BusinessMagazin

Tag: mediere

  • Business Magazin împlineşte 15 ani – VIDEO

    De-a lungul anilor, sub umbrela Business Magazin, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse, cum sunt cataloagele anuale: 100 de tineri manageri de top, ajuns anul acesta la a 14-a ediţie, 100 Cei mai admiraţi CEO, ajuns în 2019 la a 10 ediţie, Cele mai puternice femei din afaceri, proiect care a bifat deja 8 ediţii, Cele mai inovatoare companii din România, ajuns la a patra ediţie. Am organizat conferinţe, dezbateri şi gale; evenimentele Meet the CEO au găzduit până acum peste130 de invitaţi, cei mai puternici conducători ai afacerilor de pe piaţa românească.

    Poveştile Business Magazin nu au cum să lipsească din mediul online şi de opt ani site-ul revistei înlesneşte cititorilor accesul la subiectele pe care le prezentăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, Business Magazin este prezent şi pe Facebook. Cel mai nou „pui” al revistei este emisiunea Smart Business, lansată în vara acestui an.

    Business Magazin a fost şi este un produs ce cultivă normalitatea. A pus în discuţie temele actualităţii şi a găzduit opiniile comunităţii de afaceri. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei ce vor să realizeze ceva şi să se realizeze. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri şi au câştigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate şi a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului şi am scris despre bani şi stăpânii acestora.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • Ce salariu câştigă un funcţionar public în România. Este cu 67% mai mare decât media naţională

    Salariile au crescut robust în 2018, dar, cum spune fabula, „egalitate, dar nu pentru căţei“. Funcţionarii publici au avut salarii cu 66% mai mari decât media naţională de 2.642 de lei net lunar, iar industria prelucrătoare, stâlpul economiei, care contribuie într-o proporţie covârşitoare la exporturi, a avut cu 11,4% mai puţin decât această medie. În plus, în 37 de judeţe din 41 câştigul salarial a fost sub media pe economie.

    Câştigul salarial mediu lunar brut realizat în anul 2018 pe total economie a fost de 4.357 lei, iar câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13% (plus 304 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi. Potrivit statisticii, cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete în 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (plus 96,9%) intermedieri financiare şi asigurări (plus 71,5%); administraţie publică (plus 66,8%) şi producţia şi furnizarea de energie (plus 44,4%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Drama din educaţie: Aproape 40% dintre tinerii de 15 ani din România au cunoştinţe reduse la matematică şi ştiinţe şi citesc cu dificultate, dublu faţă de media europeană

    Aproape 40% dintre tineri români cu vârsta de 15 ani au un nivel scăzut de cunoştinţe la matematică şi ştiinţe şi citesc cu dificultate, faţă de o medie europeană de 20-22%, arată Monitorul educaţiei şi formării pe 2019, elaborate de Comisia Europeană.

    Situaţia s-a îmbunătăţit totuşi faţă de 2009. Potrivit statisticilor, 38,7% dintre tineri au probleme la citit (faţă de 40,4% în 2009), 39,9% la matematică (faţă de 47%) şi 38,5% la ştiinţă (faţă de 41,4%).

    Rezultate mai slabe decât media europeană se regăsesc şi în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii  (18-24 ani), unde România are un procent de 16,4% faţă de 10,6% în UE.

    De asemenea, ponderea absolvenţilor de studii superioare (30-34 ani) este de 24,6% pentru România, media la nivel european fiind 40,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât cheltuie lunar angajatorii pentru beneficiile extra-salariale pentru angajaţi. Media lunară a acestor beneficii este de aproximativ 355 de lei

    Angajaţii care au folosit platforma de beneficii flexibile BenefitOnline în primul semestru al acestui an au cheltuit 111 milioane de lei, aproape cât bugetele cheltuite pe tot parcursul întregului an 2018 (114 milioane de lei), veniturile platformei majorându-se cu aproximativ 43%.

    Cea mai mare creştere a fost înregistrată de vacanţele în România, Sport & Wellness şi Sănătate, bugetele pe care angajaţii le-au cheltuit în categoria Sport & Wellness, de exemplu, crescând  cu aproape 100% în primul semestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Creşterile înregistrate în anumite categorii sunt, pe de-o parte, consecinţa bugetelor mai mari acordate de angajatori, dar, mai ales, sunt determinate de semnarea unor companii client cu mulţi angajaţi tineri (sub 30 de ani), care, statistic, îşi aleg beneficii precum Turism, Sport & Wellness, Sănătate, Tichete Culturale şi, mai nou, fac donaţii”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro.

    Sumele alocate lunar de angajatori pentru beneficiile angajaţilor variază între 200 de lei şi circa 750 de lei per angajat, media lunară in 2018 fiind de aproximativ 355 de lei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

     

  • Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană

     Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.

    În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din  Europa a crescut în medie cu 4,7%.  Avan­sul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul va­can­ţelor începuse, pe­rioada de vârf a trafi­cului pe toate aero­por­turile este de departe august.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • PwC: Industria de media si divertisment din România va atinge pragul de 3 miliarde dolari în 2019. Este cea mai mică piaţă din regiune

    Industria de media şi divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creştere cu 7,1% comparativ cu 2018, însă rămâne cea mai mică piaţă din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform celei de-a 20-a ediţii a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2019-2023 (GEMO). Până în 2023, rata de creştere medie anuală va depăşi 6%, urmând ca valoarea pieţei să ajungă la 3,8 miliarde dolari, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

    „Urmând tendinţa globală, personalizarea şi digitalizarea sunt adoptate tot mai rapid şi pe piaţa de media şi divertisment din România, estimările raportului indicând că acest segment va avea cele mai mari rate de creştere până în 2023. Această evoluţie va genera o concurenţă tot mai agresivă pe piaţă, dar şi un val de investiţii în inovaţie. Rezultatul va fi o lume media în care consumatorii, inclusiv din România, vor putea controla şi selecta pe scară largă tipul de conţinut la care îşi doresc să aibă acces folosind mijloace tot mai diverse, fie că vorbim de dispozitive inteligente, soluţii Over-The-Top (OTT), casa inteligentă sau maşina conectată la internet”, spune Florin Deaconescu, Partener şi Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de tehnologie, Media şi Telecom, PwC România.

    Valoarea pieţei de servicii OTT (ex. Netflix şi HBO Go) din România a avut cea mai mare creştere pe piaţa media şi de divertisment, de circa cinci ori, din 2014 până în prezent, fiind estimată în acest an la 24 milioane dolari.  Până în 2023, va continua să fie cel mai dinamic segment din piaţa media, cu o rată medie anuală de 18,7%, ajungând la 44 milioane dolari.

    A doua cea mai mare creştere la nivelul pieţei este estimată pentru segmentul de jocuri video şi e-sports (sporturi electronice), de 10,79%, atingând 136 milioane dolari în acest an şi 187 milioane dolari în anul 2023. Pe al treilea loc se află publicitatea pe internet, cu un avans mediu anual de 9,5%, de la o valoare de 112 milioane dolari în acest an la 157 milioane dolari peste patru ani.

    Principalele concluzii ale raportului pentru România

    Cheltuielile pentru accesul la internet continuă să deţină prima poziţie la nivelul pieţei, de 43,5%, însumând 1,31 miliarde dolari. Până în 2023, acestea vor totaliza 1,77 miliarde dolari, reprezentând 46% din piaţă.Televiziunea şi conţinutul video consumat acasă vor avea o uşoară creştere, previzionată la 1,56%, care va genera venituri de 537 milioane dolari în 2023, comparativ cu 506 milioane dolari în 2019. Acesta este al doilea cel mai mare segment din România în termeni de venituri generate, după accesul la internet.

    În acest context,  veniturile  din publicitatea TV vor creşte de la un nivel estimat de 384 milioane dolari în acest an, la 529 milioane dolari în 2023, cu o rată de creştere medie de 8,5% pe an. După doi ani de scădere, segmentul radio, muzică şi podcast este aşteptat să crească de la 35 milioane dolari în acest an până la 41 milioane dolari, peste patru ani.

    În schimb, segmentul ziarelor şi revistelor tipărite din România îşi va continua scăderea din ultimii ani, în linie cu evoluţia globală, de la 89 milioane dolari în 2019 la 77 milioane dolari în 2023.  Potrivit raportului Reuters Institute Digital News Report, doar 18% dintre români mai citesc ştiri pe print, sursele online şi social media dominând consumul. Deşi citesc ştirile, în principal, pe dispozitive digitale, doar 11% din cititori plătesc pentru ştirile online.

    Piaţa de carte din România va urca de la 109 milioane dolari în 2019 la 119 milioane de dolari în 2023. Vânzarea de bilete va rămâne pentru industria cinematografică principala sursă de venituri, care vor atinge aproximativ 97 de milioane dolari până în 2023, cu o creştere medie anuală de 4,67%. Segmentul media B2B (Business to business) din România, care cuprinde anuarele şi cataloagele cu informaţii de afaceri şi publicitatea din acestea, revistele nişate, cărţile profesionale, târgurile şi expoziţiile, a fost evaluat la 265 milioane dolari în acest an, urmând să crească la 304 milioane dolari în 2023.

    Şi pentru piaţa de publicitate outdoor urmează patru ani cu o creştere anuală medie de 5,7%, de la 41 milioane dolari în 2019, la 51 milioane dolari în 2023.Comparativ, la nivelul Europei Centrale si de Est (ECE) piata de media si divertisment va avea un ritm mediu de crestere de aproximativ 5,7% si va ajunge la venituri totale de aproximativ 77 de miliarde dolari în 2023. Cea mai mare piaţă este Rusia, fiind urmată de Polonia şi Turcia.

    Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 14 segmente ale industriei de media şi divertisment din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare şi reviste, muzică, radio şi podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradiţională şi consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video şi sporturi electronice, realitate virtuală.

     

  • Pericolul din spatele ecranului. Cum pot companiile să piardă milioane din cauza reţelelor sociale

    „Social media este cea mai apropiată ameninţare pentru reputaţia unei companii”, spune Pete Knott, consultant digital la compania de consultanţă şi management al reputaţiei Lansons, citat de BBC. El adaugă că, dacă nu iei în serios această ameninţare, ar putea avea un impact direct asupra companiei, atât financiar cât şi cultural.  

    În luna mai, de exemplu, acţiunile Metro Bank din Marea Britanie au scazut cu 11%, înainte de a putea schimba zvonurile publicate pe reţelele sociale, conform cărora instituţia bancară se confruntă cu dificultăţi financiare. Lucrurile pot fi însă mai grave, avertizează Ilia Kolochenko, un reprezentant al Immuniweb, o companie elveţiană de securitate pe Internet. „Hackerii pot cauza distrugeri uriaşe dacă reuşesc să găsească un mod de a posta ştiri false în social media. Imaginaţi-vă ce ar presupune ca aceştia să reuşească să intre în conturile BBC-ului şi să posteze o ştire despre faptul că Iranul se pregăteşte să arunce o bombă nucleară. Efectul ar fi devastator, în special dacă şi alte reţele media ar prelua povestea”, spune acesta, citat de BBC. El spune, de asemenea, că şi adevărul „doare” uneori.

    În 2016, de pildă, valoarea de piaţă a producătorului de baterii Samsung s-a prăbuşit cu mai mult de jumătate de miliard de dolari când şeful Tesla, Elon Musk, a scris pe Twitter că businessul său colaborează cu Panasonic pentru producerea următorului automobil electric.

    Dar şi propriile postări te pot afecta, menţionează Kolochenko, dând exemplul băncii americane Chase, care a fost acuzată de luarea în derâdere a clienţilor cu venituri mai mici, după ce, într-o postare, le sugera celor cu puţini bani în cont să economisească evitând folosirea taxiurilor şi să renunţe la a-şi cumpăra cafea.

    „Cheia pentru managementul reputaţiei din online este să gestionezi rapid feedback-ul negativ pentru a preveni transformarea lui într-o criză”, spune Masha Maksimava, vicepreşedintele companiei de monitorizare socială Awario din Belarus. Lopa Ghosh, o reprezentantă a companiei EY spune, de asemenea, că planificarea e crucială, dar că este important să nu reacţionezi exagerat pentru orice comentariu negativ, pentru a evita crearea unei crize fără motiv, şi că, de multe ori, găsirea unui ton potrivit pentru a răspunde poate întoarce situaţia în favoarea ta.
    Specialiştii avertizează că, de multe ori, activitatea angajaţilor în mediul online le poate facilita hackerilor accesul la informaţii importante care pot duce la distrugerea imaginii companiei. „Oamenii expun o mulţime de informaţii personale despre ei înşişi în mediul online. Aşa că atacatorii pot urmării profilul cuiva pentru a-i urmări activităţile, ca apoi să acţioneze. De pildă, unui pasionat de sporturi de iarnă îi pot trimite o ofertă de nerefuzat cu o cabană în Elveţia. Odată ce angajatul va accesa linkul, sistemul companiei va fi virusat.

  • Răspunsul companiei ruseşti Yango la acuzaţiile cu privire la expunerea clienţilor români la influenţa Kremlinului

    Acuaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, explică reprezentanţii regionali ai companiei de ride-hailing Yango, parte a gigantului rusesc Yandex, care a intrat recent pe piaţa din România.

    „Suntem o companie de tehnologie, şi nu am avut niciodată şi nici nu vom avea convingeri politice, religioase, de gen, de rasă sau orice alt tip de convingeri. Acuzaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, şi sunt lipsite de orice verificare elementară de informaţii”, a transmis pentru ZF, Andrei Voicu, director regional Yango pentru România şi Republica Moldova.

    Una dintre figurile publice care instigă la boicot pe social media împotriva ruşilor de la Yango este Andrei Caramitru, consultant fiscal şi consilierul economic principal al USR-ului.

    „Boicotaţi Yango! A apărut o firmă rusească care copiază Uber, deţinută de Kremlin. Ce vor să facă? Simplu. Să ştie exact unde sunteţi fiecare, tot timpul. Se cheamă location tracking – o pot face când le instalaţi aplicaţia în telefon. Să cartografieze tot şi să înţeleagă unde suntem, cu cnie ne întâlnim, în timp real. De ce? Spionaj în masă. Ce vă oferă pentru asta? Un pişcot. Firma asta trebuie boicotată!”, scrie Andrei Caramitru pe profilul său de Facebook.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. Reprezentanţii companiei susţin că sunt mulţumiţi de rezultatele din România până acum.

    „Este la alegerea fiecăruia, dar noi vedem o cerere foarte mare pentru Yango în Bucureşti, mult mai mare decât ne aşteptam, şi e în creştere în fiecare zi. Sincer, noi suntem foarte mulţumiţi de rezultate”, spune Andrei Voicu.

    La intrarea pe piaţa din România Yango a încheiat peste 50 de parteneriate cu companii locale, precum Autonom, pentru a avea şoferi şi maşini, ajungând în prezent la circa 3.000 de şoferi, potrivit datelor transmise de companie către ZF.

    Mai multe voci din social media acuză că nu este o coincindeţă că Yango a ales să intre în piaţă imediat după adoptarea OUG pentru reglementarea serviciilor de ride-sharing, însă compania respinge această ipoteză.

    „Ne uitam la piaţa din România de mult timp. Este o coincidenţă, însă avem experienţă vastă în a lucra cu autorităţile în diferite pieţe unde operăm serviciile noastre şi suntem pregătiţi să împărtăşim această experienţă şi aceste cunoştinţe dacă este nevoie”, adaugă Voicu.

    Pe o piaţă în care mai sunt prezente servicii precum Uber, Bolt şi CleverGo, ruşii de la Yango îşi propun să ajungă lideri.

    „Când intrăm în orice piaţă, vrem să ajungem lideri. În ceea ce priveşte numărul de şoferi la care vrem să ajungem, nu facem de obicei planurile publice, dar putem spune că va fi mult mai mare decât este acum”, conchide Voicu.

     

     

     

  • Comisia Europeană: Abandonul şcolar din România, cu 6 procente mai mare faţă de media UE

    „În ce priveşte cheltuielile pe educaţie, România rămâne la un nivel dintre cele mai reduse din UE. Acest decalaj e relevant mai ales în educaţia elementară. Acest domeniu este cheie pentru a preveni abandonul şcolar şi a asigura oportunităţi egale şi viaţă unui segment important de populaţie. Abandonul şcolar timpuriu este crescut, cu peste 6 puncte faţă de media europeană. Competenţele digitale. Pe bază statisticilor noastre, 29% din persoanele din România au abilităţi de competenţe digitale, faţă de 58% cum e media europeană. Competenţele trebuie îmbunătăţite, a devenit o recomandare”, a declarat Katia Berti, şef adjunct de unitate, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Comisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea femeii care a revoluţionat platformele online de ştiri

    Arianna Huffington s-a născut cu numele de Ariadnē-Anna Stasinopoulous în Atena, Grecia. Ea este primul copil al lui Konstantinos Stasinopoulos şi al soţiei sale, Elli Stasinopoulos; are şi o soră mai mică, Agapi Stasinopoulos.

    La vârsta de 11 ani, Arianna şi sora ei mai mică au asistat la divorţul părinţilor, după 25 de ani de căsnicie, iar apoi cele două fete au fost crescute de mama lor. De la o vârstă foarte fragedă, Huffington a plănuit să-şi continue educaţia la o prestigioasă universitate.

    La început, pentru că nu vorbea engleza şi pentru că venea dintr-o familie săracă, Arianna Huffington a fost ridiculizată odată ce şi-a dezvăluit intenţiile de a studia la Universitatea din Cambridge. După multe eforturi din partea mamei, la vârsta de 16 ani s-a mutat în Marea Britanie, unde a început să urmeze cursurile universităţii visate. A absolvit cu onoruri şi a obţinut diploma de masterat în economie la 21 de ani. În timp ce studia la Cambridge, Huffington a fost aleasă preşedinte al celebrei societăţi de dezbateri The Cambridge Union, fiind şi prima femeie străină şi cea de-a treia studentă care a fost aleasă în această poziţie.

    După absolvire, în 1980, Huffington s-a mutat în New York, iar în anul următor a lansat biografia uneia dintre cele mai mari cântăreţe de operă din lume, „Maria Callas: Femeia din spatele legendei”. În 1983, ea şi-a abordat rădăcinile etnice lansând opera „Zeii Greciei”, care urmărea importanţa miturilor antice, şi, până la sfârşitul deceniului, a lansat şi o biografie a lui Picasso. În 1986, Arianna s-a căsătorit cu Michael Huffington, secretar în cadrul Departamentului Apărării al SUA, iar cuplul a avut două fiice.

    Arianna Huffington şi-a început cariera politică şi jurnalistică în calitate de republican şi susţinător al guvernării discrete şi al ajutorului social limitat. A scris pentru revista conservatoare National Review şi în 1994 a lucrat la campania – fără succes – a soţului ei pentru un loc in Senatul Statelor Unite ale Americii.

    De asemenea, Huffington a scris pentru emisiunea de televiziune Politically Incorrect, prezentată de Bill Maher.La sfârşitul anilor 1990, orientarea politică a lui Huffington a început să se mişte spre stânga, pornind de la opoziţia sa faţă de intervenţia SUA în războaiele civile din fosta Iugoslavie.

    Ulterior, ea a devenit activă în numeroase cauze progresiste, în special în eforturile de combatere a încălzirii globale.În 1997, Arianna a divorţat de Michael Huffington şi s-a mutat în Los Angeles cu cele două fiice ale sale. În 2003, a candidat ca independentă pentru poziţia de guvernator al statului California, dar încercarea ei nu a avut succes. Huffington a privit eşecul în mod pozitiv, a fost încântată de sprijinul publicului şi a observat puterea internetului după ce a strâns mai mult de 1 milion de dolari dintr-o campanie online pentru a candida la alegeri.

    În 2005, Huffington a înfiinţat Huffington Post împreună cu Kenneth Lerer, pe care l-a întâlnit la un interviu după încercarea eşuată din alegeri. Fondarea Huffington Post a fost primită la început cu critici severe din partea jurnaliştilor şi a publicului larg, dar Huffington, cu ajutorul partenerului ei, Lerer, a ignorat criticile şi s-a concentrat pe îmbunătăţirea platformei. Ei au intenţionat să creeze HuffPost ca o platformă de ştiri simple, dar au ajuns să creeze o platformă cu ştiri din toate domeniile. După numai un an de activitate, în 2006, Huffington Post a primit o investiţie de 5 milioane de dolari de la SoftBank.

    În iunie 2007, site-ul a lansat prima sa versiune locală, HuffPost Chicago. În iunie 2009, a fost lansat HuffPost New York, urmat la scurt timp de HuffPost Denver, lansat la 15 septembrie 2009, şi HuffPost Los Angeles, lansat la 2 decembrie 2009. În martie 2011, AOL a achiziţionat The Huffington Post pentru 315 milioane de dolari, iar Huffington a devenit preşedinte şi redactor-şef al grupului Huffington Post Media Group, o nouă afacere care a inclus tot conţinutul de pe site-ul web şi AOL. În 2016, ea a anunţat că părăseşte compania pentru a începe Thrive Global, o afacere de sănătate şi wellness.

    Thrive Global este o platformă care oferă soluţii bazate pe ştiinţă pentru a îmbunătăţi performanţa şi a apărut după ce Arianna Huffington a suferit o leziune facială în 2007, după ce a leşinat la birou din cauza epuizării severe. Prin Thrive Global ea promovează echilibrul între muncă şi viaţă ca pe o reformă importantă necesară pentru cultura organizaţională a tuturor companiilor.