Atât Rupert Stadler cât şi membrul consiliului Audi sunt cercetaţi pentru fraudă şi fals în documente publice, legate de vânzarea autovehiculelor diesel în Europa.
Procurorii nu au făcut încă public numele celui de-al doilea suspect, însă surse spun că este Bernd Martens, şeful departamentului de achiziţii al Audi. Acesta a condus o divizie de lucru diesel la Audi, care a fost creată pentru a coordona gestionarea crizei cu compania-mamă, relatează Bloomberg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tudorel Toader a afirmat, vineri, la Arad, că se va întâlni cu delegaţia Comisiei de la Veneţia, luni, la Bucureşti, cu care va discuta în calitate de ministru al Justiţiei, şi nu de membru al comisiei.
“Eu fac parte din Comisia de la Veneţia din mai 2004, tocmai am intrat în al doilea mandat, din mai 2018. Dar voi discuta nu în calitate de membru al comisiei, ci în calitate de ministru al Justiţiei. Luni, la ora 08.00, vom avea prima întrevedere la Ministerul Justiţiei. Vizita este coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe. Dânşii vor avea întrevederi cu multe autorităţi implicate din sistemul judiciar. Vom discuta despre subiectele actuale: Legile justiţiei, coduri penale modificate, eventuale alte întrebări ale dânşilor. Dar, repet, eu voi fi acolo, eu voi coordona din partea Ministerului Justiţiei dezbaterile, dar în calitate de ministru al Justiţiei, nu de membru al comisiei”, a declarat Tudorel Toader.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală pentru muncă egală”.
Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.
În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).
În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.
“În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.
Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”
Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.
După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.
KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.
În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
Cei doi soţi deţineau un apartament de 120 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 1996. La rubrica activelor financiare, Christel Ţopescu a completat trei conturi, suma fiind de aproximativ 15.000 de euro. În ceea ce priveşte veniturile, Cristian Ţopescu încasa o pensie militară anuală de 66.000 de lei, adică 5.500 de lei pe luna.
Nicolae Petria, 64 de ani, fost preşedinte al Băncii Carpatica între 2010 şi 2015 (devenită între timp Patria Bank), candidează pentru funcţia de membru pentru următorii patru ani al consiliului de administraţie al Băncii Transilvania, poziţie care ar putea fi remunerată anul acesta cu 35.000 de lei lunar dacă va trece de votul acţionarilor şi implicit de aprobarea BNR, potrivit documentelor de pe site-ul băncii.
„Fixarea remuneraţiei pentru administratori pentru exerciţiul 2018 la nivelul de 35.000 lei/lună pentru fiecare membru al consiliului de administraţie, respectiv 50.000 lei/lună pentru preşedintele consiliului de administraţie, precum şi stabilirea unei limite maxime procentuale din capitalurile proprii pentru remuneraţiile suplimentare (fixe şi variabile) acordate administratorilor şi directorilor, la nivelul analizat şi propus de consiliul de administraţie“, este unul dintre punctele de pe ordinea de zi a acţionarilor pentru şedinţa din 25 aprilie. Documentul nu precizează dacă este vorba despre remuneraţie brută sau netă.
Acesta era fiul lui Antonio Pelle, decedat în anul 2009, care pentru o perioadă era considerat drept cel mai important lider al
Pelle, 57 de ani, care a fost condamnat la doi ani jumătate de închisoare pentru apartenenţă la o grupare mafiotă şi tentativă de extorcare, era căutat de autorităţile italiene din anul 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Organizatorii festivalului spun despre Benicio del Toro – care îi succede în acest rol Umei Thurman, preşedintele juriului de anul trecut – că este “nu numai un iubitor al filmului, ci şi un actor strălucit” şi “un artist care nu cunoaşte limitele”.
Benicio del Toro a fost membru al juriului competiţiei oficiale de la Cannes în urmă cu opt ani, când laureatul premiului Palme d’Or a fost filmul regizorului taiwanez Apichatpong Weerasethakul “Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În ce-l priveşte pe domnul Rareş Rus (fost consilier judeţean PDL până în anul 2016) acesta a fost exclus din PMP cu majoritate de voturi încă din 2017. Aşadar, nu se poate aduce în discuţie plecarea să dintr-un loc de unde nu mai era deja membru. În acest sens preşedintele PMP Cluj, senatorul Cristian Lungu, declară: “Domnule Rareş Rusu, o scurtă lecţie de logică elementară: nu puteţi plecă dintr-un partid dacă nu sunteţi membru al acelui partid! Dumneavoastră aţi fost exclus din partid în 2017!”.
Mai mult de atât şi informaţia că domnul Rareş Rusu, ar fi luat cu el 150 de membri este falsă. PMP Cluj precizează prin preşedintele său că : “Societatea clujeană nu poate fi convinsă de Rareş Rusu, care afirmă că 150 de oamenii l-ar fi urmat, pentru că dânsul nu a reuşit să adune într-o sală 150 de persoane pentru un eveniment că vizită preşedintelui din 2016. Cu atât mai mult cum ar putea, oare, să convingă 150 de oameni să îşi schimbe afilierea şi doctrina politică atâta timp cât nu poate convinge 150 de oameni să îl urmeze pentru 2 ore la un eveniment politic?”
PMP Cluj mai menţionează că celelalte persoane menţionate în comunicatul de presă al domnului Rareş Rusu, nu ocupau la data comunicatului nici un fel de funcţie în PMP Cluj. Ele au fost înlocuite în urmă cu un an datorită slabei performanţe politice de care au dat dovadă în campaniile electorale din 2016.
Potrivit ziarului La Dépêche du Midi, atacatorul a intrat în supermarket, unde a deschis focul asupra unui ofiţer de securitate, iar ulterior a luat mai mulţi ostatici.
Forţele speciale de Poliţie au ajuns la supermarketul ”Super U”.
Potrivit autorităţilor, atacatorul pretinde că este membru al reţelei teroriste Stat Islamic.