BusinessMagazin

Tag: Merkel

  • Topul celor mai puternice femei din lume: Merkel rămâne pe primul loc

    Clinton se clasează pe locul doi în topul 100, “la doar un vot distanţă de a obţine titlul de cea mai puternică femeie”, au precizat autorii clasamentului, în care au fost incluse 24 de CEO, opt femei şefi de stat, 18 antreprenoare, un monarh şi Taylor Swift, relatează The Guardian în pagina electronică.

    Cântăreaţa şi compozitoarea Taylor Swift, în vârstă de 25 de ani, a intrat în clasamentul din acest an direct pe poziţia 64, fiind cea mai tânără din top.

    Însă cea mai bine plasată reprezentantă a industriei divertismentului este Beyoncé. On The Run, turneul comun cu soţul ei, Jay Z, le-a adus aproape 154 de milioane de dolari.

    Criteriile folosite în stabilirea clasamentului Forbes sunt banii, prezenţa în media, sferele de influenţă şi impactul.

    Merkel, în vârstă de 60 de ani, prezentă în clasament de zece ori în ultimii 12 ani – de nouă ori pe locul întâi -, se confruntă cu provocări importante în viitor, potrivit Forbes. “Ea îşi poate pierde titlul pentru prima dată din 2010 încoace în favoarea singurei persoane cu o şansă credibilă şi calculabilă matematic de a «conduce» lumea, Hillary Clinton”, subliniază revista.

    Clinton, în vârstă de 67 de ani, a apărut în calsamentul Forbes începând din 2004, când a fost lansat, ca senatoare, secretar de Stat, personalitate influentă, iar acum din postura de candidată la fotoliul de la Casa Albă.

    Cea mai bine plasată miliardară este Oprah Winfrey, cu o avere personală netă estimată la peste 3 miliarde de dolari, pe locul 12. Firma sa Harpo Productions a coprodus filmul Selma, care a obţinut multiple premii.

    Anna Wintour, directoarea artistică a Condé Nast, este cea mai bine plasată femeie în mass-media, pe poziţia 28, în timp ce Arianna Huffington, reactorul-şef al Huffington Post ocupă locul 61, iar Katharine Viner, în vârstă de 44 de ani, noul readactor-şef al The Guardian, a intrat pentru prima dată în clasament, pe poziţia a 80-a.

    Printre nou-venite se află şi Ana Botín, în vârstă de 54 de ani, instalată recent preşedintă a Santander Group din Spania, desemnată cea mai puternică femeie în finanţe, pe locul 18. Elizabeth Holmes, în vârstă de 31 de ani, prezentată drept cea mai tânără femeie din lume care a devenit miliardară prin eforturi proprii, fondatoarea campaniei pentru donare de sânge Theranos evaluată în prezent 4,6 miliarde dolari, a intrat în clasament pe locul 72.

    Clasamentul din acest an numără 17 femei cu vârsta sub 45 de ani.

    “Perioada actuală de emancipare a femeii este mai puternică şi mai bună ca oricând, iar numărul tot mai mare de tinere influente din clasament este o dovadă suficientă a faptului că vârsta este doar un număr”, afirmă autorii clasamentului.

    Sheryl Sandberg, în vârstă de 45 de ani, fostă directoare executivă la Google, care este acum şefa operaţiunilor de exploatare la Facebook, este cea mai bine clasată pentru categoria cu vârsta până în 45 de ani, inclusiv, ocupând poziţia a opta. Ea este, a patra oară la rând, cea mai bine plasată femeie în domeniul tehnologiei. Marissa Mayer, în vârstă de 38 de ani, care ar primi un salariu de peste 41,4 milioane de dolari la Yahoo, este una dintre cele mai bine plătite CEO din Statele Unite, ocupând poziţia 22.

    În total, şapte directoare executive din Silicon Valley sunt prezente în top 25.

    Pe de altă parte, Angelina Jolie se clasează pe locul 54, iar Shakira Mebarak pe locul 81.

    Şapte dintre femeile care apar în clasamentul din 2015 au fost prezente şi în primul clasament, în 2004: Melinda Gates, Christine Lagarde, Clinton, Indra Nooyi, CEO PepsiCo, Winfrey, regina Elizabeth a II-a (locul 41) şi Ho Ching, CEO Temasek.

    “Între cele mai puternice femei din 2015 se află opt şefi de stat (şi un monarh) care conduc ţări al căror PIB însumează 9,1 trilioane de dolari şi peste 600 de milioane de cetăţeni”, inclusiv noul premier polonez Ewa Kopacz, a subliniat Forbes la prezentarea clasamentului.

    “Cele 24 de CEO controlează venituri anuale de aproape 1 trilion de dolari, iar 18 dintre aceste femei şi-au înfiinţat propriile companii sau fundaţii, inclusiv cea mai tânără miliardară prin forţe proprii Elizabeth Holmes”, a adăugat revista.

    În top 100 sunt prezente totodată “15 miliardare, cu valoarea netă cumulată de aproximativ 75 de miliarde de dolari”, precizează Forbes, adăugând că “amprenta totală pe social media (Twitter, YouTube) a celor 100 cele mai puternice femei este de aproape 475 de milioane de abonaţi”.

  • Angela Merkel apără cooperarea Germaniei cu spionajul american

    Guvernul german este supus unor presiuni tot mai puternice în urma acestor acuzaţii. Unii analişti se aşteaptă ca Merkel să nu fie afectată de scandal, în contextul în care ministrul german de Interne este cel vizat de tirurile opoziţiei şi presei în legătură cu “scandalul BND-NSA”.

    Merkel a insistat luni că Serviciul german de informaţii (BND) este “sub control” şi şi-a reiterat promisiunea de a depune mărturie în Comisia parlamentară care anchetează activităţile Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), după ce a fost îndemnată să facă acest lucru.

    “Îndeplinirea responsabilităţilor în cadrul lupei privind combaterea ameninţării terorismului internaţional necesită colaborarea cu alte agenţii, începând cu NSA”, a spus şefa Guvernului german.

    Ea a promis anterior să “clarifice” relaţia dintre cele două agenţii de spionaj.

    Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere – fost şef de Cabinet al lui Merkel în perioada 2005-2009 şi însărcinat cu supervizarea serviciilor de informaţii – a declarat săptămâna trecută că va răspunde tuturor întrebărilor care-i vor fi adresate în Comisia parlamentară, în cadrul unei noi anchete declanşate de scandal.

    Presa germană a dezvăluit că NSA a cerut BND să spioneze nu doar comunicaţiile online, telefonice şi de alt fel ale unor suspecţi de terorism, ci şi ale gigantului francez Airbus, preşedinţiei Franţei şi Comisiei Europene (CE).

    În centrul scandalului se află problema dacă Maiziere a minţit Parlamentul german atunci când a declarat, pe 14 aprilie, că nu avea cunoştinţă de presupusul spionaj economic practicat de către Statele Unite şi nici de implicarea Berlinului în aceste practici.

  • Tsipras: Greciei îi va fi imposibil să achite sumele datorate creditorilor în următoarele săptămâni

    În scrisoarea obţinută de Financial Times, Tsipras arată că guvernul său va fi obligat să aleagă între achitarea tranşelor din împrumutul luat în 2010 de la creditorii internaţionali şi continuarea cheltuielilor sociale.

    Premierul grec acuză Banca Centrală Europeană (BCE) pentru că a limitat capacitatea Greciei de a emite obligaţiuni pe termen scurt, precum şi autorităţile care supraveghează programul de bailout încheiat în urmă cu cinci ani pentru că refuză să acorde ultima tranşă din împrumutul de 240 de miliarde de euro.

    “Dat fiind că Grecia nu are acces pe pieţele financiare, şi având în vedere creşterile în decursul primăverii şi verii a obligaţiilor pe care le avem pentru plata datoriei… trebuie să fie clar că restricţiile speciale ale BCE, combinate cu întârzieri ale acordării unor noi tranşe din pachetul de bailout fac imposibilă pentru orice guvern achitarea datoriei”, a arătat Tsipras în scrisoarea trimisă lui Merkel în 15 martie.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

    Îngrijorările privind incapacitatea guvernului de a plăti salariile şi pensiile în această lună, precum şi posibilitatea ca Grecia să rămână fără lichidităţi până la finalul lunii aprilie au crescut în ultima perioadă, în lipsa unui acord definitiv între guvernul de la Atena şi creditorii săi externi.

    “Prin această scrisoare, te îndemn să nu permiţi ca o problemă mică de flux de capital şi o anume inerţie instituţională să se transforme într-o problemă mare pentru Grecia şi pentru Europa”, a scris Tsipras în documentul adresat lui Merkel.

    În prezent, datoria externă totală a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

    În urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre premierul grec şi liderii europeni, Merkel a anunţat că Grecia s-a angajat să trimită “în curând” o listă cu reforme concrete către creditorii săi internaţionali, pentru a grăbi negocierile referitoare la rezolvarea problemei finanţării statului elen.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie între Grecia şi creditorii săi, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Merkel şi Tsipras se întâlnesc din nou luni seară, la Berlin, pentru a discuta situaţia Greciei.

  • Merkel: Grecia va trimite în curând o listă cu reforme concrete către creditorii internaţionali

    Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

    Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi în cadrul unui summit la Bruxelles, în cadrul căruia au discutat şi despre situaţia Greciei.

    “Luând în considerare modul în care a decurs discuţia, sper că lista de reforme va veni curând. Rezultatul negocierilor a fost că vom continua aşa cum am decis în 20 februarie”, a declarat Merkel.

    În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că “ceea ce doresc partenerii europeni este ca reforme să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie”, potrivit Bloomberg.

    De asmenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să oună în practică propriile reforme structurale.

    “Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Tsipras.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

    Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 14 puncte de bază, la 23,88%, marcând cel mai înalt nivel din luna iulie, când au fost emise, până în prezent.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. În prezent, datoria externă a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

  • Merkel: Grecia va trimite în curând o listă cu reforme concrete către creditorii internaţionali

    Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

    Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi în cadrul unui summit la Bruxelles, în cadrul căruia au discutat şi despre situaţia Greciei.

    “Luând în considerare modul în care a decurs discuţia, sper că lista de reforme va veni curând. Rezultatul negocierilor a fost că vom continua aşa cum am decis în 20 februarie”, a declarat Merkel.

    În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că “ceea ce doresc partenerii europeni este ca reforme să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie”, potrivit Bloomberg.

    De asmenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să oună în practică propriile reforme structurale.

    “Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Tsipras.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

    Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 14 puncte de bază, la 23,88%, marcând cel mai înalt nivel din luna iulie, când au fost emise, până în prezent.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. În prezent, datoria externă a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

  • Preşedintele FDGR: Merkel a avut cuvinte de laudă că justiţia românească lucrează, dar a criticat Parlamentul. A spus că România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE

    Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, a spus, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că l-a însoţit pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita în Germania şi a luat parte la toate întâlnirile acestuia.

    Întrebat dacă în Germania s-a discutat despre corupţia din România şi despre ceea ce se întâmplă în acest moment în ţară, Paul Porr a precizat că doar “tangenţial” a fost atins subiectul.

    “Tangenţial. Cu preşedintele, nu, cu doamna Merkel. Iar ea a avut cuvinte de laudă că justiţia românească lucrează, are de lucru, deci o remarcă aşa mai…. Nu a fost temă de discuţie”, a răspuns Paul Porr.

    Întrebat, de asemenea, dacă s-a discutat despre vreo persoană anume din România care este în prezent cercetată, Paul Porr a răspuns: “Evident că nu s-a discutat despre nume”.

    Liderul FDGR a afirmat însă că Angela Merkel a criticat “un pic” Parlamentul.

    “A fost un pic criticat Parlamentul, fără să se dea nume, că încă selectiv se ridică imunitatea la unul sau la altul”, a precizat Porr, adăugând: “Preşedintele nostru a tăcut în stilul lui caracteristic la remarcile astea”.

    Întrebat dacă Angela Merkel a făcut referire la cazul Varujan Vosganian, Porr a precizat că nu s-au dat nume, dar Angela Merkel ştia că în anumite situaţii Parlamentul a votat într-un fel şi în altele în alt fel: “Fără nume. Nici nu ştiu dacă ştia numele, dar ştia informaţia“.

    Preşedintele FDGR: Doamna Merkel spune că România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE

    Liderul FDGR, Paul Porr, care l-a însoţit pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita în Germania, a declarat, sâmbătă, că una dintre principalele teme de discuţie a fost aderarea României la spaţiul Schengen, iar Angela Merkel ar fi transmis că “România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE”.

    Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, a spus, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că una dintre principalele teme de discuţie în Germania a fost aderarea României la spaţiul Schengen, iar Angela Merkel este “un avocat al României în acest sens”.

    Potrivit lui Porr, Angela Merkel ar fi explicat delegaţiei române de ce problema respectivă a fost politizată în ultimii ani.

    “Doamna Merkel spune că România şi Bulgaria au intrat un pic precoce în UE. După ce am intrat în UE, am lăsat-o un pic mai moale cu ce trebuia să facem în domeniul combaterii corupţiei şi, de aceea, rapoartele MCV erau aşa cum erau. Era o modalitate de a ne constrânge să ne facem lecţiile pe care trebuia să le facem deja de câţiva ani”, a mai spus Paul Porr.

    Acesta a mai afirmat că preşedintele Iohannis “a fost foarte tranşant în ceea ce priveşte pretenţia noastră de a intra în spaţiul Schengen”, iar Angela Merkel susţine acest demers.

    “Preşedintele Iohannis a fost foarte tranşant în ceea ce priveşte pretenţia noastră de a intra în spaţiul Schengen şi avem angajamentul doamnei Merkel că va fi un avocat al României în acest sens, pentru că nu ea hotărăşte, nu e o treabă a Guvernului din Germania, ci e o treabă a Comunităţii Europene. (…) Oricum, cu această şansă de a avea un avocat ca şi doamna cancelar Merkel este pentru noi un motiv de optimism ca până la sfârşitul anului, măcar parţial, să intrăm în spaţiul Schengen, în ceea ce priveşte graniţele aeriene şi fluviale, respectiv porturile. (…) Deci este un semn bun, care poate da naştere la optimism”, a precizat Porr.

    Liderul FDGR a mai spus că este posibil ca preşedintele Germaniei şi alte oficialităţi să facă o vizită în România în primăvara anului 2016.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat, joi, într-o vizită oficială în Germania, în cursul căreia a avut întrevederi cu omologul său german, Joachim Gauck, cu cancelarul Angela Merkel, cu preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, cu conducerea Forumului Germano-Român. Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe şeful statului la Berlin au făcut parte consilierii prezidenţiali Lazăr Comănescu, Dan Mihalache, Leonard Orban, Sergiu Nistor, George Scutaru, dar şi Paul Jurgen Porr, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România.

    Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, joi, la Berlin, întrebată dacă se poate lua o decizie pe Schengen anul acesta, în privinţa României, că nu poate promite, dar a remarcat ultimele rapoarte pozitive MCV pentru ţara noastră, subliniind că vor fi discutaţi paşii următori în acest sens.

    Întrebată, în cadrul conferinţei de presă comune susţinută cu preşedintele Klaus Iohannis, dacă consideră că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul raport MCV, cancelarul Angela Merkel a declarat: “Ultimele rapoarte au fost pozitive şi considerăm că reformele vor fi implementate în continuare cu consecvenţă şi vom discuta despre paşii următori. Nu pot să promit acum”.

    Cancelarul federal Angela Merkel a precizat că înţelege faptul că România aşteaptă un răspuns pe acest subiect.

    ”Am vorbit şi despre tema că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen şi vom vedea, să putem obţine un progres în paşi şi vom discuta cu partenerii europeni ştiind că este o prioritate atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria”, a mai afirmat Merkel.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Berlin, că România contează pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea obiectivului aderării la spaţiul Schengen.

     

  • Iohannis: Germania nu e doar principalul partener economic al României, dar şi partener în UE

    Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că a trecut în revistă, în întâlnirea cu Cancelarul Germaniei, evoluţia relaţiilor bilaterale, din punct de vedere economic, cultural şi politic, dintre cele două ţări.

    ”Germania nu este doar principalul partener economic al României, dar şi unul dintre cei mai importanţi parteneri de dialog în interiorul Uniunii Europene, dar şi pe scena internaţională”, a spus Iohannis, menţionând faptul că, în sfera economică, a evaluat cu satisfacţie evoluţia schimburilor dintre cele două ţări, care îşi menţin tendinţa ascendentă.

    Preşedintele României a spus că s-a apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi, ţara noastră având interes pentru atragerea unui număr şi mai mare de companii germane.

    Şeful statului a mai afirmat că, din discuţie a reieşit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare între România şi Germania, prin ”sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale”.

    ”Am evocat diversitatea oportunităţilor de dezvoltare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de partaneriat. Avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nişe de dezvoltare care pot genera avantaje competitive şi care pot individualiza România în peisajul economiei europene a anilor 2020. Atât doamna Cancelar Federal cât şi eu am subliniat importanţa punţii de legătură creată în mod natural între comunităţile germane din România şi de comunităţile române din Germania. Le considerăm un factor de consolidare a cooperării româno-germane şi un model de abordare în adevărat spirit european”, a mai precizat preşedintele României.

    Klaus Iohannis a mai afirmat că este esenţială consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, înclusiv prin desăvârşirea uniunii bancare.

    ”Am reafirmat necesitatea de a apăra cu fermitate atât prin luările de poziţie cât şi prin faptele noastre valorile europene, cele care au permis ca Uniunea Europeană să devină un proiect model”, a susţinut Iohannis, adăugând că s-a convenit ca acest dialog să continue.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Merkel este pregătită pentru un joc al aşteptării în relaţia cu Grecia

    Grecia nu va intra în faliment la sfârşitul lunii februarie, pentru că are resurse să reziste dincolo de această dată, iar Germania este dispusă să aştepte până când necesarul de finanţare va deveni stringent, pentru a-şi întări poziţia în negocieri, a spus sursa, citată de Bloomberg.

    Cancelarul german Angela Merkel analizează încă intenţiile premierului elene Alexis Tsipras, a adoptat o poziţie fermă şi vrea să evite să intre într-un duel cu acesta, a spus o altă sursă.

    Niciun membru al guvernului german nu s-a întâlnit încă cu Tsipras.

    Grecia pare să dea deja înapoi în privinţa cererii de restructurare a datoriilor.

    Guvernul grec nu va mai continua să ceară ştergerea datoriei publice a ţării, care se ridică în prezent la 315 miliarde euro, şi propune înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene, a declarat Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe.

    Varoufakis a propus introducerea a două noi tipuri de obligaţiuni, şi anume cele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică şi cele numite “perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.

    “Guvernul elen încă lucrează la poziţia sa. Este de înţeles, având în vedere că guvernul este în funcţie de doar câteva zile. Aşteptăm informaţii şi abia apoi vom intra în discuţii”, a afirmat Merkel marţi, la Berlin.

    Ministrul grec de Finanţe vrea ca Grecia să încheie confruntarea cu creditorii săi, Uniunea Europeană, Banaca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    “Ce le voi spune partenerilor noştri este că vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune «Ajutaţi-ne să ne reformăm ţara şi lăsaţi-ne spaţiul fiscal pentru a face asta, altfel vom continua să ne sufocăm şi vom deveni o Grecie deformată, nu reformată»”, a afirmat Varoufakis.

    Ministrul de finanţe a declarat că guvernul va menţine un excedent bugetar primar cuprins între 1 şi 1,5% din Produsul Intern Brut, chiar dacă Syriza, partidul care conduce coaliţia de guvernare, nu-şi va respecta angajamentele luate în campania electorală privind dimensiunea cheltuielilor bugetare.

    Pe de altă parte, spaţiul de manevră al lui Merkel este limitat, în condiţiile în care se pregăteşte pentru alegeri în landuri, în Hamburg în luna februarie şi în Bremen în mai, pe fondul concurenţei partidului anti-european Alternativa pentru Germania.

    Potrivit unui sondaj de opinie realizat de institutul de cercetări Emnid, 68% dintre germani sunt împotriva restructurării datoriilor Greciei şi doar 28% sunt pentru o astfel de soluţie.

    Una din surse a spus că Germania vrea să colaboreze cu Grecia, dar cancelarul nu va oferi statului elen un tratament special, de care alte ţări care au primit asistenţă financiară nu au beneficiat.

  • Merkel: Deciziile BCE nu trebuie să devieze cursul reformelor în ţările europene

    “Decizia BCE nu trebuie să abată din drum reformele necesare pentru guvernele europene”, a spus Merkel la Forumul Economic Mondial de la Davos.

    BCE a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, urmează să anunţe un program de achiziţii de obligaţiuni de până la 1.100 de miliarde de euro, pentru susţinerea economiei zonei euro.