BusinessMagazin

Tag: migrare

  • Frontex: Peste 710.000 de imigranţi au pătruns pe teritoriul UE în 2015

    Fabrice Leggeri, directorul executiv al agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor, Frontex, a declarat că Europa se confruntă cu un flux de oameni fără precedent, în condiţiile în care în 2014, au fost înregistraţi circa 282.000 de imigranţi pe teritoriile statelor membre UE.

    În septembrie, aproximativ 170.000 de imigranţi au fost înregistraţi la frontierele externe ale UE, observându-se, totuşi o scădere de la 190.000 când fuseseră declaraţi în luna august.

    “Refugiaţii sirieni constituie, în continuare, naţionalitatea dominantă printre imigranţi”, precizează Frontex într-un comunicat.

    Însă, există temeri tot mai mari că un nou val de sirieni se va îndrepta înspre Europa din cauza amplificării conflictului din ţară.

    Insulele greceşti din Marea Egee, în special insula Lesbos, continuă să fie cele mai afectate de “presiunea migratorie masivă”, înregistrând 350.000 de imigranţi în primele nouă luni ale anului, potrivit Frontex. Imigranţii se îndreaptă apoi către nord, Ungaria detectând peste 204.000 de imigranţi la frontierele sale de la începutul anului şi până în septembrie, de 13 ori mai mulţi imigranţi decât cei înregistraţi anul trecut, în aceeaşi perioadă.

    De asemenea, se estimează că aproximativ 97.000 de persoane au intrat pe teritoriul UE prin Croaţia în luna septembrie, după ce Ungaria şi-a închis graniţele pentru imigranţii extracomunitari în data de 15 septembrie. Pe de altă parte, numărul persoanelor care vor să ajungă în Italia, traversând Marea Mediterană, cele mai multe provenind din Eritreea, a scăzut.

    Doar 12.000 de imigranţi au ajuns pe această cale în septembrie pe teritoriul UE, “din cauza unei crize în creştere a bărcilor în Libia şi înrăutăţirii condiţiilor meteorologice”, precizează Frontex. În Italia, au sosit aproximativ 129.000 de imigranţi în perioada ianuarie-septembrie 2015.

    “Este nevoie de măsuri urgente, în special pentru Grecia şi Italia, pentru a îmbunătăţi procesul de înregistrare şi identificare a nou-sosiţilor”, subliniază Leggeri.

  • BILANŢ SUMBRU: Cel puţin 95 de imigranţi au fost găsiţi morţi pe plaje din nordul Libiei în ultimele cinci zile

    Purtătorul de cuvânt al organizaţiei Crucea Roşie, Mohamed al-Masrati, a declarat că au fost găsite cadavrele a 85 de persoane în apropiere de capitala Libiei, Tripoli, şi alte 10 în apropiere de Sabatrah, un oraş de pe coasta de nord a Libiei din care pleacă multe bărci ale traficanţilor ce se îndreaptă spre Europa.

    El a precizat că cele mai multe dintre victime sunt imigranţi care provin din ţări africane.

    Mii de imigranţi aflaţi în căutarea unei vieţi mai bune în Europa se îmbarcă din Libia în bărci supraaglomerate ale traficanţilor, în speranţa de a ajunge în Italia. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migrare, peste 2.600 de persoane au murit în cursul anului 2015 în încercarea de a traversa Marea Mediterană, trasee în care este inclusă şi Libia.

    În acelaşi timp, numărul cetăţenilor libieni mobilizaţi în conflictele interne din ţară este în creştere. “Până azi (duminică), peste 550.00 de persoane au fost mobilizate în luptele din Libia, din cauza conflictelor din Benghazi şi din alte locuri şi credem că acest număr va ajunge până la cel puţin 600.000”, a subliniat Al-Masrati.

    ONU face presiuni asupra guvernelor rivale din Libia să formeze o conducere unită. Potrivit ONU, circa 2.44 milioane de persoane din Libia – aproximativ 40% din populaţia ţării – trebuie plasaţi sub protecţie sau necesită o formă de asistenţă umanitară.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Biserica Ortodoxă Bulgară cere autorităţilor să nu mai primească imigranţi în ţară

    “Noi considerăm că Guvernul nostru ar trebui să nu mai primească, cu niciun chip, alţi refugiaţi în ţara noastră. În ceea ce-i priveşte pe cei care se află deja aici, este corect ca noi, ca creştini ortodocşi şi ca societate, să-i îngrijim aşa cum putem şi atât cât ne permit resursele noastre insuficiente, dar nu şi pe alţii”, a anunţat vineri Sinodul (cel mai înalt organism executiv) al Bisericii într-un comunicat.

    Această problemă este necesar “să fie soluţionată de către cei care au creat-o; nu este drept ca poporul ortodox bulgar să plătească preţul dispariţiei noastre ca stat”, subliniază Sinodul.

    “Ar trebui să nu existe nicio îndoială faţă de faptul că Biserica Ortodoxă resimte compasiune şi îndeamnă la solidaritate faţă de toţi aceşti oameni care se află deja printre noi şi care au nevoie în mod real de îngrijire şi sprijin material, după puterile noastre. Biserica explorează întotdeauna motivele nefericirii şi îndeamnă la îndepărtarea lor. Lupta împotriva consecinţelor, dacă motivele nu sunt îndepărtate, este dinainte condamnată”, apreciază acesta.

    Respingând acuzaţii cu privire la o reacţie “întârziată” faţă de criza migraţiei, Sinodul invocă faptul că “în experienţa milenară a Bisericii Ortodoxe nu se iau în vedere decizii pripite în situaţii de tranziţie”.

    În afară de problemele nevoilor materiale ale migranţilor şi solidarităţii cu oamenii care vin în ţară, afluxul “ridică întrebări despre stabilitatea şi existenţa statului bulgar, în principiu”, apreciază conducerea bisericii.

    Afluxul de migranţi ridică “de asemenea întrebarea în ce fel de context spiritual, în ce fel de mediu spiritual va trăi poporul bulgar ortodox, dacă acest aflux continuă până într-acolo încât să modifice echilibrul etnic actual pe teritoriul patriei noastre Bulgaria, pe care Dumnezeu a hărăzit-o poporului nostru ortodox să o locuiască”, adaugă aceasta.

    Sinodul îndemană totodată Guvernul de la Sofia să ceară urgent un “sfârşit al războaielor” în Orientul Mijloc şi Africa de Nord, în dialog cu “toate organizaţiile internaţionale” şi să ridice problema “toleranţei interreligioase” în ţări ca Egipt, Siria şi Irak.

    “Noi considerăm că Guvernul bulgar ar trebui să-şi concentreze resursele de politică externă asupra opririi războaielor şi nu doar asupra solidarităţii, cu consecinţele continuării ei la nesfârşit”, apreciază conducerea bisericii.

    Sinodul, prezidat de către patriarhul Neofit I, este organsmul care guvernează Biserica Ortodoxă Bulgară, într-o ţară cu o populaţie majoritar ortodoxă.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Budapesta anunţă că a îndepărtat bariera de sârmă ghimpată “experimentală” de la graniţa cu Slovenia

    “Experimentul” a avut legătură cu gardurile de sârmă ghimpată pe care Ungaria le-a ridicat la frontierele cu Serbia şi Croaţia, potrivit Guvernului de la Budapesta, citat de agenţia de stat.

    Ministrul de Interne Sandor Pinter urmează să o întâlnească pe omologul său sloven Vesna Gyorkos Znidar luni dimineaţa, pentru a clarifica eventuale “neînţelegeri” şi pentru a discuta despre “sistemul controlului şi patrulării la frontieră”, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Premierul Viktor Orban a anunţat, după ce a fost primit vineri la Viena că Guvernul ungar nu plănuieşte să construiască vreun gard la frontiera cu Slovenia.

    El a precizat că sunt în curs lucrări în vederea “curăţirii” unei fâşii de pământ de-a lungul frontierei, pentru ca pe aceasta să poată să fie desfăşurat “echipament mobil”, fără să facă alte preizări.

    Dat fiind că Slovenia este membră a zonei Schengen, la frontiera cu Ungaria nu trebuie să se construiască ceva care nu poate fi “îndepărtat” într-o zi, a spus Orban.

    Slovenia este mulţumită de decizia Ungariei de a dezmembra bariera de sârmă ghimpată pe care Budapesta a instalat-o pe o porţiune a frontierei comune joi, a declarat vineri ministrul sloven de Externe Karl Erjavec.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Austria şi-a modificat Constituţia pentru a obliga autorităţile locale să primească azilanţi

    Decizia, care reflectă eforturile Uniunii Europene (UE) de a obliga statele membre să accepte şi mai mulţi migranţi, vizează să decongestioneze principalul centru pentru refugiaţi de la Traiskirchen şi urmează să intre în vigoare la 1 octombrie.

    Iniţiativa aparţine social-democraţilor cancelarului Werner Faymann şi Partidului Poporului (centru-dreapta), care alcătuiesc coaliţia aflată la guvernare în Austria.

    Majoritatea de două-treimi, necesară modificării Constituţiei, a fost obţinută cu voturile Verzilor.

    Partidul Libertăţii (extremă-drepata) – care vrea să restricţioneze numărul migranţilor şi care conduce în sondajele de opinie la nivel naţional cu aproxmativ 30% în preferinţele austriecilor – s-a opus modificării Constituţiei.

    Austria a devenit în ultimele luni o ţară de tranzit majoră pentru zecile de mii de migranţi care pătrund pe tertoriul ei dinspre Ungaria, unde ajung pe ruta din Balcanii de vest. Aceştia se îndreaptă către nordul Europei, în special către Germania.

    Însă această ţară bogată, cu o populaţie de 8,5 milioane de locuitori, se aşteaptă, la rândul ei, să primească anul acesta aproximativ 80.000 de solicitări de azil, un număr foarte mare în comparaţie cu alte state membre UE, raportat la populaţie. Viena a fost unul dintre principalii susţinători ai sistemului UE de cote în vederea distribuirii migranţilor.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – ONU: Cel puţin 8.000 de migranţi vor continua să sosească în Europa zilnic

    Acest fenomen ar putea să fie doar “vârful aisbergului”, a avertizat el.

    “Nu văd o diminuare. Nu văd o oprire” a afluxului, a declarat Amin Aouad. “Atât timp cât nu există o soluţie pentru Siria, atât timp cât nu va fi stabilizată situaţia refugiaţilor în ţările vecine (Siriei), vor fi necesare eforturi”, a adăugat el.

    Coordonatorul a îndemnat comunitatea internaţională să se unească şi să adopte o abordare globală, sugerând că oprirea războiului civil din Siria le revine celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU.

    “Guvernele care pot face diferenţa sut guvernele care dispun de o influenţă asupra situaţiei politice şi securităţii în lumea în care trăim azi”, a subliniat el.

    Oficialul de rang înalt a salutat decizia Uniunii Europene (UE) de a acorda un ajutor umanitar în valoare de peste un miliard de euro refugiaţilor, dar a subliniat că, în opinia sa, acest efort este insuficient.

    ONU se pregăteşte, de asemenea, pentru o degradare a condiţiilor de trai a populaţiilor civile în Irak.

    Potrivit lui Dominik Bartsch, adjunctul coordonatorului ONU pentru Probleme Umanitare în Irak, aproximativ zece milioane de persoane vor avea nevoie de o asistenţă umanitară până la sfârşitul acestui an, în această ţară în care 3,2 milioane de persoane au fost strămutate din calea războiului.

    Aproximativ 500.000 de civili ar putea să fie strămutaţi din oraşul Mosul, dacă forţele guvernamentale irakiene încearcă să recucerească această aglomeraţie urbană de la gruparea extremistă Statul Islamic (SI), a apreciat Bartsch.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Ungaria va mobiliza mii de MILITARI şi TANCURI la frontiera cu Serbia, anunţă şeful Statului Major

    Şeful Statului Major a declarat joi pentru postul M1 că militarii vor continua să construiască gradul de la frontiera dintre Croaţia şi Ungaria şi că “protecţia va include mai multe elemente”.

    Lucrările de construcţie se încadrează în planificare, a adăugat el.

    Benkko a subliniat că exerciţiul militar “Acţiune Hotărâtă 2015” s-a desfăşurat ca rezultat al crizei migrării.

    Cu ajutorul exerciţiului, armata s-a pregătit pentru sarcini în gestionarea presiunii migraţiei, iar reglementări în acest sens au fost aprobate de către Parlament, a adăugat el.

    Aceste reglementări detaliază diverse sarcini prevăzute de lege. Astfel, militarii sunt abilitaţi, între altele, să verifice documente, să percheziţioneze corporal persoane şi să gestioneze mulţimi de oameni – însă reglementările cu privire la folosirea armamentului din dotare nu au fost modificate, a subliniat Benko.

    Şeful Statului Major ungar a mai anunţat că 4.300 de militari au participat la exerciţiu şi că la frontieră vor fi mobilizaţi tot atâţia militari.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Reuniune la Bruxelles pentru aplanarea diferendelor între europeni privind repartizarea refugiaţilor

    Potrivit unor surse apropiate preşedinţiei luxemburgheze a UE, Cei 28 ar putea să se înţeleagă asupra unui text din care termenul “constrângător” – referitor la cote – să fie exclus.

    Reuniunea miniştrilor de Interne este urmată – miercuri – de un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern.

    Ungaria, o ţară tranzitată de 225.000 de migranţi de la începutul anului, şi-a dotat luni poliţia şi armata cu noi puteri în cadrul unei “stări de criză cauzată de o imigraţie masivă”.

    Între aceste măsuri figurează posibilitatea ca armmata să recurgă la armament cu gloanţe de cauciuc sau puşti cu plasă (Net Gun) împotriva imigranţilor care încearcă să pătrundă ilegal în ţară.

    “Frontierele ne sunt în pericol (…). Ungaria şi întreaga Europă sunt în pericol”, s-a justificat liderul populist Viktor Orban, apreciind că întregul continent va fi “inundat” de migranţi. “Ei nu ne bat la uşă, o forţează”, a spus el.

    Aceste noi dispoziţii au fost analizate cu îngrijorare de către ONG-ul Comitetul Helsinki, care a subliniat că ele vizează “refugiaţi care au fugit de război şi terorism şi care au fost deja supuşi unor abuzuri din partea poliţiei şi armatelor în ţara lor”.

    Profund divizate între Est şi Vest, ţările europene încearcă, în plus, săptămâna aceasta, să ajungă la acord asupra unui principiu de repartizare în vederea primirii refugiaţilor şi să deblocheze un ajutor financiar pentru ţările care se învecinează cu Siria şi găzduiesc aproape patru milioane de sirieni.

    Există puţine speranţe că se va ajunge la un consens. În pofida unor declaraţii exagerate ale lui Orban, ţările din Europa Centrală, reticente faţă de sistemul de cote cu caracter constrângător şi faţă de repartizarea migranţilor în Europa, au dat asigurări că vor să se ajungă la un acord european asupra acestei probleme.

    “Toţi participanţii la reuniune sunt foarte ataşaţi de ideea de a se ajunge la o poziţie comună”, a dat asigurări ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, la finalul unei întâlniri cu omologii săi polonez, ungur, slovac, leton şi luxemburghez, la Praga. “Europa are nevoie de o acţiune colectivă” pentru a răspunde cât mai rapid unei “situaţii foarte grele”, a adăugat el.

    Câtea mii de migranţi au intrat luni în Ungaria, din Croaţia, după care au fost trimişi de către autorităţi la frontiera austriacă, pentru ca să-şi continue de acolo periplul către Germania, după ce aproape 7.000 de persoane au ajuns în acest weekend în Bavaria.

    “Sper să pot ajunge în curând în Germania, pentru că mi-am cheltuit toţi banii”, a declarat Mohamed, un sirian originar din Damasc, la postul de frontieră croato-ungar Beremend. “Eu sper să-mi pot continua studiile în Germania, unde am un prieten care mi-a promis că mă va ajuta”, a adăugat tânărul, în vârstă de 23 de ani, înalt, care poartă ochelari de vedere şi un sac în culori de camuflaj.

    Preşedintele francez François Hollande a apreciat că “nicio ţară” europeană “nu se poate exonera” de la o repartizare “a refugiaţilor care ţine de deptul de azil”, în contextul în care UE s-a dovedit incapabilă să ajungă la o înţelegere asupra repartizării a 120.000 de refugiaţi şi în care mii de migranţi au venit în Europa anul acesta.

    Polonia, ostilă oricărui sistem cu caracter constrângător, s-a declarat totuşi pregătită să primească mai mulţi refugiaţi decât prin cotele propuse, cu condiţia ca UE să-şi închidă mai bine frontierele externe şi să stabilească “o listă de ţări considerate sigure”. Adică un mod de a cere ca imigranţii economici originari din mai multe ţări din Balcani, ca Albania sau Kosovo, să poată să fie expulzaţi înapoi acasă.

    – “Ultima şansă”

    În afară de problema spionoasă a repartizării migranţilor, europenii ar urma să discute şi despre alte măsuri de urgenţă în vederea stăpânirii crizei migraţiei.

    Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz şi-a exprimat dorinţa ca “maximum de bani” să fie mobilizaţi pentru ajutorarea celor trei ţări care găzduiesc aproape patru milioane de refugiaţi pe teritoriile lor, şi anume Iordania, Turcia şi Libanul.

    Un semn al gravităţii acestei crize a migranţilor în Europa – care se adaugă tensiunilor din zona euro – este faptul că Schultz a anunţat “vizita istorică” a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie.

    Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, “ultima şansă a Europei să ajungă la un răspuns unit şi corent” faţă de cea mai gravă criză umanitară cu care se confruntă din 1945 şi până în prezent.

    Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiaţilor. El urmează să viziteze marţi o tabără de refugiaţi sirieni din Valea Bekaa, în estul ţării.

    Luni, directorul Agenţiei europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesităţii instaurării “de urgenţă” a unei politici europene de frontieră “omogene”, reclamând astfel UE o “susţinere umană” mai importantă pentru supravegherea frontierelor.

  • Peste 217.000 de imigranţi au intrat ilegal în Ungaria de la începutul anului

    Potrivit site-ului poliţiei, 201.335 de imigranţi au fost prinşi la graniţa cu Serbia şi 15.833 la frontiera cu Croaţia.

    În cursul zilei de sâmbătă, 166 de imigranţi au fost prinşi la graniţa sârbă şi 4.740 au sosit la frontiera croată. Până duminică dimineaţă, alţi 105 imigranţi au sosit la frontiera sârbă şi 3.100 la graniţa croată.

    De la intrarea în vigoare a noilor măsuri mai dure, la 15 septembrie, 140 de imigranţi au fost vizaţi de proceduri penale, precizează comunicatul de pe site-ul poliţiei.

    În încercarea de a opri fluxul de imigranţi clandestini, autorităţile ungare au construit garduri de sârmă ghimpată pe segmente ale frontierelor cu Serbia şi Croaţia, atrăgându-şi critici la nivel internaţional.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Ungaria mobilizează rezervişti voluntari ai armatei, pentru a face faţă crizei imigraţiei

    Ministrul Istvan Simicsko a luat această decizie la cererea şefului Statului Major General al armatei ungare. Rezerviştii vor fi trimişi în primul rând în garnizoanele rămase goale după ce soldaţii au fost mobilizaţi la frontieră, dar ar putea primi şi alte sarcini, potrivit MTI.

    Ungaria este implicată într-o dispută cu vecinii săi Serbia şi Croaţia, în condiţiile în care cele trei ţări se străduiesc să facă faţă numărului mare de imigranţi care fug din calea războiului şi sărăciei din Orientul Mijlociu şi încearcă să ajungă în Europa occidentală.

    Gyorgy Bakondi, consilierul premierului ungar pe probleme de securitate internă, a informat vineri seara că 700 de soldaţi şi 800 de poliţişti vor fi mobilizaţi sâmbătă în zona în care frontiera este expusă cel mai mult valului de imigranţi.