Tag: mina

  • Oraşul de la capătul lumii. Cum arată cea mai adâncă groapă excavată de om – GALERIE FOTO

    Oraşul are o populaţie de aproximativ 37.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ şi este situat lângă cea mai adâncă groapă excavată de om până în prezent, mina de diamante din Mirny, Rusia.

    Viaţa în acest oraş a început în 1955 când oamenii de ştiinţă sovietici au descoperit aici un depozit imens de diamante. Groapa, cu o adâncime de 524,8 metri adâncime şi un diametru de 1.609 m, face ca oraşul alăturat să pară lovit de un meteorit, potrivit BBC.

    Spatiul aerian aflat deasupra minei este închis pentru elicoptere din cauza unor incidente în care 2 elicoptere au fost aspirate de fluxul de aer descendent din mină. Numită ,,Oraşul de diamant”, mina Mirny din estul Siberiei este atât de mare încât creează un vortex puternic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Populaţia îmbătrânită a Japoniei şi rata în creştere a mortalităţii poate fi o mină de aur pentru bănci

    Cu un sfert dintre locuitori în vârstă de peste 65 de ani, populaţia Japoniei este una din cele mai bătrâne dintre statele cu o economie dezvoltată. Dacă tendinţa actuală se menţine, Japonia va avea în anul 2050 o populaţie de doar 80 de milioane de locuitori, dintre care 40% vor fi cu vârsta de peste 65 ani, comparativ cu 127 milioane în prezent. Rata mortalităţii a crescut în 2015 la 10,4 decese/1000 locuitori faţă de 9,5 decese/1000 locuitori în 2010.

    Însă, acest declin poate fi începutul unui nou boom pentru industria sa financiară, scrie Reuters. Clienţii în vârstă de peste 60 ani deţin peste jumătate din activele financiare ale ţării de 14.000 miliarde dolari americani, iar în fiecare an active în valoare de 470 miliarde dolari sunt lăsate moştenire următoarelor generaţii. Conform analiştilor de la Nomura, suma va creşte la 660 miliarde dolari pe an în 2030, ceea ce înseamnă că până în acel moment active ce depăşesc PIB-ul de astăzi al Japoniei de 4.700 miliarde dolari vor trece pe mâna noilor generaţii.

    Nevoia de a administra transferul averilor părinţilor şi bunicilor către următoarele generaţii a făcut bănci japoneze precum Nomura, Daiwa şi Mizuho să îşi adapteze ofertele şi să introducă noi produse şi servicii care au ca scop cucerirea unui nou segment al pieţei. Aceste bănci vin puternic din urmă, fiind o ameninţare pentru Sumitomo Mitsui, care are o cotă de piaţă puternică pe segmentul de moşteniri.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Vis de diamant

    Fascinaţia oamenilor pentru pietrele preţioase este exploatată din plin de casele de licitaţii, care organizează periodic licitaţii dedicate. Vedeta unui astfel de eveniment organizat de casa Christie’s în luna iunie la New York va fi un diamant albastru numit Cullinan Dream.

    Acesta este cel mai mare dintre cele patru diamante albastre obţinute dintr-un diamant neşlefuit de 122,52 carate descoperit în 2014 de compania Petra Diamonds la mina sa din Cullinan, Africa de Sud. Cullinan Dream a fost evaluat la o sumă cuprinsă între 23 şi 29 de milioane de dolari, scrie Telegraph, şi provine din aceeaşi mină din care au fost extrase două dintre cele mai celebre diamante care fac parte din Bijuteriile Coroanei britanice. 

  • O echipă de suedezi a făcut o descoperire uimitoare într-o mină de AUR. Sunt ”vietăţi antice din Infern”

    Cercetătorii au descoperit aceste forme de viaţă în mina de aur East Rand, din Africa de Sud, la o adâncime de circa 3,2 kilometri

    Viaţa pe Terra a debutat cu apariţia microorganismelor. În timp, acestea s-au diversificat şi s-au adaptat celor mai diverse condiţii de supravieţuire. Unele organisme microscopice au evoluat în vecinătatea unor medii extreme, cum sunt izvoarele hidrotermale sau lacurile de lavă.

    Un nou studiu al cercetătorilor suedez a făcut o descoperire surprinzătoare în crusta Pământului.

    Vezi aici ce sunt aceste “vietăţi antice din Infern”

  • România renunţă la producţia unei resurse strategice. Singura mină de uraniu se închide şi devenim dependenţi de canadieni

    Compania Naţională a Uraniului (CNU) a decis să închidă temporar mina Crucea-Botuşana, considerată o exploatare neeconomică, şi să demareze activităţile necesare pentru începerea exploatării de la Tulgeş-Grinţies, măsuri luate în cadrul noii strategii a companiei.

    Alte măsuri luate de companie în ultimele luni vizează identificarea rolului CNU şi a potenţialului de a-şi îndeplini obiectul de activitate, restructurarea companiei în raport de noile obiective, modernizarea proceselor de producţie pentru creşterea randamentelor şi actualizarea şi modernizarea procedurilor şi a proceselor manageriale.

    În luna ianuarie 2016, componenţa Consiliului de Administraţie a CNU a fost modificată şi a fost numit un nou director general, Gelu Agafiel Mărăcineanu.

    ”Au fost realizate o serie de verificări şi analize care au relevat aspectele semnalate ca incorecte în managementul companiei. Au fost stabilite două direcţii de acţiune: identificarea problemelor care au dus la situaţia în care se află compania şi găsirea de soluţii care să permită funcţionarea corectă a companiei, în condiţiile date de piaţa concurenţială şi în lipsa oricăror subvenţii”, a anunţat miercuri compania.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Comisia Europeană: România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru admiterea în Spaţiul Schengen

    Comisia Europeană consideră că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen, afirmă Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, precizând că decizia admiterii celor două ţări în zona de liberă circulaţie trebuie luată de statele membre, scrie Mediafax.

    “Considerăm că Bulgaria şi România se califică pentru accesul în Spaţiul Schengen. Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre UE”, a declarat Mina Andreeva într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles.

    România şi Bulgaria solicită de mulţi ani aderarea la Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Viaţa minerilor din Africa care sapă cu unelte rudimentare pentru a scoate minereul necesar fabricării telefoanelor mobile – FOTO

    Coltanul este un minereu utilizat în fabricarea componentelor electronice ale telefoanelor. Minerii din Africa folosesc metode primitive pentru a extrage coltanul, minereu care se gaseste în aproape toate dispozitivele electronice din jurul nostru, în telefoane precum iPhone sau în laptop-uri, informează Daily Mail.

    În mina Luwow lucrează 1.400 de persoane, în jur de 12 ore pe zi şi folosesc unelte rudimetare (lopeţi şi ciocane) pentru a extrage minereul, apoi coltanul este separat de nisip şi pietre cu mâinile goale.

    Deşi coltanul este la mare căutare, minerii câştigă doar 5 dolari pe zi pentru 12 ore de muncă. Deşi suma este foarte mică, foarte multă lume este dispusă să muncească în mină, în aceste condiţii, deoarece salariul minim în Congo este de doar 3 dolari pe zi.

    “Materialele extrase din minele noastre sunt implementate în telefoanele din toată lumea”, a spus Jotham Uwemeye, secretar general al organizaţiei minerilor din Congo.

    Minerii cară saci cu minereu în spate pentru a-i depozita la kilometri distanţă. Acest colţ de lume este printre singurele locuri de pe glob de unde se poate extrage coltanul.

    După ce este rafinat, acesta este folosit in dispozitive electronice de toti producatorii importanti, precum Apple, Saumsung sau HP.

    “Apple îşi menţine angajamentul de a conduce dezvoltarea economică a Republicii Democratice Congo şi ţărilor învecinate. Fiecare muncitor merită să fie tratat cu demnitate şi respect”, au spus reprezentaţii Apple în februarie 2015.

    Coltanul extras din Congo este cunoscut drept ca un “mineral de conflict”, pentru că sunt este extras din zone de război. Însă mina Luwow nu intră în această categorie deoarece este controlată de un grup sprijinit de stat.

    GALERIE FOTO

  • Hunedoara: Activitatea de producţie la mina Petrila va fi oprită la sfârşitul lunii octombrie


    Directorul general al Societăţii de Închideri Mine Valea Jiului SA, Aurel Anghel, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că societatea s-a înfiinţat în 2012 ca urmare a deciziei 787 a Uniunii Europene şi în acea decizie este stipulat faptul că mina Petrila se va închide în 2015.

    “Societatea Naţională de Închideri Mine s-a înfiinţat ca urmare a deciziei 787 a Uniunii Europene cu privire la minele necompetitive care beneficiază de un ajutor de stat pentru închiderea lor şi care în mare parte este rupt în două. Şi anume, pentru activitatea de producţie, până în 2018, şi pentru o formă de protecţie socială, respectiv plăţi compensatorii, gratuităţi, activităţi de demolare şi ecologizare. Această societate a luat fiinţă în noiembrie 2012 şi în acea decizie a UE este stipulat că Petrila se va închide în 2015 activitatea de extracţie cărbune, urmând ca tot anul 2016 să se execute doar lucrări de suprafaţă, de demolare şi ecologizare a minei Petrila. Minele Uricani şi Paroşeni vor funcţiona cu producţie până în anul 2017 şi în anul 2018 se vor finaliza lucrările de suprafaţă de demolări şi ecologizări”, a declarat Anghel.

    El a afirmat că activitatea de producţie la mina Petrila va fi oprită în 30 octombrie.

    “Noi, privind angajamentele internaţionale luate, facem raportări la Uniunea Europeană la sfârşitul fiecărui an. Acum suntem la zi cu activitatea şi, aşa cum era stipulat, mina Petrila îşi închide activitatea în 2015, mai precis activitatea de extracţie cărbune în 30 octombrie a.c., schimbul 4, urmând ca în cele două luni, personalul existent la Petrila să efectueze în subteran lucrări specifice de închidere a tuturor zonelor şi galeriilor de acces în mina Petrila. Urmează ca personalul rămas la data de 31 decembrie să fie transferat către cele două sucursale ale noastre, respectiv mina Uricani şi mina Paroşeni, astfel încât să putem respecta şi acolo planul de închidere al UE şi să asigurăm securitatea lucrătorilor care lucrează în cele două mine”, a spus Anghel.

    Potrivit sursei citate, în total, la cele trei mine: Petrila, Paroşeni şi Uricani sunt angajate 1.450 de persoane, dintre care 250 de persoane vor fi disponibilizate până la sfârşitul anului.

    La Petrila, sunt în prezent 350 de angajaţi, dintre care o sută vor fi disponibilizaţi până la sfârşitul acestui an.

    “Urmează ca cei 250 de angajaţi de la Petrila care rămân după ce se termină perioada de disponibilizări să fie redistribuiţi către celelalte două sucursale, să acopere golurile care rămân din ce pleacă de acolo. Mă refer la minele Paroşeni şi Uricani”, a mai spus Anghel.

     

    Potrivit acestuia, utilajele de la Petrila care mai pot fi folosite vor fi transferate ori la Uricani şi Paroşeni, ori la Complexul Energetic Hunedoara.

    “Utilajele, tot ce putem refolosi noi, vor fi transferate către mina Paroşeni, respectiv Uricani şi tot ce este bun şi nu mai putem utiliza, ne-am înţeles cu Complexul Energetic Hunedoara să găsim forma legală să le transferăm pentru că ei mai au patru mine care mai sunt viabile în cadrul Complexului Energetic Hunedoara şi care nu sunt într-un plan de închidere şi care funcţionează pe termen mai lung”, a explicat Aurel Anghel.

    În ceea ce priveşte clădirile minei Petrila, acestea, în număr de şapte, sunt în proces de expertiză la Ministerul Culturii pentru a fi declarate monumente istorice.

    Guvernul va aloca în acest an un ajutor de stat în valoare de 143,4 milioane de lei (32,3 milioane de euro) pentu închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA Petroşani.

    Ajutorul de stat este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri şi ea fost aprobat de Comisia Europeană în 2012.

    Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani deţine şapte unităţi de producţie de cărbune, Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroşeni, Lupeni şi Uricani.

    Minele considerate necompetitive din cadrul CNH sunt Petrila, Paroşeni şi Uricani. Termenul final pentru închiderea acestora este 2018.

    Minele Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni au fost incluse în 2012 într-o nouă companie, denumită Complexul Energetic Hunedoara, alături de termocentralele Deva şi Paroşeni.

    Suma totală va fi defalcată pentru huila energetică livrată de minele în proces de închidere definitivă, care vor primi 93,3 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor aferente producţiei curente, respectiv pentru unităţile intrate în proces de închidere definitivă, cărora le vor fi alocate 50,1 milioane de lei pentru suportarea costurilor excepţionale nelegate de producţia curentă, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre a guvernului.

    De asemenea, suma de 25,8 milioane de lei va fi utilizată pentru plăţi compensatorii, în timp ce pentru lucrările de închidere a minelor vor fi utilizate 24,3 milioane de lei.

    Pentru facilităţi pentru pensionari şi reconversia profesională a angajaţilor nu au fost alocate fonduri, se arată în nota de fundamentare.

    Comisia Europeană a autorizat România, în 2012, să acorde din fondurile publice un ajutor de 1,17 miliarde de lei (aproximativ 270 milioane de euro), în vederea închiderii minelor de cărbune necompetitive din trei unităţi deţinute de CNH pentru perioada 2011-2018.

    Având în vedere obligaţiile asumate de Guvernul României cu instituţiile internaţionale, privind reducerea arieratelor CNH, în noiembrie 2012 a fost înfiinţată Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului Petroşani, care va gestionează ajutorul de stat acordat închiderii minelor de cărbune necompetitive.

    Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri este responsabil pentru monitorizarea nivelului de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe state.

  • Graficul zilei: Tragediile la Mecca

    O busculadă s-a produs joi la Mina, în apropierea oraşului sfânt musulman Mecca, în urma căreia cel puţin 717 persoane au murit şi alte 805 au fost rănite. Tragedia a fost cauzată de numărul mare de oameni care s-au adunat la Mina

    Însă acest lucru nu este un caz nemaiîntâlnit, după cum se poate observa pe grafic.

  • Bilanţul final al exploziei de la mina din Doneţk este de 33 de morţi. Cadavrele victimelor au fost găsite

    “Cadavrele altor 23 de mineri au fost găsite la mina Zasiadko din Doneţk. Şapte dintre ele au fost deja aduse la suprafaţă. Nouă cadavre fuseseră găsite anterior, iar o persoană a decedat în cursul dimineţii (de miercuri). Bilanţul este de 33 de morţi”, a afirmat administraţia regională.

    O explozie provocată de acumularea de gaz metan a avut loc miercuri dimineaţă la mina de cărbune Zasiadko din regiunea Doneţk. În total, 230 de persoane se aflau în mină la momentul accidentului.

    Reprezentanţii autoproclamatei Republici Populare Doneţk au refuzat să accepte asistenţa echipelor de salvare ucrainene. Mina este situată pe teritoriul controlat de separatişti, în apropiere de linia de front, unde rebelii proruşi luptă împotriva trupelor ucrainene. Potrivit concluziilor preliminare ale investigaţiei însă, accidentul a fost provocat de o explozie de metan şi nu de bombardamente.

    Estul Ucrainei este afectat de aproape un an de lupte între forţele guvernamentale şi rebelii susţinuţi de ruşi, care s-au soldat cu moartea a peste 6.000 de persoane.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat zi de doliu naţional, joi, în memoria victimelor exploziei miniere. Steagurile naţionale vor fi coborâte în bernă, iar evenimentele sportive şi artistice programate pentru această zi vor fi amânate.