BusinessMagazin

Tag: mina

  • Cea mai mare mină de diamante din lume va fi închisă, preţurile vor creşte

    Mina Argyle din vestul Australiei a transformat piaţa pietrelor preţioase din 1983, când au început operaţiunile de extracţie, furnizând pietre preţioase atât pentru segmentul premium cât şi pentru zona mai ieftină.

    Jucătorii din piaţă cred că închiderea minei va duce la o creştere a preţurilor pe o piaţă aflată în scădere încă din 2011.

    Producţia la Argyle va înceta până la sfârşitul anului viitor, după ce vor fi finalizate operaţiunile viabile din punct de vedere economic, au spus oficialii companiei. Mina a furnizat 90% din diamantele roz din lume, dar peste trei sferturi din producţie este reprezentată de pietre cu o valoare redusă, de 15 – 25 de dolari caratul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul programator român care vrea să revoluţioneze monedele digitale

    La 24 de ani, inventatorul Ionuţ Budişteanu a lansat împreună cu o echipă de români moneda digitală WebDollar, despre care spune că va deveni moneda internetului şi se axează pe descentralizare şi universalitate.

    „WebDollar este o monedă digitală făcută de noi de la zero, scrisă pe un blockchain de JavaScript de la zero. Suntem primul sau al doilea blockchain scris pe JavaScript din lume, pentru că toţi ceilalţi au vrut să cloneze bitcoin, au luat bitcoin, au schimbat cinci linii de cod şi aia a fost. Foarte puţine blockchainuri sunt de la zero, maximum 15, iar unul dintre ele este al nostru. Vrem să facem o monedă a internetului, şi ca să fie o monedă a internetului trebuie să foloseşti Java, pentru că este cel mai folosit limbaj de programare. Orice dispozitiv electronic care are internet are un browser pe care rulează JavaScript”, a spus Ionuţ Budişteanu, în cadrul unei conferinţe TEDx.

    Platforma WebDollar oferă tuturor utilizatorilor ocazia de a mina monedă şi de a câştiga bani în schimbul acestor monede. Minarea poate fi efectuată direct din browserul de internet, indiferent de complexitatea computerului sau de puterea de calcul a acestuia. Un blockchain este consolidat prin minare, iar toate tranzacţiile care circulă prin intermediul acelui blockchain sunt validate de mineri sau de „pooluri” de mineri. „Poolul este un grup de minare. În blockchainuri este o competiţie pe care unul singur o câştigă o dată la 40 de secunde în cazul nostru, 10 minute în cazul bitcoin. Practic, cine are cea mai mare putere de calcul pentru a rezolva problema matematică respectivă câştigă 12,5 bitcoin odată la 10 minute. În sistemul nostru, îţi dăm posibilitatea de a-ţi crea propriul pool, poţi mina şi primi banii pe secundă. Avem acum 9.000 de calculatoare care minează solo. Toată lumea concurează pentru următorul pool de 6.000 de WebDollari. Acum, 100.000 de WebDollari echivalează cu 250 de euro în trading”, spune Budişteanu.


    Pentru a putea fi achiziţionată, şi nu doar obţinută prin minare, o criptomonedă trebuie să fie listată pe o platformă de exchange, cea mai mare din lume fiind Binance. „În momentul de faţă nu ne-am listat pe exchange, am lansat proiectul abia acum o lună. Acum trebuie să terminăm poolurile de minare şi sperăm ca într-o lună să ne listăm şi pe exchange. Fiind o comunitate foarte descentralizată, nu avem bani să plătim către Binance 5 milioane de dolari ca să intrăm pe exchange. Creştem organic comunitatea, exact cum a fost cu bitcoin.”Proiectul îşi propune să se bazeze pe descentralizare. „WebDollar este un protocol open source, suntem o comunitate, nu o firmă, fundaţie sau organizaţie. Vrem să facem ceva similar cu bitcoin, să nu fie centralizat şi să nu fie controlat de o companie, de investitori. Noi nu am acceptat niciun fel de prevânzare, niciun fel de investitori”, explică programatorul.


    Tehnologia blockchainului este testată de mai mulţi jucători mari din industriile lumii, în special în sfera contabilă şi cea bancară. Bănci precum JPMorgan Chase şi UBS testează tehnologii precum cea a criptomonedei Ripple pentru a transfera bani cu taxe mai mici. „Ripple nu este un blockchain, este un sistem foarte centralizat în care peste 70% dintre monede le au creatorii. (…) Noi chiar suntem în contact cu cei de la Google, pentru că toată lumea încearcă să creeze un sistem financiar foarte bun.”
    Ionuţ Budişteanu face programare de peste 15 ani şi a fost unul dintre pionierii domeniului în România. „Fac programare din clasa a III-a. Am început să învăţ singur pentru că îmi doream să construiesc un joc. În clasa a III-a făceam filme 3D, iar în clasa a patra am vrut să învăţ mai mult pentru a crea jocul. Aveam tutoriale pe CD, cumpăram CD-uri, îmi amintesc că mă duceam la şcoală cu discheta şi îmi luam coduri de acolo”, îşi aminteşte Ionuţ Budişteanu.
    Însă, câţiva ani mai târziu, acesta a devenit interesat de tehnologia din spatele criptomonedelor. „Eu mai am o firmă în Râmnicu Vâlcea unde produc roboţi industriali, iar la început nu am dat atât de multă atenţie blockchainului. Nu aprofundasem, ştiam doar lucrurile de bază, ştiam că e un sistem descentralizat, ştiam că se bazează pe o putere mare de calcul, dar aveam impresia vagă că e un sistem cam tras de păr. Apoi am văzut că nu este aşa, că funcţionează foarte bine şi am decis să îl facem pe al nostru.”
    Acum, prin noul proiect, Ionuţ Budişteanu vrea să rezolve atât problema unei monede unice a internetului, cât şi cea a sistemelor financiare, pe care le consideră imperfecte. „Problema este că sunt bănci care merg una faţă de alta pe încredere. În sistemele noastre totul e despre descentralizare şi neîncredere, iar băncile se bazează total pe încredere. În multe ţări sunt probleme cu sistemele bancare, şi în Statele Unite, şi în Mexic. Consider că monedele digitale pot rezolva această problemă pentru că poţi verifica istoricul tranzacţiilor, pentru că atunci când te duci la un exchange, oriunde să scoţi banii respectivi, trebuie să treci prin procedura de KYC (n.red.: Know Your Customer – procedura de identificare prin care orice portofel virtual este asociat unei persoane). Din punctul meu de vedere, viitorul va fi al monedelor digitale, pentru că totul este într-o continuă schimbare.”


    Deşi astăzi este pornit să schimbe lumea finanţelor şi internetul, Budişteanu îşi aminteşte că în liceu toată lumea îi spunea că se joacă prea mult pe calculator. „Toată lumea spunea că fac ceva cu carduri. A trebuit chiar să mă mut de la un liceu, pentru că am fost acuzat că am spart conturile profesorilor. Întotdeauna eşti asociat cu lucruri ilegale, că eşti pe calculator. Culmea, oamenii care stau pe calculator sunt cei care schimbă lumea. (…) Nu îmi place că oamenii sunt întotdeauna interesaţi de lucrurile negativiste. Şi noi, românii, suntem foarte prost văzuţi în străinătate. S-a creat această ştampilă, iar străinii au învăţat-o foarte uşor. Greu de învăţat că românii sunt inteligenţi, greu de învăţat că românii fac lucruri interesante.”

  • Cât aur poţi scoate din lucrurile pe care abia aştepţi să le arunci din casă. Este una dintre cele mai profitabile afaceri ale momentului

    Profesorul Veena Sahajwalla deţine, în cadrul Universităţii New South Wales din Australia, o importantă producţie de aur, argint şi cupru. “Mina urbană” a acesteia nu îşi extrage materialele din rocă, ci din gadgeturi electronice. În câţiva ani, aceasta preconizează că va obţine şi profit.

    “Modelele economice arată că o micro-fabrică construită cu circa 500.000 de dolari poate genera venituri şi locuri de muncă în doar doi-trei ani. Asta înseamnă că există, deopotrivă, beneficii pe plan social, economic şi de mediu”, spune Sahajwalla. De fapt, studiile indică faptul că aceste facilităţi sunt de departe mult mai profitabile faţă de minele tradiţionale.

    Potrivit unui studiu publicat recent în publicaţia Environmental Science&Technology, un tub de televizor conţine în general 450 de grame de cupru, 227 de grame de aluminiu şi 5,7 grame de aur.

    În timp ce o mină de aur poate genera cinci sau şase grame de metal la o tonă de material brut, o tonă de deşeuri electronice generează în jur de 350 de grame de aur, fiind totodată şi un process mai puţin costisitor. Doar în 2016, o cantitate de circa 435.000 de tone de telefoane au generat materii prime în valoare de circa 9,4 miliarde de euro.

     

     

     

     

  • Vila Minovici, conacul construit de părintele Salvării care a experimentat de 12 ori spânzurarea pe propria piele

    Numită şi „Vila neodihnei”, în actualul Muzeu de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” sunt expuse costume, obiecte de ceramică, mobilier tradiţional, icoane pe sticlă şi pe lemn. Toate acestea au fost colecţionate de medicul legist Nicolae Minovici, iar unele au fost create chiar în atelierele regale.

    Construcţia a început în anul 1905 şi a fost realizată de arhitectul şi inginerul român de origine armeană Hristea „Cristofi” Cerchez, care a definitivat-o în anul următor. Anterior, Nicolae Minovici a mers împreună cu arhitectul în zona Olteniei, unde au găsit sursă de inspiraţie pentru viitoarea Vilă Minovici, ridicată pe trei nivele – parter, etaj şi mansardă.
     
    „Vila a fost construită într-un stil neoromânesc. Este un stil care îşi face apariţia la începutul secolului al XX-lea, în primele două decenii, şi îmbină elemente din arhitectura tradiţională, dar şi cea zonală. Casa are la bază declinarea temei culei. Cula era o clădire fortificată din Oltenia şi care ajuta cumva la apărarea şi protecţia celor din interiorul ei în perioadele de instabilitate”, a declarat într-un interviu acordat Descoperă Silvia Zamfir, muzeograf Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.
     
    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cu cât au fost plătiţi concurenţii de la Exatlon? Diferenţe uriaşe dintre Faimoşi şi Războinici

     “Exatlon” a fost o mină de aur pentru vedete. “Faimoşii” au negociat la sânge, sume mari, în timp ce unii “Războinicii” s-au chinuit, la început, pe doar 700 de lei săptămânal.
     
    Solista Cream ar fi încasat 7.000 de euro pe săptămână, adică în jur de 28.000 de euro pentru cele patru săptămâni din Republica Dominicană. Potrivit surselor, Giani Kiriţă ar fi fost cel mai bine plătit concurent de la “Exatlon”, el rezistând 4 luni în concurs.
     
    Spre deosebire de “Faimoşi”, care au venit acasă cu zeci de mii de euro, cei din echipa „Războinicilor” au tras pe bani puţini. La început, fiecare dintre ei ar fi primit 700 de lei pe săptâmână, însă sumele s-au mărit la 1.500 de lei, iar spre final, când show-ul a avut audienţe enorme, fiecare Războinic ar fi primit câte 2.000 de lei săptămânal.
     

  • Cum a ajutat o singură mină la construirea uneia dintre cele mai puternice ţări din lume

    Slava Stepanov, alias Gelio, un fotograf rus din oraşul Novosibirisk, Mongolia, călătoreşte în jurul Asiei Centrale fotografiind oraşele, infrastructura şi alte artefacte ale civilizaţiilor din regiunile întâlnite. Aşa a ajuns Gelio să viziteze Mirny, un oraş cu doar 37.000 de locuitori, situat în cel mai nordic punct al Siberiei, care a jucat un rol crucial în istoricul Uniunii Sovietice.

    Ambiţia lui Stalin de a construi URSS sub forma unui uriaş imperiu industrial, trebuia sprijinită deopotrivă cu bani lichizi, dar şi cu diamante, necesare atât ca resursă finainciară, dar şi pentru fabricarea maşinăriilor şi a ustensilelor. Astfel, în 1950, geologii ruşi trimişi de Stalin în Siberia să caute eventuale surse de diamante, au găsit kimberlite, nişte roci în apropierea cărora se găsesc de obicei diamante. Continuând căutările, au descoperit mina Mir, o groapă imensă ce se întinde pe aproape 2 km, care a devenit furnizoarea de diamante necesare pentru construirea imperiului URSS. Mina Mir şi oraşul Mirny, aşezat la propriu “pe marginea prăpastiei”, au fost fondat în 1955.

    Exploatarea minei Mir a fost extrem de dificilă – temperaturile din Mirny fiind atât de scăzute, era aproape imposibil de săpat în majoritatea lunilor dintr-un an. Până şi oţelul ceda. Astfel, inginerii sovietici au recurs la măsuri extreme, folosind motoare cu reacţie pentru a arde stratul de permafrost (sol îngheţat tot timpul anului), ca să poată ajunge la pământul de sub el. În porţiunile prea îngheţate au folosit dinamită. De atunci, dat fiind faptul că permafrostul a devenit prea moale pentru a susţine clădirile, oraşul Mirny e sprijinit pe catalige de oţel.

    A existat totuşi un mister privitor la diamantele extrase din mina Mir, pe care nici comercianţii de diamante nu l-au înţeles, şi care rămas neelucidat până în prezent: toate aveau aceeaşi dimensiune şi formă, şi erau numite ,,urşi argintii”.

    O altă curiozitate este că elicopterele nu pot zbura deasupra imensei gropi, deoarece forţa aerului de dedesubt le-ar putea trage înăuntru. În schimb, aceasta poate fi văzută din spaţiu.

    Din anul 2000, mina Mir este închisă, dar exploatarea contină prin zeci de tuneluri, producând în continuare aproape 2200 kg de diamante pe an.

  • Unul dintre cele mai mari diamante din lume, evaluat la 33 milioane de euro, descoperit în Lesotho

    Piatra preţioasă, extrasă din prolifica mină din Letseng, ar putea valora până la 33 de milioane de euro, a estimat analistul Ben Davis, de la societatea Liberum Capital.

    “De când Gem Diamonds a cumpărat mina din Letseng, în 2006, acolo au fost descoperite unele dintre cele mai interesante diamante din lume”, a declarat preşedintele companiei miniere, Clifford Elphick.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai profitabile investiţii din România. Trei fraţi din Cluj au luat o veche plantaţie şi a transformat-o într-o adevărată mină de aur

    Fraţii Dan, Ioana şi Diana Mitre din Cluj-Napoca au luat în arendă în 2010 o veche plantaţie pomicolă de 100 de hectare, care aparţinea unei foste interprinderi agricole de stat (IAS) din Cluj, pe care au transformat-o în proporţie de 55% într-o livadă superintensivă de cireş, prun şi măr, cu ajutorul fondurilor europene.
     
    Pe lângă fructe, în Ferma Steluţa, cei trei fraţii Mitre, Dan, Ioana şi Diana, mai produc şi legume, precum roşii, castraveţi şi ardei, dar şi flori, într-o seră care se întinde pe o suprafaţă de aproape un hectar. 
     

  • Una dintre semifinalele Eurovision România va avea loc în mina Rudolf din Salina Turda, la 86 metri adâncime

    Directorul Salinei Turda, Simona Baciu, a declarat, sâmbătă, că, în funcţie de amplasamentul scenei, se va stabili şi numărul de locuri pentru public.

    ”O semifinală a Eurovision va avea loc în 11 februarie în Salina Turda, judeţul Cluj, în mina Rudolf, la o adâncime de 86 de metri. În funcţie de amplasamentul scenei, se va stabili şi numărul de locuri pentru public, sunt detalii care vor fi cunoscute în perioada următoare”, a spus Baciu.

    Primarul municipiului Turda, Cristian Matei, a declarat, la rândul său, că ideea organizării unei semifinale a Eurovision din Salina Turda i-a venit din dorinţa de a face ceva inedit.

    ”Primăria municipiului Turda va derula acest mare proiect în colaborare cu TVR. Numele oraşului nostru va beneficia, astfel, de o promovare fără precedent, iar Salina va deveni un reper în domeniul producţiei media şi broadcasting la nivelul Uniunii Europene şi nu numai”, a spus Matei.

    În acest an vor fi organizate în România, în perioada ianuarie – februarie, cinci semifinale ale concursului Eurovision în cinci oraşe, selecţia naţională urmând să aibă loc în 25 februarie, cel mai probabil în Sala Polivalentă Cluj-Napoca.

    Finala concursului Eurovision va avea loc la Lisabona în 12 mai.

    Salina Turda are patru mine – Rudolf, Terezia, Ghizela şi Iosif, primele trei intrate în exploatare turistică.

    Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în 1992.

    În perioada 2008 – 2010, a fost modernizată în urma unei investiţii de aproape şase milioane de euro din fonduri europene şi a fost inaugurată în ianuarie 2010 în prezenţa premierului de atunci, Emil Boc, şi a ministrului Turismului de la acea vreme, Elena Udrea.

  • Oraşul subteran din România care este vizitat zilnic de cel puţin 2.000 de oameni

    Dornici să scape măcar pentru câteva ore de canicula de la suprafaţă, mii de oameni aleg să intre în subteran, la cea mai mare salină din Europa. Îmbrăcaţi ca de toamnă târzie, cu geci şi încălţăminte care să le ţină de cald, aproximativ 2.000 de oameni intră zilnic în mina Unirea din Slănic.

    Nu trece nici măcar o singură zi în care la porţile minei din Slănic să nu fie aglomeraţie. În weekend peste 3000 de persoane coboară în „palatul de sare”.

    Oamenii sun atraşi de beneficiile aerului, indicat pentru afecţiunile respiratorii, dar şi de răcoare, în mina fiind o temperature constantă de 12 grade Celsius.

    “În acest palat de sare, deschis vizitării prin anii 1970, microclimatul este constant şi de nereprodus la suprafaţă: temperatură de 12 grade Celsius, umiditate relativă a aerului de circa 60%, radioactivitate la limita de detenţie, concentraţie mare de aerosou naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiţionat-patogeni şi lipsa celor patogeni”, arată reprezentanţii Salinei Slănic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro