BusinessMagazin

Tag: memorandum

  • Ponta: Memorandumul discutat de Guvern pentru liniile CFR este strategia mai veche negociată cu FMI

     “Este vorba de strategia mai veche negociată cu Fondul Monetar Internaţional de reducere a pierderilor la societăţile de cale ferată. Este strategia mai veche de a păstra pentru CFR liniile care sunt profitabile, de a deschide piaţa pentru operatorii privaţi, iar dacă sunt linii care nu mai sunt folosite, evident că acestea trebuie închise pentru că produc pierderi”, a spus Ponta.

    El a răspuns astfel întrebat de presă despre memorandumul discutat de Guvern privind eficientizarea sectorului feroviar, care prevede închirierea unor linii CFR sau amenajarea în locul acestora a unor drumuri pentru transportul în comun, artere pietonale ori piste pentru biciclişti.

    Concentrarea pe o reţea feroviară mai restrânsă şi programe de reducere a costurilor sunt o parte dintre măsurile avute în vedere de Guvern pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar, necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport al României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greutatea în petrol şi gaze a unor sancţiuni. Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia

    În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.

    Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.

    GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.

    Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

    UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.

    MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.

    Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.

    Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.

    De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.

    15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.

  • Un nou proiect româno-bulgar: Guvernul a aprobat dezvoltarea hidrocentralei Turnu-Măgurele – Nicopole

     Astfel, conform unei estimări preliminare, menţionate în memorandumul obţinut de MEDIAFAX, puterea instalată a viitoarei hidrocentrale va fi de circa 400 MW, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei energetice a României şi la scăderea dependenţei de importuri.

    În plus, hidrocentrala ar putea constitui o nouă cale de comunicaţie terestră şi feroviară între România şi Bulgaria, se mai arată în documentul citat.

    Un alt obiectiv urmărit prin realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole va fi regularizarea cursului Dunării, cu efecte pozitive pentru protecţia inundaţiilor, prin îndiguiri şi desecări sau lucrări de supraînălţare a porturilor.

    Prin realizarea acestui proiect, Guvernul mizează pe o revitalizare economică din regiunea Turnu-Măgurele, prin crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea infrastructurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a amânat aprobarea hotărârii care avizează memorandumul cu Rompetrol

     Surse oficiale au declarat anterior că hotărârea care aprobă memorandumul convenit cu Rompetrol a fost inclusă în proiectul agendei şedinţei de miercuri a Guvernului, spre a fi aprobată.

    Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut săptămâna trecută ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, să pregătească, împreună cu Ministerul Justiţiei, un proiect de act normativ prin care Guvernul să aprobe memorandumul cu Rompetrol, spunând că vrea să salveze compania şi imaginea ţării faţă de investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotărârea care aprobă memorandumul cu Rompetrol a fost inclusă pe agenda şedinţei de Guvern

     Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut săptămâna trecută ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, să pregătească, împreună cu Ministerul Justiţiei, un proiect de act normativ prin care Guvernul să aprobe memorandumul cu Rompetrol, spunând că vrea să salveze compania şi imaginea ţării faţă de investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta anunţă că memorandumul cu Rompetrol va fi aprobat de Guvern

     “Domnul Niţă, în baza deciziei Curţii Constituţionale – care şi-a schimbat opinia, dar asta e, de aia e Curte Constituţională – vă rog ca, împreună cu Ministerul Justiţiei, să veniţi cu memorandumul privind Rompetrol. Eu vreau să salvăm locurile de muncă de la Rompetrol, să salvăm unul din principalii contributori la bugetul public şi vreau să salvăm imaginea României, că ne respectăm investitorii, nu îi gonim din motive pur politice şi populiste. Deci, veniţi, adoptăm în Guvern, cum a zis Curtea Constituţională, şi mergem mai departe în acest sens”, i-a spus Ponta ministrului, în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională (CC), a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, “dacă simte nevoia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • Ce spun analiştii despre consecinţele amânării semnării memorandului cu FMI

    Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit ieri cu premierul Victor Ponta pentru a  discuta despre memorandumul cu FMI şi despre buget, dar discuţia a fost fără rezultat. Premierul ţine în continuare cu dinţii de suprataxarea benzinei şi nu vrea să taie cheltuielile, iar preşedintele va respinge bugetul.

    Preşedintele Traian Băsescu nu va semna memorandumul cu FMI şi va respinge Legea bugetului, urmând să sesizeze Curtea Constitu­ţională, procedu­ră care nu a mai fost folosită niciodată de un preşe­dinte în ultimii 23 de ani, a declarat premierul Victor Ponta după întâlnir

    Analiştii apre­ciază că amâ­narea apro­bării primei evaluări a acordului cu FMI va avea consecinţe limitate pe termen scurt, dar percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine.

     

    Ce spun analiştii despre consecinţele amânării semnării memorandului cu FMI

     

    Ionuţ Dumitru, Raiffeisen:

     

    Investitorii nu se sperie atât de uşor. În general lucrurile sunt incerte în România. Investitorii străini sunt interesaţi mai degrabă de continuarea reformelor structurale din România, iar neaprobarea memorandumului cu FMI nu îi va influenţa semnificativ, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen. „În mod firesc percepţia investitorilor este influenţată în mod negativ, însă nu trebuie să exagerăm. Impactul este limitat, nesemnificativ aş spune. În general lucrurile sunt incerte în România, iar investitorii nu se sperie atât de uşor. Ei urmăresc mai degrabă ca reformele structurale să continue. Este o situaţie dificilă, însă poate fi depăşită.“ În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor la care România ar putea să se împrumute, Dumitru spune că este prematur pentru a se pronunţa.

     

    Vlad Muscalu, ING:

    Memorandumul cu FMI este doar un strat al încrederii investitorilor străini. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank, spune că nesemnarea memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are o influenţă negativă asupra încrederii investitorilor pe termen lung şi chiar dacă s-ar îndepărta acest strat care alcătuieşte încrederea investitorilor, mai sunt şi altele, precum agenţiile de rating. „Sunt destule mecanisme prin care să îndrepţi politica fiscală pe o traiectorie pozitivă. Nu se poate spune că aşteptările privind politica fiscală se pot deteriora“, a declarat Muscalu. El spune însă că în această dimineaţă s-a văzut o influenţă a anunţului preşedintelui Traian Băsescu că nu va aproba memorandumul cu FMI. Cursul a urcat astăzi la peste 4,46 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni.

     

    Dragoş Cabat, analist:

    Respingerea memorandumului cu FMI nu influenţează percepţia investitorilor. Ei ştiu că este luptă internă. Refuzul preşedintelui de a semna memorandumul cu FMI nu va avea niciun impact asupra percepţiei investitorilor străini, pentru că aceştia ştiu că este vorba de o bătălie politică internă. „O influenţă negativă ar putea exista numai în cazul în care acordul nu se mai semnează. Ceea ce se întâmplă acum este o presiune din partea preşedintelui care încearcă să obţină ceva pe care îl consideră necesar (eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi- n.red.). Este clar că niciuna din părţi nu vrea să cedeze“, comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

     

    Dan Bucşa, economist UniCredit Research la Londra

    Există două opţiuni. O variantă ar fi ca Guvernul să decidă să transmită scrisoarea de intenţie semnată de guvernatorul BNR, ministrul finanţelor şi ministrul bugetului, fără avizul preşedintelui. A doua variantă ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situaţie în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenţie trimisă de România în ianuarie, şi nu în decembrie. Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranşă pusă la dispoziţie de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenţie.

    Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by are o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români apreciază ancora de credibilitate oferită de FMI, iar pe de altă parte Fondul ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală şi de Est care a finalizat două acorduri stand-by de când a început criza financiară mondială.

    Pe termen scurt, consecinţa negativă a deciziei preşedintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI. Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este mică în prezent. Dacă România nu va reuşi să se pună de acord cu FMI în ceea ce priveşte problemele de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanţelor publice.

     

    Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank:

    Important este faptul că acordul rămâne învigoare. Percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine. Cu cât amânăm mai mult luarea unei decizii, cu atât mai mult impactul va fi mai negativ. Deja s-au făcut resimţite efectele asupra pieţelor financiare: pe piaţa valutară cursul leu/euro a crescut de la nivelul de 4,4310 şi a atins un vârf de 4,4780, randamentele la titlurile de stat tranzacţionate pe piaţa secundară au crescut cu aproximativ 10-15 puncte de bază, iar dobânzile pe termen scurt de pe piaţa monetară au crescut uşor, în jur de 10 puncte de bază. Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte percepţia investitorilor faţă de România, oferind o anumită asigurare investitorilor că România va menţine stabilitatea macroeconomică.

     

  • Curtea Constituţională discută în 13 noiembrie sesizarea privind Memorandumul de înţelegere cu The Rompetrol Group N.V.

     Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro