BusinessMagazin

Tag: meta

  • Meta va plăti 25 de milioane de dolari pentru a încheia procesul intentat de Trump

    Meta va plăti 25 de milioane de dolari pentru a soluţiona procesul intentat de Donald Trump în 2021, după suspendarea conturilor sale de Facebook şi Instagram, scrie Reuters.

    Procesul a fost iniţiat de Trump împotriva Twitter (actualul X), Facebook şi Google, acuzând că platformele i-au restricţionat ilegal opiniile conservatoare. Conturile sale au fost suspendate după evenimentele din 6 ianuarie 2021, când susţinătorii săi au atacat Capitoliul SUA în urma unui discurs în care el a reiterat acuzaţiile nefondate de fraudă electorală.

    Din suma convenită, 22 de milioane de dolari vor fi alocate unui fond pentru biblioteca prezidenţială a lui Trump, iar restul va acoperi taxe legale şi compensaţii pentru alţi reclamanţi. Meta a notificat instanţa federală din San Francisco în legătură cu acordul.

    Discuţiile privind soluţionarea cazului au fost reluate după o cină între CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, şi Trump la reşedinţa Mar-a-Lago, în noiembrie 2024.

    În ultimele luni, Meta a adoptat o serie de măsuri favorabile conservatorilor, inclusiv eliminarea programelor de diversitate şi a verificării faptelor în SUA.

    De asemenea, l-a numit pe Joel Kaplan, un republican cu influenţă, în funcţia de director global pentru afaceri, şi l-a cooptat în consiliul de administraţie pe Dana White, CEO-ul UFC şi apropiat al preşedintelui american.

  • Meta neagă că a forţat utilizatorii să urmărească conturile lui Trump şi ale apropiaţilor săi

    Incidentul a avut loc luni. Unii utilizatori ai platformelor Facebook şi Instagram s-au plâns, că în timpul ceremoniilor de învestitură de la Casa Albă, au fost direcţionaţi în mod „automat” spre conturi care îl prezentau pe noul preşedinte, pe vicepreşedintele JD Vance şi pe prima doamnă Melania Trump.

    Purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a explicat că toate conturile au fost gestionate de Casa Albă, potrivit BBC. Conturile poartă inscripţiile Potus, care înseamnă „preşedintele Statelor Unite”, Vicepresident şi Flotus, titulatura folosită pentru prima doamnă.

    La ceremonia de la Casa Albă au fost prezenţi unii dintre cei mai influenţi miliardari din domeniul tehnologiei, inclusiv şeful Meta, Mark Zuckerberg. În trecut, el a avut o relaţia tensionată cu Trump din cauza modului în care platforma a prezentat revolta de la Capitoliu, măsurile administraţiei Biden şi pandemia COVID.

    În august, anul trecut, Donald Trump a scris într-o carte că Zuckerberg „îşi va petrece restul vieţii în închisoare” dacă va încerca să se amestece în alegerile prezidenţiale. Relaţiile dintre cei doi s-au îmbunătăţit considerabil după ce Trump a câştigat alegerile. Zuckerberg a fost invitat la masă la reşedinţa lui Trump, a donat un milion de dolari pentru ceremonia de învestire şi a decis să renunţe la verificarea unor informaţii de pe platformă, aşa cum procedează X deţinută de Elon Musk.

  • Val de căutări pe Google despre cum se şterg conturile de Facebook şi Instagram, după decizia Meta

    Anunţul Meta de a renunţa la verificarea informaţiilor şi de a relaxa moderarea conţinutului a declanşat o explozie de căutări pe Google despre ştergerea conturilor de Facebook, Instagram şi Threads, informează TechCrunch.

    Potrivit Google Trends, căutările pentru fraze precum „cum să ştergi definitiv Facebook” au atins niveluri maxime, indicând o creştere semnificativă a interesului în ultimele două zile. Termeni precum „alternative la Facebook” şi „cum să ştergi contul de Instagram fără a te conecta” au înregistrat, la rândul lor, creşteri de peste 5.000%.

    Criticii consideră că mişcarea ar putea arăta o încercare de a evita represaliile politice din partea noii administraţii Trump. Relaxarea regulilor poate amplifica propagarea discursurilor bazate pe ură şi dezinformări în lanţ pe platformele Meta, având implicaţii grave pentru utilizatori şi societate.

    Meta a implementat anterior măsurile de verificare şi moderare în urma evenimentelor precum revolta de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021 şi violenţele din Myanmar. Totuşi, CEO-ul Mark Zuckerberg justifică aceste noi schimbări prin dorinţa de a promova „libertatea de exprimare”, introducând un sistem de „note comunitare” similar celui de la X.

    Căutările pentru platforme alternative, cum ar fi Mastodon şi Bluesky, au explodat, ceea ce indică o migrare potenţială a utilizatorilor către reţele descentralizate.

    CEO-ul Mastodon, Eugen Rochko, a criticat decizia Meta, declarând că modificările ar putea avea un impact negativ asupra integrităţii din mediul online.

  • Mark Zuckerberg anunţă o „revoluţie” pe platformele Meta – Facebook, Instagram, WhatsApp: Promite eliminarea cenzurii şi anunţă ridicarea restricţiilor pentru subiectele legate de imigraţie şi gen. „Am ajuns la un punct în care se fac prea multe greşeli şi este prea multă cenzură”

    Meta a anunţat marţi că nu va mai folosi programul independent de fact-checking din dorinţa de a „restabili libertatea de expresie” şi va muta platforma către un model similar X, unde comunitatea poate adăuga note cu privire la verdicitatea conţinutului, scrie CNBC.

    Schimbarea va fi implementată prima dată în SUA în următoarele luni. Anunţul arată determinarea lui Mark Zuckerberg de a îşi repara relaţia cu Donald Trump în timp ce acesta se pregăteşte să redevină preşedintele SUA.

    „Am ajuns la un punct în care se fac prea multe greşeli şi este prea multă cenzură”, a spus Mark Zuckerberg într-un mesaj video.

    Acesta a mai adăugat că programul actual „mai mult a distrus decât a creat, în special în SUA”.

    Totodată, compania va elimina restrcţiile legate de subiecte precum imigraţia sau gen şi se va concentra pe conţinutul ilegal. Echipele de moderare a conţinutului vor fi mutate din Califonia, stat istoric democrat, către Texas, stat cu inclinaţii puternice republicane.

  • Australia impune giganţilor tech să plătească pentru ştiri: Meta şi TikTok, vizate de o nouă taxă

    Guvernul australian a găsit o soluţie ingenioasă pentru a se asigura că giganţii tehnologici plătesc pentru ştirile locale: o taxă specială care poate fi evitată doar dacă platformele încheie acorduri directe cu editurile de presă.

    Decizia vine ca răspuns la anunţul făcut în martie de Meta (compania-mamă a Facebook şi Instagram), care a declarat că nu va mai finanţa ştirile australiene prin acorduri cu editorii. Noua măsură, numită „stimulentul de negociere a ştirilor”, va afecta toate platformele digitale care au venituri de peste 250 de milioane de dolari în Australia.

    Sistemul funcţionează astfel: guvernul va impune o taxă mai mare decât suma pe care companiile ar plăti-o direct editorilor. În acest fel, platformele sunt încurajate să încheie acorduri cu companiile de presă în loc să plătească taxa către stat. Măsura va intra în vigoare retroactiv de la 1 ianuarie 2025.

    Michelle Rowland, ministrul comunicaţiilor din Australia, subliniază că această măsură este esenţială pentru menţinerea unui sector media divers şi sănătos, vital pentru democraţia australiană.
    Codul de negociere pentru mass-media, introdus în 2021, a adus deja rezultate semnificative – Meta şi Google au investit aproximativ 200 de milioane de dolari în presa australiană. Noua măsură vine să consolideze acest cod şi să elimine posibilităţile prin care platformele digitale ar putea evita plăţile.

    Există totuşi o îngrijorare: deşi suma totală care ajunge la presă nu va scădea, există riscul ca editorii mai mici să fie dezavantajaţi dacă platformele aleg să încheie acorduri doar cu marile companii media.

    În octombrie, o comisie parlamentară australiană recomandase deja crearea unei „taxe pe platformele digitale” pentru finanţarea jurnalismului de interes public, criticând în special decizia Meta de a nu-şi reînnoi contractele cu presa.

  • Meta vrea să folosească energie nucleară pentru centrele de date pe care le deţine

    Meta vrea să adauge între 1 şi 4 gigawaţi de capacitate energetică nucleară începând cu anii 2030. Compania caută parteneriate pentru reactoare modulare mici şi mari, informează Engadget.

    Meta a anunţat că intenţionează să utilizeze energie nucleară pentru alimentarea centrelor de date din SUA, vizând o capacitate între 1 şi 4 gigawaţi, ce ar putea fi disponibilă începând cu începutul anilor 2030.

    Compania a lansat o cerere de propuneri adresată dezvoltatorilor din domeniul energiei nucleare, fiind deschisă atât reactoarelor modulare mici (SMR), cât şi celor de dimensiuni mari.

    „Credem că energia nucleară poate furniza o sursă stabilă şi de bază pentru susţinerea reţelelor electrice care alimentează centrele noastre de date şi comunităţile din jurul acestora”, a declarat Meta într-un comunicat.

    Anterior, compania a abandonat un proiect similar din cauza descoperirii unei specii rare de albine la locul ales pentru construcţie.

    Interesul pentru energia nucleară creşte în rândul companiilor mari de tehnologie. Google şi-a anunţat recent intenţia de a construi reactoare în SUA pentru a genera 500 megawaţi, iar Microsoft şi-a exprimat, la rândul său, dorinţa de a reabilita centrala Three Mile Island din Pennsylvania.

  • Meta spune că a eliminat aproximativ 20 de operaţiuni secrete de influenţă în 2024

    Nick Clegg, preşedintele pentru afaceri globale al companiei care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp, a declarat că Rusia este în continuare sursa nr. 1 a operaţiunilor online de influenţă, potrivit The Guardian. Totuşi, el a afirmat că este „surprinzător” cât de puţin a fost folosită inteligenţa artificială (AI) pentru a „păcăli” votanţii, în contextul unui an foarte aglomerat pentru alegerile din întreaga lume.

    Fostul viceprim-ministru britanic a dezvăluit că Meta, care are peste 3 miliarde de utilizatori, a trebuit să elimine puţin peste 500.000 de solicitări de a genera imagini AI cu Donald Trump şi Kamala Harris, JD Vance şi Joe Biden cu ajutorul propriilor funcţii de inteligenţă artificială, în luna premergătoare zilei alegerilor din SUA.

    Cu toate acestea, experţii în securitate ai companiei au fost nevoiţi să facă faţă unei operaţiuni care folosea conturi false pentru a manipula dezbaterea publică în vederea atingerii unui obiectiv strategic. Incidentele de „comportament neautentic coordonat” au inclus o reţea rusă care folosea zeci de conturi de Facebook şi site-uri de ştiri fictive pentru a ajunge la persoane din Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

    O altă operaţiune condusă în Rusia a folosit inteligenţa artificială pentru a crea site-uri false de ştiri folosind mărci precum Fox News şi Telegraph, pentru a încerca să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina. Aceasta a creat site-uri false de ştiri francofone pentru a promova rolul Rusiei în Africa şi pentru a-l critica pe cel al Franţei.

    „Rusia rămâne sursa nr. 1 a operaţiunilor secrete de influenţă pe care le-am întrerupt până în prezent – cu 39 de reţele întrerupte în total din 2017”, a declarat Clegg. Următoarele cele mai frecvente surse de interferenţă străină detectate de Meta sunt Iranul şi China.

  • Mark Zuckerberg pregăteşte un nou proiect monstru, ce va costa peste 10 miliarde de dolari

    Meta intenţionează să construiască un cablu submarin în toată lumea de peste 40.000 km, cu o investiţie estimată la 10 miliarde de dolari, scrie TechCrunch.

    Potrivit surselor, cablul ar urma să fie deţinut şi utilizat exclusiv de Meta, ceea ce marchează o premieră pentru gigantul tehnologic.

    Proiectul, coordonat din operaţiunile Meta din Africa de Sud, se află într-o etapă incipientă, iar lucrările ar putea dura mai mulţi ani. Planurile actuale prevăd o rută care să conecteze coasta de est a SUA, India, Africa de Sud, Australia şi coasta de vest a SUA, evitând regiuni cu risc geopolitic, precum Marea Roşie sau Strâmtoarea Malacca.

    Meta, care reprezintă 10% din traficul fix şi 22% din cel mobil la nivel global, urmăreşte să asigure capacitate dedicată pentru nevoile proprii. Proiectul ar putea, de asemenea, să sprijine dezvoltarea unor centre de date în India, o piaţă strategică pentru companie, având cei mai mulţi utilizatori ai platformelor Meta.

  • Google şi Meta cer Australiei să amâne proiectul privind interzicerea social media pentru copii

    Google şi Meta Platforms au îndemnat marţi guvernul australian să amâne un proiect de lege care va interzice majoritatea formelor de social media pentru copiii sub 16 ani, afirmând că este nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul potenţial al acestuia, scrie Reuters.

    Guvernul prim-ministrului Anthony Albanese doreşte să adopte proiectul de lege, care prevede unele dintre cele mai stricte controale privind utilizarea reţelelor sociale de către copii din lume, până la sfârşitul anului parlamentar.

    Google şi Meta au afirmat în observaţiile lor că guvernul ar trebui să aştepte rezultatele unui proces de verificare a vârstei înainte de a merge mai departe.

    Sistemul de verificare a vârstei poate include elemente biometrice sau de identificare guvernamentală pentru a impune o limită de vârstă pentru social media.

    Potrivit Meta, în absenţa unor astfel de rezultate, nici industria, nici australienii nu vor avea date cu privire la „impactul unor astfel de măsuri”.

    Legea ar obliga platformele de social media, şi nu părinţii sau copiii, să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că sunt puse în aplicare protecţii de verificare a vârstei. Companiile ar putea fi amendate cu până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari) pentru încălcări sistemice.

    Bytedance’s TikTok a declarat că proiectul de lege este lipsit de claritate şi că are „îngrijorări semnificative” cu privire la planul guvernului de a trece proiectul de lege fără o consultare detaliată cu experţii, platformele de social media, organizaţiile de sănătate mintală şi tinerii.

    X al lui Elon Musk şi-a exprimat îngrijorarea că proiectul de lege va avea un impact negativ asupra drepturilor omului.

  • Meta testează educaţia VR în universităţile din SUA şi Marea Britanie

    Denumită Meta for Education, iniţiativa îşi propune să le ofere profesorilor acces la prototipuri VR şi XR, care să faciliteze crearea de conţinut interactiv pentru discipline diverse, precum ştiinţe, medicină, istorie şi arte.

    Printre universităţile implicate se numără Arizona State University, Houston Community College, Imperial College London şi University of Michigan. Acestea vor testa noile tehnologii în sălile de curs şi vor da feedback pentru îmbunătăţirea produsului înainte de lansarea oficială.

    În Europa, Meta extinde iniţiativa „metaversităţilor” începând cu University of Leeds din Marea Britanie, University of the Basque Country din Spania şi University of Hannover din Germania.

    Cursurile au început deja la Leeds, axate pe performanţă şi teatru, urmând ca în februarie 2025 să fie introduse cursuri de fizioterapie şi anatomie în Spania.

    Anunţul vine la şapte luni după ce Meta a prezentat un produs educaţional bazat pe headset-urile Quest, destinat instituţiilor pentru cursanţi cu vârsta peste 13 ani. În pofida pierderilor de 4,4 miliarde dolari raportate în Q3 2024 în Reality Labs, Meta continuă să investească în dezvoltarea VR, considerând acest sector esenţial pentru viitorul său.