BusinessMagazin

Tag: monopol

  • New York Times: Cea mai “fierbinte” maşină din Europa este Dacia, cu monopol pe piaţa low-cost până în 2018

     Oferind automobile care “îşi fac treaba” la preţuri mici, de la 7.700 euro cu tot cu taxe, Dacia şi-a făcut loc într-o Europă afectată de incertitudini eonomice şi şomaj ridicat, notează New York Times, care face referire la datele privind înmatriculările de autoturisme noi din Uniunea Europeană din primele 11 luni ale acestui an, publicate marţi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.

    Vânzările Dacia în UE au crescut cu 21,1% în primele 11 luni din 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 260.500 de unităţi. Singurele mărci care se apropie de acest ritm de creştere sunt Mazda şi Jaguar, care au avansat cu 15,6% fiecare, însă cu un volum al vânzărilor mult mai mic, de 130.300 automobile în cazul mărcii japoneze, respectiv 24.600 pentru autoturismul britanic.

     Cota de piaţă a mărcii româneşti în UE a crescut la 2,4% în acest an, faţă de 1,9% în primele 11 luni din 2012.

    Astfel, Dacia ar putea fi “maşina potrivită la momentul potrivit” în Europa, având în vedere situaţia economică de pe continent, scrie NYT.

    Analistul Jens Schattner de la biroul din Frankfurt al băncii de investiţii Macquarie spune că o Dacie ar fi “groaznică” pentru cineva obişnuit să conducă un Mercedes sau un BMW, dar reprezintă o soluţie de încredere pentru clienţii care caută strictul necesar.

    “Dar dacă ai nevoie să ajungi din punctul A în punctul B, (Dacia, n.r.) oferă o tehnologie simplă, pe care te poţi baza, şi primeşti trei ani de garanţie. Este tot ceea ce ai nevoie”, a afirmat el.

    În continuare, Schattner notează că Dacia are poziţie de monopol pe piaţa automobilelor entry-level (cu funcţii de bază) din Europa, poziţie pe care o va ocupa pentru cel puţin următorii 3-5 ani, deoarece rivalii companiei nu au decis încă cum să reacţioneze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bill Gates este din nou cel mai bogat om din lume

     Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea lui Bill Gates (57 de ani) a urcat la 72,7 miliarde de dolari, cu 16% mai mult faţă de începutul anului, după ce acţiunile Microsoft au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

    Averea lui Carlos Slim (73 de ani), care a devenit cel mai bogat om din lume în anul 2007, a scăzut în acest an cu 3 miliarde de dolari, la 72,1 miliarde de dolari. Acţiunile companiei pe care o controlează, gigantul telecom America Movil, au scăzut cu 14% de la începutul anului, după ce Congresul din Mexic a adoptat o lege care ar putea conduce la divizarea grupului, dominant pe piaţa comunicaţiilor din America Latină.

    Legea ar permite autorităţilor de reglementare să forţeze divizarea companiilor care acumulează o cotă de piaţă de peste 50% sau să le oblige să ofere concurenţilor acces la reţeaua proprie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRM vrea să coteze gazul

    Bursa Română de Mărfuri (BRM) spune că deţine singura platformă pe care companiile o pot utiliza pentru comercializarea gazelor naturale şi solicită autorităţilor să evite crearea „unor monopoluri artificiale şi ineficiente“ prin desemnarea unei singure entităţi care să deruleze astfel de tranzacţii. „Deţinem un sistem de ultimă generaţie pentru tranzacţionarea gazelor. Acesta este complet digitalizat şi dotat cu un sistem de securitate performant. (…) Avem convingerea că autorităţile vor acţiona în sensul evitării unor monopoluri artificiale şi ineficiente, recunoscând realităţile din piaţă şi permiţând traderilor să interacţioneze în mod optim, fără a genera distorsiuni ale preţurilor sau suspiciuni de practici netransparente“, a declarat într-un comunicat preşedintele BRM, Septimiu Stoica. Bursa de energie OPCOM, deţinută de companiua de stat Transelectrica, încearcă de mai mulţi ani să creeze o platformă de tranzacţionare a gazelor.

    Mai multe pe zf.ro

  • De ce poate ajunge România ţara fără low-cost

    Retragerea operatorului low-cost easyJet de la Bucureşti, absenţa liderului european Ryanair şi paşii în retragere ai Blue Air i-ar putea pune pe maghiarii de la Wizz Air într-o situaţie avantajoasă.

    easyJet, a doua cea mai mare companie low-cost din Europa, cu 44,8 milioane de pasageri la nivel internaţional, anunţa în luna octombrie a anului trecut că se va retrage din România în 2012, după ce a operat timp de patru ani curse spre Milano şi Madrid (şi câteva luni către Londra) de pe aeroportul Otopeni. Liderul european low-cost Ryanair “nu a fost primit cu braţele deschise” în România, după cum spuneau chiar oficialii companiei, şi operează sporadic câteva zboruri din provincie. Românii de la Blue Air, business deţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, au pierdut 9% din venituri anul trecut, după restucturarea derulată în intervalul 2010-2011, care a presupus anularea zborurilor pe rute interne şi returnarea a patru avioane companiei de leasing cu care lucrau. Planurile agresive de dezvoltare ale Blue Air şi-au pierdut din elan după ce compania şi-a accentuat pierderile, iar baza operaţională din Cipru a fost desfiinţată. În termeni de număr de pasageri transportaţi, Blue Air a coborât de la 1,7 milioane de pasageri transportaţi în 2009 la 1,5 milioane anul trecut, în timp ce Wizz Air a crescut de la 1,7 milioane în 2009 la 2,7 milioane în 2011, devansând şi transportatorul naţional TAROM, ale cărui pierderi au ajuns la peste 200 de milioane de euro în ultimii patru ani.

    Maghiarii deţin în prezent o cotă de piaţă de 66,4% în România, faţă de 26,2%, cât are Blue Air, mult peste media Wizz Air la nivelul Europei Centrale şi de Est – de 37,7%. Prin comparaţie, lupta e mai strânsă în alte părţi: în Polonia şi Lituania, Wizz concurează cu Ryanair (46% faţă de 45% şi 18,5% faţă de 77,1%), în Cehia cu easyJet (26,8% faţă de 27,4%), iar în Serbia cu germanwings (46,8% faţă de 24,6%). Absenţa Ryanair şi easyJet din România, o piaţă cu 22 de milioane de potenţiali pasageri în care reţeta low-cost a funcţionat perfect în ultimii ani, pare ciudată, însă cele două companii au reclamat în repetate rânduri costurile de operare prea mari şi neînţelegerile cu autorităţile de la Bucureşti.

    “Este nevoie de un alt aeroport în apropiere de Bucureşti. Trebuie spart cumva monopolul companiei care administrează aeroporturile Otopeni şi Băneasa, care sunt oricum printre cele mai scumpe din Europa”, spunea anterior Adrian Ionaşcu, directorul tehnic al Blue Air. Proiectul legat de construcţia aeroportului de la Adunaţii Copăceni, despre care vorbea în urmă cu cinci ani chiar proprietarul Blue Air, Nelu Iordache, este tot “în curs de autorizare”, iar demararea sa în actualele condiţii de piaţă se află sub semnul întrebării. De aceea, Otopeniul va rămâne cel puţin în următorii zece ani singurul aeroport bucureştean, după ce Băneasa a fost închis din 25 martie.

    În lipsa unui competitor low-cost la fel de puternic, atras doar de construcţia unui nou aeroport sau de scăderea, ce-i drept puţin probabilă, a taxelor de pe Otopeni, declaraţia lui Mike Powell, directorul financiar al Wizz Air, făcută la finalul lunii februarie, îşi pierde veridicitatea: “Suntem încrezători că tarifele noastre vor rămâne cele mai mici de pe piaţă. Cu preţuri mai reduse decât ale competiţiei (…), Wizz Air anticipează o creştere continuă în Bucureşti”. Ce se întâmplă dacă în câteva luni Wizz Air va rămâne să lupte doar cu Air France KLM , Lufthansa, TAROM sau British Airways? Vom deveni probabil ţara cu cel mai scump low-cost. Sau ţara fără low-cost, dacă maghiarii devin prea lacomi şi se apropie prea mult de tarifele zborurilor de linie.

    razvan.muresan@businessmagazin.ro

  • Cartelul bulgar al uleiului

    Investigatia a aratat ca producatorii de ulei au avut o serie de intalniri in 2006 si 2007 pentru a fixa preturile de achizitie ale semintelor de floarea-soarelui la 153–163 de euro/tona, respectiv 281–306 euro/tona. Intalnirile erau mascate de reuniuni regulate ale conducerii uniunii producatorilor de ulei si unt.

    Documentele adunate in timpul anchetei arata ca 70% din cresterea de preturi la ulei din perioada mai-august 2007 s-a datorat unor acorduri de stabilire a preturilor intre producatori si nu unor circumstante ale pietei. Companiile au inghetat pretul de achizitie a semintelor de floarea-soarelui, ceea ce a condus la stabilirea concertata a pretului uleiului.

    Conform informatiilor oferite de CPC, companiile implicate ar fi schimbat secrete comerciale, ceea ce le-a creat o oportunitate de a-si coordona comportamentul de piata. Vidio Videv, presedintele Uniunii producatorilor de unt si ulei de gatit, spune ca firmele amendate intentioneaza sa conteste sanctiunea impusa de autoritatea anti-monopol. Videv a declarat ca nu a fost vorba niciodata de un cartel al preturilor si ca fiecare companie are documente sa o dovedeasca.

  • D’ale monopolului

    Companiile au relatat pentru postul de radio B92 ca trebuie sa ofere un discont de 30–40%, fara insa ca produsele sa fie mai ieftine la raft, diferenta intrand in buzunarele vanzatorului.

    Astfel, toate sortimentele de paine trebuie sa aiba un discount de 30%, produsele de patiserie de 33%, biscuitii de 38%, pizza de 33%, iar produsele congelate de 37%. De asemenea, sunt impuse anumite conditii si termeni contractuali, cooperarea ulterioara si amplasarea produselor in rafturi depinzand de modul cum producatorii raspund solicitarilor Delta.

    Una dintre conditiile puse pentru a desface produsele in supermarketurile companiei este de a accepta un termen de plata de 60 de zile pentru produsele de panificatie si de 90 de zile pentru alimentele congelate. In plus, pentru acceptarea unui nou produs spre comercializare trebuie achitata o suma de aproximativ 2.500 de euro, de zece ori mai mare decat cea ceruta de retailerul sloven Merkator.

    Delta Holding detine aproximativ 40% din piata sarba de retail si a fost acuzata in aceasta vara de Comisia pentru Protectia Consumatorilor a parlamentului sarb ca abuzeaza de pozitia pe care o detine pe piata pentru a forma un monopol.

  • Lupta cu duopolul

    De altfel, pe parcursul discutiei si dupa replicile Orange si Vodafone, care au replicat ca investitiile lor in infrastructura au contribuit la cresterea economica a Romaniei, Dan Georgescu a admis ca, daca la sfarsitul anului trecut cei doi mari operatori aveau circa 95% din piata, intre timp Cosmote a reusit sa produca "un mic cutremur in piata", pentru a concede apoi ca tendinta observabila nu este spre duopol, ci spre cresterea concurentei.

    Cosmote a anuntat recent ca a ajuns la 3 milioane de clienti (fata de 9,31 milioane ai Orange si 8,22 milioane ai Vodafone). Mai interesanta este initiativa presedintelui ANRCTI de a lansa o pagina de internet care sa-i ajute pe utilizatorii de telefonie mobila sa compare tarifele operatorilor si sa se informeze astfel mai clar asupra a ceea ce platesc daca isi aleg un furnizor sau altul – un fel de echivalent al datelor privind dobanzile efective ale bancilor in raport cu cele "oficiale". Nici in privinta datei de lansare a acestui proiect nu exista insa vreun termen concret, Dan Georgescu conchizand ca va fi nevoie de discutii prealabile cu operatorii.