Tag: mediere

  • Cea mai mare frică a unei tinere care şi-a pierdut contul de Instagram este că va trebui să lucreze ca un om normal de la 9-5: „Eu nu sunt făcută pentru aşa ceva”

    O tânără devenită vedetă în social media a postat un videoclip în care plânge în hohote gândindu-se că va trebui să lucreze să înceapă un program de muncă în corporaţie de la 9 la 5, după ce i-a fost şters contul de Instagram.

    Jessy Taylor, în vârstă de 21 de ani din Tampa, Florida, avea 113.000 de fani pe social media. Ea a declarat că nu este făcută să lucreze.„Ştiu că oamenii doresc să mă vadă la pământ şi celor 90% care muncesc de la 9 la 5 le spun că eu nu sunt aşa, eu sunt în LA ca să nu ajung aşa”, a spus Jessy Taylor.

    Jessy a adăugat că a fost o „ratată” înainte de a-şi construi o prezenţă online şi că ea a lucrat pentru McDonald’s, adăugând că nu vrea să se întoarcă la acea viaţă.„Am fost prostituată. Obişnuiam să ma dezbrac în fiecare zi. Nu mai fac asta pentru ca îmi câştig toţi banii online. Nu vreau să mă întorc la acea viaţă. Ceea ce unii dintre voi trebuie să realizaţi este că nu am aptitudini, am o datorie de douăzeci de mii de dolari, aşa că nu pot merge la şcoală chiar dacă aş vrea. Am lucrat la McDonald’s înainte de a face YouTube, Instagram, înainte de a avea 100.000 de adepţi, înainte de a avea totul în viaţa mea”, a spus Jessy Taylor.

    Ea a terminat clipul împărtăşindu-şi frica de a ajunge iar „o prostituată fără adăpost care se droghează cu metamfetamină.”

     

     

  • Traşi la răspundere: Şefii platformelor de social media ar putea intra în închisoare dacă nu elimină conţinutul ce promovează violenţa

    Australia a aprobat un nou pachet legislativ care ar putea trimite mai mulţi executivi din companiile de social media după gratii în cazul în care platformele lor găzduiesc conţinut video ce promovează violenţa, potrivit CNBC.

    Procurorul general Christian Porter a anunţat săptămâna aceasta că noul regim legislativ îşi propune să încheie rapid circulaţia de conţinuturi video ce promovează violenţa de orice fel.

    Decizia vine după ce timp de mai mulţi ani giganţii Facebook, Google şi Twitter au eşuat în încercările lor de a elimina toate conţinuturile violente.

    Mai mult, „picătura care a umplut paharul” a fost cazul atacului din moscheea din Noua Zeelandă – caz în care platformele de social media nu au reuşit să elimine sau să oprească distribuirea filmării atentatului în urma căruia au murit 50 de oameni, decât mult prea târziu, după ce a circulat pe întreg internetul.

    Potrivit noii legislaţii, neeliminarea rapidă a conţinuturilor violente din platofrmă este un delict penal.

    Executivii companiilor pot intra la închisoare pentru o perioadă de până la trei ani dacă platformele lor nu se conformează, iar companiile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri la nivel global.

     

  • Membru CNA, despre falimentul Realitatea Media: Nu CNA va opri emisia televiziunii Realitatea

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, luni, infirmarea planului de reorganizare propus de S.C Realitatea Media S.A., în calitate de debitoare, şi a trimis cauza la judecătorul sindic în vederea intrării în faliment.

    Decizia instanţei este irevocabilă.

    Răsvan Popescu, membru al CNA, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că decizia Curţii de Apel nu înseamnă că emisia Realitatea TV, postul de televiziune deţinut de Realitatea Media, va fi întreruptă imediat.

    Odată stabilit falimentul, se numeşte un lichidator, care va trece la lichidarea societăţii, respectiv, în principiu, vânzarea de active, inventarierea patrimoniului şi poate chiar oprirea activităţii, în funcţie de ce decide acesta, a declarat Răsvan Popescu, care a subliniat: “În orice caz, nu CNA va opri activitatea la Realitatea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

    Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.

    Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

    În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

    Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

    Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.

    Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“

    Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.

    Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

    „Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

    Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.

    Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.

    Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

    BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.

    Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.

    Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.

    Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
    „Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”

    Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.

    Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.

    Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.

    Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

    „Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”

  • Italienii au cele mai multe femei care nu lucrează din toată regiunea: Dacă ar atinge măcar media zonei euro, PIB-ul ar mai câştiga aproape 90 mld. euro

    Ponderea femeilor care participă la piaţa muncii este cea mai scăzută din regiune.

    Mai puţin de jumătate din femeile din Italia sunt angajate, iar dacă acest nivel ar ajunge măcar la media zonei euro, de 62,3%, PIB-ul ar mai câştiga 88 miliarde euro în fiecare an, potrivit calculelor Bloomberg pe datele Eurostat.
     
    Încurajarea femeilor înspre piaţa muncii necesită „susţinere atât din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor, pentru a ne asigura că există oportunităţi şi pentru a facilita schimbările culturale”, susţine Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional.
     
    Impedimentele încă există pentru femei, atât la nivel constituţional în unele situaţii, cât şi la nivel legal în altele, în aproximativ 80% dintre ţările membre, a spus ea în faţa unei audienţe din Londra săptămâna trecută.
     
  • Cum ratează italienii aproape 90 de miliarde de euro în PIB? Mai puţin de jumătate dintre femeile din Italia nu lucrează

    Numărul femeilor din Italia care sunt înscrise în piaţa muncii este mult mai scăzut decât celelalte ţări din Europa, ceea ce reprezintă o oportunitate ratată de încasări semnificative la PIB, potrivit Bloomberg.

    Ponderea femeilor care participă la piaţa muncii este cea mai scăzută din regiune.

    Mai puţin de jumătate din femeile din Italia sunt angajate, iar dacă acest nivel ar ajunge măcar la media zonei euro, de 62,3%, PIB-ul ar mai câştiga 88 miliarde euro în fiecare an, potrivit calculelor Bloomberg pe datele Eurostat.

    Încurajarea femeilor înspre piaţa muncii necesită „susţinere atât din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor, pentru a ne asigura că există oportunităţi şi pentru a facilita schimbările culturale”, susţine Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional.

    Impedimentele încă există pentru femei, atât la nivel constituţional în unele situaţii, cât şi la nivel legal în altele, în aproximativ 80% dintre ţările membre, a spus ea în faţa unei audienţe din Londra săptămâna trecută.

    În Italia, guvernul ia măsuri în prezent pentru a promova locurile de muncă permanente în detrimentul celor temporare – o politică ce încurajează mai mult angajarea bărbaţilor decât a femeilor în contextul în care dreptul la concediu maternal reprezintă o povară pentru angajator în contractele permanente.

    Acel risc este subliniat de datele statistice, care arată că în luna ianuarie angajările printre bărbaţi au crescut cu 27.000 de locuri de muncă, în timp ce angajările în rândul femeilor au scăzut.

     

  • Doi antreprenori au investit 120.000 de euro într-o pizzerie care a devenit în două luni una dintre cele mai cunoscute din Capitală. „Media este de 300 de clienţi pe zi.”

    „Colaborarea noastră a început în 2016, atunci când Camionetta a fost invitată pentru prima oară la Spaţiul M60“, spune Răzvan Crişan, proprietarul cafenelei M60, deschisă în 2015, poate primul spaţiu public din Bucureşti în care nu se fuma chiar înainte de a exista o legislaţie în acest domeniu. Spaţiul M60 este un fel de grădină de vară a celor de la M60, în apropierea Ateneului Român.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţul carburanţilor auto în România, fără taxe, a depăşit media UE

    Preţul a 1.000 de litri de benzină este în România, fără taxe, 501,88 euro, în timp ce în Slovenia este 444,71 euro, în Marea Britanie 470,86 euro, în Bulgaria 472,36 euro, în Ungaria 481,33 euro, în Austria 488,31 euro şi în Finlanda 490,26 euro.

    Media UE este 497,05 euro.

    Preţuri mai mari la benzină (tot pentru 1.000 de litri) sunt în Grecia – 503,92 euro, Polonia – 503,94 euro, Franţa – 509,77 euro sau Spania – 549,03 euro. Cel mai mare preţ fără taxe este în Danemarca, de 609,89 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul carburanţilor auto în România, fără taxe, a depăşit media UE

    Preţul a 1.000 de litri de benzină este în România, fără taxe, 501,88 euro, în timp ce în Slovenia este 444,71 euro, în Marea Britanie 470,86 euro, în Bulgaria 472,36 euro, în Ungaria 481,33 euro, în Austria 488,31 euro şi în Finlanda 490,26 euro.

    Media UE este 497,05 euro.

    Preţuri mai mari la benzină (tot pentru 1.000 de litri) sunt în Grecia – 503,92 euro, Polonia – 503,94 euro, Franţa – 509,77 euro sau Spania – 549,03 euro. Cel mai mare preţ fără taxe este în Danemarca, de 609,89 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul benzinei şi motorinei a depăşit media UE în România şi este peste nivelul din alte 15 ţări europene

    Preţul a 1.000 de litri de benzină este în România, fără taxe, 501,88 euro, în timp ce în Slovenia este 444,71 euro, în Marea Britanie 470,86 euro, în Bulgaria 472,36 euro, în Ungaria 481,33 euro, în Austria 488,31 euro şi în Finlanda 490,26 euro.
     
    Media UE este 497,05 euro.
     
    Preţuri mai mari la benzină (tot pentru 1.000 de litri) sunt în Grecia – 503,92 euro, Polonia – 503,94 euro, Franţa – 509,77 euro sau Spania – 549,03 euro. Cel mai mare preţ fără taxe este în Danemarca, de 609,89 euro.
     
    În privinţa preţului cu taxele incluse, România ocupă o poziţie mai favorabilă, având al cincilea cel mai redus preţ din UE, de 1.108,99 euro/1.000 litri la benzină şi al şaselea cel mai redus preţ la motorină, cu 1.192,33 euro/1.000 de litri.