BusinessMagazin

Tag: mita

  • Rolls-Royce va plăti 671 milioane de lire pentru a scăpa de acuzaţii de corupţie în SUA şi Marea Britanie

    Firma aerospaţială va plăti 497 de milioane de lire către Serious Fraud Office (SFO) din Marea Britanie, care investighează acuzaţiile de fraudă şi corupţie. SFO a început să investigheze reclamaţiile în 2012, când a cerut firmei informaţii despre suspiciunile de mită din China, Indonezia şi alte pieţe.

    Rolls-Royce a fost de acord să plătească 170 de milioane de lire Departamentului de Justiţie din Statele Unite. Alte 21,5 milioane de lire ar urma să fie plătite supraveghetorilor din Brazilia, a menţionat compania.

    Compania, unul dintre cei mai mari exportatori de bunuri din Marea Britanie, produce motoare pentru avioane, trenuri, vapoare şi submarine nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Stroe, fost director la ANAF, acuzat că ar fi primit mită alături de Sorin Blejnar, pus sub control judiciar

    Potrivit unor surse judiciar, Dan Stroe, iniţial de negăsit, a fost audiat în secret în urmă cu două săptămâni în dosarul în care Sorin Blejnar este acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă. Dan Stroe a fost pus sub control judiciar pe o perioadă şi 60 de zile şi are interdicţia de a părăsi ţara.

    Potrivit motivării Tribanalului Prahova, dată în cazul arestării preventive a lui Sorin Blejnar, Dan Stroe are caliatea de suspect în dosar .

    “Deşi nu face obiectul prezentei propuneri de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că din probatoriul administrat există suspiciunea rezonabilă că suspectul S.D. a săvîrşit infracţiunea de luare de luare de mită, această faptă fiind în legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul B.S. Săvîrşirea infracţiunii de către suspectul S.D. rezultă din declaraţiile martorilor şi din proba cu înscrisuri, administrată în cauză”, se arată în motivarea instanţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geanina Terceanu, fost judecător,condamnată la 5 ani şi 6 luni pentru mită în dosarul Transferurilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în decembrie 2015 ca judecătoarea Geanina Terceanu, arestată preventiv din 20 noiembrie, să fie cercetată în arest la domiciliu.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorul la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

    În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că “fapta nu există”.

    În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

    “Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe”, susţin procurorii.

    În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

    Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

    În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, Victor Becali – patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos – trei ani şi opt luni, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu – câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu – trei ani, o lună şi zece zile.

  • Fostul preşedinte AEP, Ana Maria Pătru, a primit mită de la SIVECO pentru contracte

    Fostul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a primit mită de la reprezentanţii firmei SIVECO pentru a derula contracte cu instituţia pe care a condus-o, potrivit motivării deciziei de arestare dată de magistraţii Tribunalului Prahova.

    “În motivarea propunerii s-a arătat că, în perioada aprilie-iunie 2008, A.M.P (Ana Maria Pătru -n.r.), în calitate de vicepreşedinte al A.E.P. – funcţie cu rang de secretar de stat – a pretins de la reprezentanţii SC S. R. SA contravaloarea unui apartament şi a primit, în cursul anului 2009, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea imobilului-apartament, promiţând în schimb că va susţine derularea în bune condiţii a contractului nr. 80703/25.04.2008 încheiat de SC S. R. SA cu A.E., precum şi că va susţine acelaşi agent economic pentru obţinerea şi derularea unor contracte viitoare cu instituţia publică precizată, fapt care s-a şi realizat”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, care a decis arestarea fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru.

    Potrivit unui raport de activitate al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pe anul 2008, raport postat pe site-ul instituţiei, acelaşi contract de achiziţie, respectiv cel cu numărul 80703/25.04.2008, a fost cu firma SIVECO România.

  • Răsturnare de situaţie în scandalul din Biserica Română. Anunţul surpriză făcut în cazul Înaltului Teodosie

    IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal de DNA pentru luare de mită şi folosirea de documente false pentru obţinerea de fonduri europene. Prin intermediul său, Arhiepiscopia Tomisului ar fi accesat în mod ilegal fonduri europene pentru terenuri agricole pe care se cultiva viţă de vie pentru vin. Peste 300.000 de euro ar fi primit în total, Arhiepiscopia Tomisului, pe nedrept. 

    Acesta este cel mai recent scandal care a zguduit Biserica Ortodoxă, iar anunţul referitor la IPS Teodosie, făcut la doar o zi de la decizia procurorilor anticorupţie, vine cu o răsturnare de situaţie la care nimeni nu se aştepta. 

    Citeşte aici cine este persoana care s-a oferit să plătească prejudiciul din dosarul Înaltului Teodosie

     

     

     

  • Un poliţist arădean a refuzat să primească 1.600 de lei mită de la un şofer străin

    Un poliţist din localitatea arădeană Vladimirescu a refuzat luni să primească 1.600 de lei mită de la o persoană care i-a cerut, ca în schimbul sumei de bani, să restituie un permis de conducere unui cetăţean albanez ce încălcase legislaţia rutieră, se arată într-un comunicat al Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Arad, remis AGERPRES.

    Agentul de poliţie a formulat un denunţ împotriva persoanei care a încercat să-i ofere mită, suspecta fiind prinsă în flagrant de către poliţiştii de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Arad.

    ‘În fapt, agentul de poliţie a arătat în denunţul formulat că, în noaptea de 4 august 2016, în timp ce executa serviciul de supraveghere şi control al traficului rutier pe D.N. 7 împreună cu un coleg, l-a depistat pe C.H., cetăţean albanez, care a efectuat o depăşire neregulamentară prin încălcarea marcajului longitudinal continuu, sens în care a întocmit proces-verbal de contravenţie şi i-a reţinut permisul de conducere. Ulterior, în dimineaţa zilei de 8 august 2016, C.H. şi Ş.R., cetăţean român, s-au deplasat la Biroul de Poliţie Vladimirescu, unde S.R. a oferit suma de 1.600 lei poliţistului pentru ca acesta să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu şi să-i restituie lui C.H. permisul de conducere’, potrivit comunicatului SJA Arad, citat de Agerpres.

    Un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad a dispus începerea urmăririi penale faţă de cetăţeanul român pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, iar cercetările continuă cu suspecta în stare de libertate.

  • Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.

    Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.

    Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

    Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.

    Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.

  • Cum se fură un oraş? Bucureştiul a ajuns un caz unic în lume

    Începând din 2015 până în prezent, şase dintre cei şapte primari din Bucureşti, inclusiv primarul general, sunt urmăriţi penal, unii deja trimişi în judecată, pentru fapte de corupţie, pentru abuz în serviciu, dar şi pentru evaziune fiscală. Singurul primar care încă nu are dosar penal este Rareş Mănescu, de la sectorul 6. În rest, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, Neculai Onţanu, Robert Negoiţă, Cristian Popescu Piedone şi Marian Vanghelie au picat pe rând în dosare penale, fiind reţinuţi, iar unii dintre ei arestaţi preventiv. În prezent, singurul primar ales care mai conduce o unitate administrativă a Capitalei sunt Robert Negoiţă la sectorul 3 şi Rareş Mănescu la sectorul 6, restul fiind suspendaţi din funcţie sau demisionând (cazul lui Piedone la sectorul 4). Gândul prezintă cum sunt acuzaţi aceşti primari că ar fi păgubit bugetele primăriilor unde au fost aleşi, fie luând mită, fie favorizând diverse firme, fie luând pur şi simplu decizii inepte de cheltuire a banilor publici – cazul lui Robert Negoiţă, după cum arată Curtea de Conturi. Niciunul dintre ei nu a fost deocamdată condamnat, astfel că acuzaţiile rămân deocamdată validate doar din partea procurorilor.

    Vezi aici cum se fură un oraş şi cum a ajuns Bucureştiul un caz unic în lume. Datele explozive ale autorităţilor

  • Managerii spun că mita şi corupţia sunt în declin

    Potrivit studiului, există un nivel crescut de susţinere a acţiunilor împotriva mitei şi a corupţiei, atât din partea guvernelor cât şi din partea instituţiilor internaţionale. Colaborarea între diverse instituţii a dus la condamnarea unor nume importante anul trecut şi a intensificat eforturile de a aplica standarde internaţionale atunci când vine vorba de transparenţă vizavi de cei care deţin companii.

    Grupul de lucru format din statele membre ale G20 a identificat, ca punct critic în lupta globală împotriva corupţiei, abuzul structurilor de tip offshore prin care se încearcă ascunderea unor activităţi criminale. Acelaşi lucru a fost subliniat şi de membri ai Băncii Mondiale, care s-au angajat să impună reguli de transparenţă atunci când vine vorba de acţionarii unor astfel de structuri.

    Referindu-se la Europa de Est, autorii raportului notează că această zonă aduce destul de multe provocări companiilor care vor să investească, iar încrederea în mediul legislativ lipseşte de multe ori.
    Ideea că anumite acţiuni ale autorităţilor sunt motivate politic scade gradul de încredere în acestea, iar asta ridică semne de întrebare cu privire la evoluţia luptei împotriva corupţiei.

    Unele state din regiune au introdus acte normative care să protejeze sursele anonime, practică des întâlnită în Vest. Rămâne de văzut cât de mult succes va avea această strategie; 20% dintre respondenţii din Europa de Est au declarat că loialitatea este motivul pentru care nu ar raporta astfel de incidente către instituţiile abilitate; în Slovacia, spre exemplu, siguranţa personală este principalul motiv pentru care angajaţii nu ar raporta un incident de fraudă.

    Corupţia este percepută ca o practică uzuală, astfel că reprezentanţii unui business trebuie să se asigure că valorile şi regulile prezentate angajaţilor fac referire şi la astfel de acte.

    Modul în care statele din estul Europei luptă împotriva criminalităţii de acest tip variază puternic, iar singurele state care s-au remarcat în ultima perioadă sunt Polonia şi România. Polonia, spre exemplu, a mărit simţitor numărul de angajaţi din poliţie, în vreme ce România a fost extrem de activă în punerea sub acuzare şi condamnarea unui număr de politicieni sau oameni de afaceri. Rusia, pe de altă parte, a apelat la modificări de ordin legislativ, obligând funcţionarii publici să îşi declare bunurile.

    „Conform studiului, 90% dintre respondenţii din România cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci când acestea sunt întâlnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice“, a declarat Kenan Burcin Atakan, partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor şi soluţionare a disputelor din cadrul EY România.

    Autoritaţile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

    Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage şi reţine clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-şi menţine organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anticorupţie.