BusinessMagazin

Tag: MasterCard

  • Asociaţia Sută la Sută Românesc a lansat platforma Tribuna Consumatorilor

    Proiectul este singura platformă online care înglobează informaţii şi corecte pentru toate tipurile de consumatori. Fiecare dintre cele patru arii acoperite – tehnologie, bani, casă şi familie, auto şi călătorii – cuprinde subdivizii cu informaţii practice şi răspunsuri la întrebările cele mai frecvent întâlnite în rândul consumatorilor.


    Proiectul beneficiază şi de sprijinul unor instituţii de stat cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor, precum Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi a unei serii de asociaţii şi instituţii reprezentative din diferite domenii de activitate, primii parteneri în cadrul proiectului fiind: Asociaţia Presei Agricole din România (APAR), Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), Centrul de Soluţionare Alternativă a Litgiilor din Domeniul Bancar (CSALB), Institutul Bancar Român (IBR), Asociaţia Patronatelor din Industria Laptelui (APRIL), C.N.I.E.P Larex şi Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).


    „Tribuna Consumatorilor va deveni, cu siguranţă, prima sursă la care consumatorul apelează atunci când are nevoie de informaţii cu privire la drepturile sale, fie că este vorba despre încheierea unei poliţie de asigurare , de accesarea unui împrumut bancar, achiziţionarea de electrocasnice şi nu numai. Am avut această iniţiativă după ce am constatat că furnizorii şi consumatorii au nevoie de o punte de comunicare prin care relaţia lor să se îmbunătăţească. Ştim că buna cunoaştere a drepturilor consumatorilor este un prim pas către întărirea acestei relaţii, contribuind semnificativ la calitatea serviciilor şi a produselor existente”, a declarat Adrian Iordache, iniţiator al proiectului. Conţinutul prezent pe Tribuna Consumatorilor va fi actualizat în permanenţă cu cele mai noi informaţii cu privire la drepturile consumatorilor.

  • S-a lansat prima aplicaţie de transfer de bani în sistem Peer-2-Peer din România

    Aplicaţia le permite utilizatorilor să realizeze transferuri de bani din şi către orice card bancar emis în România, direct de pe smartphone. Transferurile se pot realiza la orice oră, chiar şi în afara programului bancar. Pentru a putea folosi aplicaţia, utilizatorii se vor conecta cu Facebook sau cu numărul de telefon, e-mail şi cardul bancar.

    „Tranzacţiile de tip P2P reprezintă o alternativă convenabilă la cash, iar aplicaţia VOLT permite ca transferurile să aibă loc într-o manieră rapidă, simplă şi sigură. Tranzacţiile sunt realizate prin intermediul platformei de procesare a plăţilor online LibraPay “, a declarat Alexandru Biţă, Director Divizia eBusiness, Libra Internet Bank.

    Pentru cardurile Mastercard, transferurile au loc, în majoritatea cazurilor, instant. La baza stă tehnologia de ultimă oră MoneySend, care le permite utilizatorilor să transfere bani într-un mod sigur şi eficient către orice card Mastercard sau Maestro emis în România, direct din aplicaţia VOLT.

    Aplicaţia VOLT poate fi descarcată gratuit prin Google Play sau App Store.

     

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

  • Oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti

    Capitala României a atras cu 10.4% mai mulţi turişti în 2016 faţă de anul 2009, iar perioadele preferate de aceştia pentru călătorie sunt mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe poziţiile următoare în topul oraşelor care înregistrează o creştere a numărului de turişti se numără Lisabona (10.2%), Sofia (9.4%), Varşovia (9.4%) şi Budapesta (8.6%).

    Având la bază informaţii precum numărul de vizitatori şi cheltuielile realizate de către aceştia, Indexul este mai mult decât o ierarhie a celor 132 de destinaţii preferate de turişti în prezent şi pe termen mediu şi lung. Analiza include direcţiile de dezvoltare în 2017, o perspectivă asupra oraşelor cu cel mai rapid ritm de creştere din punct de vedere turistic şi o mai profundă înţelege a modului în care oamenii călătoresc şi cheltuie la nivel global.

    Topul primelor 10 destinaţii la nivel global

    Numărul turiştilor care s-au cazat peste noapte în cele mai râvnite 10 destinaţii a crescut semnificativ în anul 2016. Pentru anul 2017, se preconizează, de asemenea, un trend ascendent, cu excepţia oraşului New York, dar cu cea mai mare creştere a numărului de turişti pentru Tokyo.

    Puterea de cumpărare: Oraşele ca motoare de creştere economică

    La nivel global, Produsul Intern Brut a crescut cu 21.8% din 2009, în timp ce sumele cheltuite de turiştii care se cazează peste noapte s-au mărit cu 41.1%. Din 2009, mai mult de jumătate dintre destinaţiile de top a înregistrat o creştere a sumelor cheltuite în mod direct proporţional cu cea a Produsului Intern Brut sau chiar mai mare.

    Oraşele destinaţie de mâine

    Creşterea numărului de turişti cazaţi peste noapte în toate cele 132 de oraşe analizate a depăşit Produsul Intern Brut cu 55.2%, din 2009 încoace. Diferenţa între topul celor 10 destinaţii la nivel global şi top 10 destinaţii care se dezvoltă cel mai rapid continuă să indice importanţa unor zone precum Asia/Pacific şi Orientul Mijlociu ca lideri ai clasamentului în viitor.

    În top 20 destinaţii urbane, majoritatea călătoriilor sunt realizate în scop recreativ, cu excepţia celor în oraşul Shanghai, unde aproape jumătate dintre turişti (48.4%) călătoresc în interes de business. Pe de altă parte, Kuala Lumpur este oraşul cu cel mai mare număr de turişti veniţi în vacanţă (92.2%).

    Indexul cuprinde categoriile de consum ce ilustrează modul în care oamenii cheltuie atunci când vizitează destinaţiile din top 20:

    ·         Mâncarea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru turiştii care viziteaza Seoul (47.0%), Istanbul (33.6%) şi Praga (29.3%).

    ·         Se cheltuie mai mult pe cumpărături atunci când se vizitează Londra (46.7%), Osaka (43.4%) şi Tokyo (43.1%).

    ·         Cazarea poate consuma cea mai mare parte din buget atunci cand se vizitează Parisul (44.8%), Milano (40.4%) şi Roma (40.4%).

    ·         Cei mai puţini bani pe transport sunt cheltuiţi în Londra (4.3%), Singapore (4.6%) si Hong Kong (4.6%), oraşe care au o infrastructura solidă în acest sens.

    “Vedem mai multe persoane ca niciodată călătorind în marile oraşe ale lumii pentru business şi relaxare şi ştim că se aşteaptă ca experienţele lor turistice să fie personale şi unice”, susţine Carlos Menendez, Preşedinte de Parteneriate Intercompanii în cadrul Mastercard. “Solicitarea este evidentă. Oraşele care răspund acestor exigenţe în cel mai bun mod sunt cele care au şansele să se poziţioneze cel mai bine ca reale destinaţii şi să se bucure de benificiile unui număr mare de vizitatori, ce cheltuie sume considerabile de bani”.

    Indiferent că oamenii vizitează oraşele în scop de business sau de recreere, Mastercard le îmbunătăţeşte experienţele prin:

    ·         Lucrul îndeaproape cu guvernele şi oraşele pentru a simplifica accesul la servicii urbane cheie cum ar fi transportul în comun;

    ·         Parteneriatele cu furnizori de servicii pentru a le face călătoria mai plăcută;

    ·         Crearea de experienţe de nepreţuit în oraşele respective pentru deţinătorii de carduri.

     

    Despre Indexul Global de Destinaţii Urbane

    Indexul Global Mastercard de Destinaţii Urbane ierarhizează oraşele în termeni de număr total al turiştilor care se cazează peste noapte şi cheltuieli realizate transfrontalier de către aceşti turişti în anul 2016, oferind totodată previziuni cu privire la creşterea numărului de turişti în 2017.

    Indexul nu se bazeaza pe volumele sau informaţiile de tranzacţionare ale Mastercard.

  • Oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti

    Capitala României a atras cu 10.4% mai mulţi turişti în 2016 faţă de anul 2009, iar perioadele preferate de aceştia pentru călătorie sunt mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe poziţiile următoare în topul oraşelor care înregistrează o creştere a numărului de turişti se numără Lisabona (10.2%), Sofia (9.4%), Varşovia (9.4%) şi Budapesta (8.6%).

    Având la bază informaţii precum numărul de vizitatori şi cheltuielile realizate de către aceştia, Indexul este mai mult decât o ierarhie a celor 132 de destinaţii preferate de turişti în prezent şi pe termen mediu şi lung. Analiza include direcţiile de dezvoltare în 2017, o perspectivă asupra oraşelor cu cel mai rapid ritm de creştere din punct de vedere turistic şi o mai profundă înţelege a modului în care oamenii călătoresc şi cheltuie la nivel global.

    Topul primelor 10 destinaţii la nivel global

    Numărul turiştilor care s-au cazat peste noapte în cele mai râvnite 10 destinaţii a crescut semnificativ în anul 2016. Pentru anul 2017, se preconizează, de asemenea, un trend ascendent, cu excepţia oraşului New York, dar cu cea mai mare creştere a numărului de turişti pentru Tokyo.

    Puterea de cumpărare: Oraşele ca motoare de creştere economică

    La nivel global, Produsul Intern Brut a crescut cu 21.8% din 2009, în timp ce sumele cheltuite de turiştii care se cazează peste noapte s-au mărit cu 41.1%. Din 2009, mai mult de jumătate dintre destinaţiile de top a înregistrat o creştere a sumelor cheltuite în mod direct proporţional cu cea a Produsului Intern Brut sau chiar mai mare.

    Oraşele destinaţie de mâine

    Creşterea numărului de turişti cazaţi peste noapte în toate cele 132 de oraşe analizate a depăşit Produsul Intern Brut cu 55.2%, din 2009 încoace. Diferenţa între topul celor 10 destinaţii la nivel global şi top 10 destinaţii care se dezvoltă cel mai rapid continuă să indice importanţa unor zone precum Asia/Pacific şi Orientul Mijlociu ca lideri ai clasamentului în viitor.

    În top 20 destinaţii urbane, majoritatea călătoriilor sunt realizate în scop recreativ, cu excepţia celor în oraşul Shanghai, unde aproape jumătate dintre turişti (48.4%) călătoresc în interes de business. Pe de altă parte, Kuala Lumpur este oraşul cu cel mai mare număr de turişti veniţi în vacanţă (92.2%).

    Indexul cuprinde categoriile de consum ce ilustrează modul în care oamenii cheltuie atunci când vizitează destinaţiile din top 20:

    ·         Mâncarea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru turiştii care viziteaza Seoul (47.0%), Istanbul (33.6%) şi Praga (29.3%).

    ·         Se cheltuie mai mult pe cumpărături atunci când se vizitează Londra (46.7%), Osaka (43.4%) şi Tokyo (43.1%).

    ·         Cazarea poate consuma cea mai mare parte din buget atunci cand se vizitează Parisul (44.8%), Milano (40.4%) şi Roma (40.4%).

    ·         Cei mai puţini bani pe transport sunt cheltuiţi în Londra (4.3%), Singapore (4.6%) si Hong Kong (4.6%), oraşe care au o infrastructura solidă în acest sens.

    “Vedem mai multe persoane ca niciodată călătorind în marile oraşe ale lumii pentru business şi relaxare şi ştim că se aşteaptă ca experienţele lor turistice să fie personale şi unice”, susţine Carlos Menendez, Preşedinte de Parteneriate Intercompanii în cadrul Mastercard. “Solicitarea este evidentă. Oraşele care răspund acestor exigenţe în cel mai bun mod sunt cele care au şansele să se poziţioneze cel mai bine ca reale destinaţii şi să se bucure de benificiile unui număr mare de vizitatori, ce cheltuie sume considerabile de bani”.

    Indiferent că oamenii vizitează oraşele în scop de business sau de recreere, Mastercard le îmbunătăţeşte experienţele prin:

    ·         Lucrul îndeaproape cu guvernele şi oraşele pentru a simplifica accesul la servicii urbane cheie cum ar fi transportul în comun;

    ·         Parteneriatele cu furnizori de servicii pentru a le face călătoria mai plăcută;

    ·         Crearea de experienţe de nepreţuit în oraşele respective pentru deţinătorii de carduri.

     

    Despre Indexul Global de Destinaţii Urbane

    Indexul Global Mastercard de Destinaţii Urbane ierarhizează oraşele în termeni de număr total al turiştilor care se cazează peste noapte şi cheltuieli realizate transfrontalier de către aceşti turişti în anul 2016, oferind totodată previziuni cu privire la creşterea numărului de turişti în 2017.

    Indexul nu se bazeaza pe volumele sau informaţiile de tranzacţionare ale Mastercard.

  • 70% dintre români cred că banii din taxe şi impozite sunt risipiţi, în loc să ajungă la sănătate

    Opt din zece români sunt de părere că pot lupta împotriva economiei gri cu ajutorul plăţilor electronice, potrivit unui studiu Mastercard, realizat de Ipsos, pe tema conştientizării existenţei economiei subterane şi a atitudinii faţă de aceasta şi numit „Percepţia asupra economiei gri în România”.

    Studiul arată, totodată, că patru din cinci respondenţi îşi doresc să plătească mai des cu cardul, ca soluţie de a combate economia subterană, în timp ce jumătate dintre aceştia cred că ar trebui introdusă obligaţia de a deţine un terminal POS pentru comercianţi. Mai mult, opt din zece români sunt de părere că economia subterană poate fi combătută şi prin solicitarea chitanţei, se arată într-un comunicat al Mastercard.

    „Marea majoritate a românilor sunt conştienţi de impactul negativ pe care îl are economia gri asupra finanţelor publice şi, automat, asupra nivelului de trai. Ei îşi doresc să ajute autorităţile publice să lupte împotriva economiei subterane şi consideră că plăţile electronice sunt un mod prin care pot limita efectele economiei nefiscalizate. Astfel, ei vor să plătească mai des cu cardul. Şi, ca să poată face acest lucru, ei îşi doresc mai multă transparenţă atât din partea autorităţilor, cât şi din partea comercianţilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi de carieră de la Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul Mastercard – VIDEO

     

     

  • Mastercard: Numărul cardurilor a crescut cu peste 30% în cinci ani

    Numărul cardurilor Mastercard şi Maestro din România a crescut cu peste 30% în ultimii cinci ani, potrivit celor mai recente date ale Mastercard.

    Avansul înregistrat în perioada 2011-2016 a fost susţinut de creşterea gradului de adopţie al noilor tehnologii din ecosistemul plăţilor electronice, precum tehnologia contactless, extinderea bazei de acceptare a cardurilor la nivelul pieţei locale şi apariţia unor noi segmente de business, precum tichetele de masă electronice.

    “Piaţa cardurilor din România a început să îşi arate deschiderea pentru o creştere masivă a plăţilor electronice, dacă luăm în considerare evoluţiile recente din mediul de afaceri, dar şi din spaţiul public, pe marginea dezvoltării metodelor moderne de plată disponibile consumatorilor din România. Mastercard a fost dintotdeauna principalul promotor al mijloacelor de plată electronică şi vom continua să contribuim la valorificarea potenţialului pieţei locale”, a spus Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard, România.

    Datele Mastercard pentru 2015 arată creşterea apetitului consumatorilor pentru plăţile contactless, în contextul în care volumele tranzacţionate contactless prin intermediul cardurilor Mastercard şi Maestro au fost de 10 ori mai mari faţă de cele din 2014. Această rată de creştere accelerată la nivelul volumelor tranzacţionate contactless a fost printre cele mai ridicate din Europa.

    În ceea ce priveşte numărul de tranzacţii contactless efectuate prin intermediul cardurilor Mastercard şi Maestro, rata de creştere a fost de peste 500% în 2015, prin comparaţie cu anul precedent.

    Avansul plăţilor contactless, care a contribuit considerabil la evoluţia pieţei cardurilor în anii recenţi, a fost susţinut de asemenea de creşterea bazei de acceptare a tranzacţiilor contactless la nivelul mai multor segmente de business din piaţa locală – comercianţi, sisteme de transport public, industria de curierat, operatori de vendomate sau festivaluri culturale.

    Astfel, într-o perioadă de doar 3 luni, ponderea plăţilor contactless din totalul tranzacţiilor a crescut de la 2,7% până la 40% în cazul anumitor comercianţi, potrivit datelor Mega Image pentru 2015.

    “Credem cu tărie că plăţile electronice au un efect favorabil atât asupra economiei, cât şi asupra tuturor participanţilor la aceasta: consumatorii au parte de experienţe de plată moderne, simple şi sigure, iar comercianţii îşi pot eficientiza şi creşte vânzările prin optimizarea fluxului de numerar. În plus, am avut un aport semnificativ pentru transformarea economiei din România, într-o direcţie pozitivă, şi mai mult decât atât, contribuim constant la închiderea ecartului dintre România şi ţările din UE privind incluziunea financiară”, a adăugat Cosmin Vladimirescu.

    Mastercard este cel mai acceptat card din România, având o reţea de acceptare de peste 144.500 terminale la nivel naţional, potrivit statisticilor BNR pentru primele trei luni ale anului 2016, precum şi o amprentă unică de acceptare în reţelele de transport public din România.

  • ING renunţă la parteneriatul cu Mastercard pe carduri de debit şi va emite doar VISA

    NG Bank, un jucător de top 10 din sistemul bancar, a renunţat la parteneriatul cu Mastercard şi va emite doar carduri de debit Visa, potrivit mai multor surse din piaţa financiară, informează Ziarul Financiar

    De altfel, şi pe site-ul băncii este disponibilă doar oferta pentru carduri de debit în lei VISA, iar la Mastercard este trecută opţiunea “Acest card nu mai este momentan disponibil in oferta noastra”.

    ING nu a răspuns până la redactarea acestei ştiri la solicitarea ZF.