BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Câţi bani face o antreprenoare din Republica Moldova cu un business cu produse basarabene deschis în Capitală

    După absolvirea facultăţii de economie a Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Angela Cupcea s-a angajat în domeniul bancar. Povesteşte că, pentru că îi stă în fire să fie activă şi sociabilă, la bancă nu se simţea în largul său, ci îşi dorea o schimbare, visul ei dintotdeauna fiind să aibă o afacere. „Aşa că într-o bună zi, împreună cu soţul meu, care tot era în sectorul bancar, am plecat de la bănci şi ne-am apucat de afacerea noastră”, spune ea. Au intrat aşadar în lumea antreprenoriatului cu o investiţie de 20.000 de euro „adunaţi pe parcursul anilor de muncă la bancă”.

    Având suficiente cunoştinţe despre produsele din Basarabia, a ajuns la concluzia că ar fi util să promoveze Moldova nu doar prin vorbe, ci şi prin intermediul acestora. „Pe moment, ideea ni s-a părut interesantă, pentru că nu existau magazine care să vândă produse variate exclusiv moldoveneşti. De altfel, acesta a şi fost scopul nostru de bază – de a aduna într-un singur magazin produse de înaltă calitate fabricate în Republica Moldova.” Iniţial au intrat pe piaţa românească în 2015, prin deschiderea a două magazine care operau sub numele de Bunătăţi din Basarabia.

    Ulterior, au descoperit că pe piaţa locală operează un business similar lor, Vinurile Basarabiei, iar împreună cu reprezentanţii acestei afaceri au decis să schimbe numele celor două businessuri în Basarabia (acestea au însă în continuare activităţi operate de SRL-uri diferite, firma lor denumindu-se Dolce Teador, iar firma care operează sub brandul omonim fiind Basarabia Drinks).

    Aceasta nu a fost însă singura schimbare: au închis primele două unităţi, iar în 2017 au redeschis primul magazin sub noul nume, Basarabia, iar anul trecut pe al doilea, ambele aflate în Capitală. Afacerea a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei şi un profit de 137.000 de lei, iar pentru 2019 reprezentanţii acesteia aşteaptă o creştere de 25%. Ei şi-au propus ca în perioada următoare să se concentreze pe îmbunătăţirea brandului deja creat, de la servicii, la produse în sine. „Este anul perfecţionării a ceea ce am învăţat deja să facem.”

    În ceea ce priveşte investiţiile, reprezentanţii magazinelor Basarabia şi-au propus să investească 70.000 de lei în deschiderea altor unităţi, dintre care una în toamna aceasta, precum şi în promovarea afacerii pe mai multe canale. „Un lucru nou pentru perioada următoare este o prezenţă cât mai vizibilă în online, să ne facem cunoscuţi. Motivul principal al acestui pas este reprezentat de evoluţia puterii de cumpărare a consumatorilor. Dat fiind faptul că se creează tot mai multe magazine online, piaţa este în continuă dezvoltare. Clienţilor li se pare mult mai uşor şi rapid să comande produsele dorite prin intermediul unor clicuri şi să le fie livrată comandă acasă. Deci scopul principal este şi acela de a ne promova mai mult”, explică Angela Cupcea.

    Valoarea bonului mediu în unităţile Basarabia este de aproximativ de 35-40 de lei. În perioada următoare Angela Cupcea spune că se aşteaptă ca valoarea bonului mediu să crească, ca urmare a renegocierii contractelor de achiziţii, în vederea extinderii gamei de produse. Potrivit descrierii făcute de antreprenoare, majoritatea clienţilor sunt pesoane cu venituri medii, printre aceştia existând şi un număr considerabil de persoane în vârstă, majoritatea locuind în imediată vecinătate, dar există şi un segment distinct de clienţi care lucrează în clădirile de birouri din zonă.

    Cele mai mari provocări cu care soţii Cupcea s-au confruntat în dezvoltarea afacerii au fost, spun ei: găsirea spaţiilor pentru magazine, preţurile pentru chirie fiind foarte mari, lipsa mâinii de lucru, birocraţia, inflaţia, concurenţa neloială, scăderea cererii interne şi creşterea salariilor. „Sunt impedimentele cu care ne confruntăm noi şi cred că toţi oamenii de afaceri care activează, nu neapărat pe un segment asemănător cu al nostru.” 

    În prezent businessul are o echipă de cinci angajaţi. „Lucrăm cot la cot cu ei. Forţa unei afaceri de succes stă şi în angajaţi, iar ţinta noastră a fost întotdeauna aceea de a forma oamenii care vin în echipa noastră. Nu doar dezvoltăm magazinele de la zero, ci le creştem ca pe copiii noştri. Aceasta este politica după care ne ghidăm şi pe care o transmit mai departe angajaţilor, astfel încât clientul să fie mulţumit şi să revină şi altă dată”, spune Angela Cupcea.

    În privinţa extinderii la nivel naţional, fondatorii businessului spun că încă testează piaţa şi analizează potenţialul existent pentru o astfel de nişă. „Plănuim să deschidem magazine şi în alte oraşe ale ţării: Cluj, Braşov, Constanţa. Având în vedere cererea pieţei în toţi aceşti ani pe Bucureşti, unul dintre proiectele noastre este să ne extindem şi în afară Capitalei, propunându-ne ca în perioada următoare să ne axăm şi pe acest aspect. Sunt convinsă că experienţa noastră poate aduce plusvaloare şi pe acest segment”, crede Cupcea.

    Anual businessul înregistrează aproximativ 45.000 clienţi. Cele mai căutate produse în magazinele Basarabia sunt bomboanele Bucuria, vinurile şi coniacurile moldoveneşti şi „biscuiţii cu gustul amintirilor din copilărie”. În ceea ce priveşte competiţia, Angela Cupcea spune că aceasta ar fi reprezentată în special de reţelele mari de hipermarketuri. „E drept, expansiunea marilor reţele influenţează piaţa pe care ne desfăşuram noi, se simte, dar încercăm să le facem faţă.” Crede însă că specialităţile care se regăsesc pe rafturile lor îi ajută să fie competitivi. „Aproximativ 95% din produsele noastre sunt produse care nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor.”

  • LaDoiPaşi, franciza Metro Cash & Carry în retailul de proximitate, a atins pragul de 1.000 de unităţi la nivel naţional şi ţinteşte dublarea numărului de magazine până în 2023

    „Vom continua expansiunea la nivel naţional, motivaţi de dorinţa de a sprijini şi alţi antreprenori în dezvoltarea unor afaceri sănătoase, dar şi de creşterea interesului clienţilor faţă de magazinele de proximitate”, spune Irinel Popescu, şef departament retail la Metro Cash & Carry România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă cu magazinele Pepco din România

    „Primul magazin din România l-am deschis în 2015, iar apoi ne-am extins puternic astfel că acum reţeaua numără 237 de unităţi. La finalul lunii septem­brie vom depăşi pragul de 250 de magazine în România“, spune Marcin Stanko, director operaţional al grupului Pepco.
    Grupul are peste 1.700 de magazine în 11 ţări, iar cifra de afaceri estimată pentru 2019 este de 2 mld. euro.

    „Suntem prezenţi în 11 ţări, din Estonia până în Bulgaria, pe o distanţă de 3.000 km. Acoperim o piaţă totală cu 100 de milioane de consumatori.“

    România este a doua cea mai importantă piaţă pentru grup după Polonia. „În fiecare an deschidem 300 de magazine, dintre care 50 doar în România. Doar în Polonia avem un ritm de expansiune mai rapid, dar în anii ce vor urma focusul va fi România.“

    Executivul polonez adaugă că e suficient spaţiu pe piaţă pentru a dubla acest număr de magazine în România. El explică faptul că ce diferenţiază Pepco de alţi retaileri precum H&M sau Inditex este faptul că poate merge peste tot. Compania a început într-adevăr expansiunea cu oraşe mari precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Iaşi, dar a ajuns apoi şi în localităţi de doar câteva mii de persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premieră la Apple: Gigantul tehnologic va furniza piese oficiale magazinelor de reparaţii independente

    Acest lucru înseamnă că magazinele de reparaţii independente vor primi piese oficiale pentru repararea produselor ieşite din garanţie, la acelaşi preţ oferit furnizorilor de servicii autorizaţi, cum ar fi Best Buy, care efectuează lucrări sub garanţie.

    Ben Bajarin, un analist al Creative Strategies, a spus că această mişcare ar putea crea mai multe oportunităţi pentru Apple de a vinde servicii sau accesorii dacă încurajează proprietarii de iPhone-uri să ofere telefoanelor folosite prietenilor şi familiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Giganţii se iau la trântă în tribunal: Walmart dă în judecată Tesla după ce mai multe acoperişuri ale retailerului au luat foc

    Gigantul American Walmart dă în judecată compania Tesla după ce acoperişul magazinului a luat foc la mai multe locaţii ale retailerului Walmart, pe acestea fiind montate panouri solare Tesla, potrivit MarketWatch.

    Walmart dă în judecată Tesla pentru că ar fi încărcat contractul şi acuză compania de „neglijenţă crasă” învinuind-o pentru incendiile care ar fi pornit pe acoperişul mai multor magazine ale retailerului din California, Maryland şi Ohio.

    „Subliniem ce este evident deja dar panourile solare proiectate, instalate, inspectate şi întreţinute corect nu iau foc dintr-odată, iar incidenţa mai mult incendii care implică panouri solare Tesla este negreşit un semn de neglijenţă din partea Tesla”, se arată în acuzaţiile aduse în tribunal de Walmart.

    Tesla a cumpărat SolarCity Corp în iunie 2016 pentru 2,6 miliarde dolari. În acel moment, SolarCity era cel mai mare instalator de panouri solare pe mediul rezidenţial din SUA, iar CEO-ul Tesla Elon Musk era atunci şi preşedinte şi cel mai mare acţionar în ambele companii.

    SolarCity a fost fondată şi condusă de doi veri de-ai lui Elon Musk, care au părăsit ulterior afacerea. Unii acţionari ai Tesla reclamat în instanţă achiziţia, iar acel caz va fi judecat în martie 2020.

    Avocaţii Walmart nu au ezitat să atace şi tranzacţia de achiziţie în sine în cadrul procesului.

    „Pe baza informaţiilor şi a convingerilor, când Tesla a cumpărat SolarCity pentru a salva compania eşuată (a cărei executivi erau doi veri primari ai lui Elon Musk), Tesla a eşuat să corecteze practicile haotice de instalare ale SolarCity sau măcar să adopte protocoale adecvate de gestiune, care ar fi fost extrem de importante în lumina descoperirii practicilor impropii de instalare”, se arată în acuzaţii.

     

  • Povestea omului care construit un imperiu de de 13 miliarde de dolari, 474 de magazine şi 10.000 de angajaţi

    După ce a deschis câteva magazine stradale în sudul statului California, Joe Coulombe a avut o idee care avea să îi schimbe viaţa.
     
    El s-a bazat pe faptul că tinerii educaţi, cu venituri mari, îşi doresc mai mult decât un simplu supermarket. Prin urmare, în 1967, el a deschis în un magazin cu un design tropical în care a început să vândă vinuri şi alte tipuri de alcool.
     
    Văzând că unitatea se bucură de succes, Coulombe a deschis şi alte magazine în apropierea unor colegii sau universităţi, introducând treptat diverse bunuri de consum.
     
    40 de ani mai târziu, în octombrie 2017, Trader Joe’s avea 474 de magazine în 44 de state americane.
     
    Începând cu anul 1979, compania Trader Joe’s a fost deţinută de antreprenorul german Theo Albrecht, până la moartea sa în 2010, când proprietatea a trecut la moştenitorii săi. Familia Albrecht deţine, de asemenea, lanţul german de supermarketuri ALDI Nord. Compania are birouri în Monrovia, California şi Boston, Massachusetts.
     
    Trader Joe’s are peste 10.000 de angajaţi şi venituri anuale de aproximativ 13 miliarde dolari.

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea magazinelor din staţiile Petrom de către Auchan

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Auchan Romania SA preia magazinele destinate comercializării produselor alimentare şi non-alimentare din staţiile Petrom, informează reprezentanţii Consiliului Concurenţei într-un comunicat.

    În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea propusă nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei effective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

    Auchan Romania este membră a grupului Auchan Holding SA, principalul obiect de activitate fiind comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.

    În România, Auchan îşi desfăşoară în prezent activitatea prin 33 hipermarketuri şi prin 22 magazine de proximitate MyAuchan.

    OMV Petrom Marketing S.R.L are ca obiect principal de activitate “Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde mallurile dispar tot mai des iar cele care au rămas se transformă. Ce le-a luat locul

    Unele dispar, într-adevăr, altele însă se transformă, graţie posibilităţii de a oferi oamenilor experienţe pe care aceştia nu le pot comanda online, cum ar fi participarea la tot felul de exerciţii fizice alături de alte persoane.

    Aşa se face că, pe alocuri prin SUA, magazinele dispărute din centrele comerciale sunt înlocuite de săli de yoga, Pilates, fitness, de box sau unde se poate lucra numai la câte un tip de aparat, cum ar fi cel de vâslit sau bicicleta, scrie New York Times.

    Aceste săli înlocuiesc chiar şi magazine din spaţii stradale, cei care le deschid preferând să meargă acolo unde mai sunt şi altele, pe modelul aplicat de restaurante care funcţionează unul lângă altul în ideea că o persoană care a luat masa la un local din zonă va dori la un moment dat să încerce şi alte oferte.

    Atunci când se alege locul deschiderii unei săli de fitness ori de yoga sau Pilates, un element important în luarea deciziei îl constituie preţurile pe şedinţă cerute de celelalte săli din zonă, pentru a evita comparaţia de preţuri pe care o fac consumatorii. Adeseori, pe lângă grupurile de săli în care se poate face mişcare sau yoga apar şi centre de wellness în care clienţii celor dintâi se pot recupera.

  • Cine este tânăra de 27 de ani care conduce peste 21 de magazine din România

    Retailerul internaţional Sport Vision şi-a început activitatea în anul 1997 în Serbia. Pentru că pe piaţă existau deja monobranduri în anii ’90, concentrarea companiei private a fost retailul sportiv multibrand. Astfel, sub egida Sport Vision se află conceptele Sport Vision, Buzz şi Tike, care se regăsesc şi pe piaţa românească, iar în Serbia şi în celelalte ţări în care activează (Croaţia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, Albania, Muntenegru şi, mai nou, Slovenia) mai există Extra Sport şi Sport Reality. În România, primul concept Sport Vision a fost deschis în 2015, în City Park Constanţa.

    Sport Vision România, cu afaceri de 82,2 milioane lei în 2018, numără 21 de magazine, cu circa 250 de angajaţi; dar vrea ca până în 2022 să îşi dubleze numărul de magazine. „Mereu ne gândim încotro să ne mai extindem”, spune Dragana Krstic (27 de ani), general manager al Sport Vision România.

    Prin conceptele pe care le promovează, retailerul vrea să acopere toate segmentele de consumatori. Magazinele Sport Vision se adresează cu precădere familiilor şi tinerilor care practică sport, Buzz este mai mult pentru adolescenţi şi tineri adulţi, iar Tike este primul sneakers shop dedicat colecţionarilor şi pasionaţilor de sneakersi din România.

    Dragana Krstic apreciază că „România este o ţară foarte la curent de ceea ce se întâmplă pe alte pieţe şi urmăreşte foarte mult Vestul, comparativ cu celelalte ţări în care operăm”.

    Sport Vision are licenţe pentru producerea anumitor branduri cum sunt Champion, Lonsdale, Umbro, Slazenger, Sergio Tacchini şi altele, iar achiziţiile pentru restul produselor şi brandurilor sunt făcute de o echipă locală cu pregătire în domeniu care încearcă să urmărească trendurile locale. „Chiar dacă suntem un grup şi analizăm businessul şi din punct de vedere global, încercăm să fim destul de localizaţi când vine vorba de ce se caută pe piaţa locală. În Serbia avem o poziţionare bună, putem acoperi o plajă de clienţi mult mai mare şi ne-am concentrat pe partea de premium, high-end. Per total, brandurile mari, cum sunt Nike, Adidas, New Balance şi altele, oferă o diferenţiere prin produse.”

    Segmentarea clară a produselor este unul dintre aspectele pe care compania îl urmăreşte, dar pe de altă parte şi o piedică în activitatea businessului. „Segmentarea neclară nu ne afectează neapărat direct, cât indirect. Poate induce clientul în eroare când intră în magazine şi nu a mai văzut segmentarea respectivă. Dar lucrurile par să se îmbunătăţească în acest sens”, consideră Dragana Krstic.

    Când vine vorba de produsele Sport Vision, se încearcă să se facă separarea între tipuri de sport, adică ce vestimentaţie şi încălţăminte trebuie folosite pentru fiecare tip de sport în mod corespunzător. Sport Vision este din categoria sporting goods, însă, spune Dragana Krstic, şi în domeniul sporting goods încearcă să fie high-end prin gama de produse.

    Buzz este o treaptă mai sus – athletic specialty: „Cred că magazinul Buzz a adăugat acestui concept de athletic specialties un vibe puţin diferit de ce exista înainte, făcând clar diferenţa între segmentarea de produse. În plus, tot ce ţine de Buzz, toată comunicarea şi promovarea, se face doar în social media. Cred că folosirea marketingului pe social media şi digital în retailul sportiv a fost ceva nou pe care l-a adus Buzz în domeniul athletic specialty”.

    Dragana Krstic spune că magazinul Tike, singular în Bucureşti, este cel mai exclusivist. „Am creat o comunitate de sneakers heads pe plan local, care exista în afară, pentru ca iubitorii de sneakersi să vadă Tike ca pe locul în care se pot întâlni. Până acum nu a existat un loc unde să poţi petrece timpul, să bei o bere, o cafea, să te joci, să socializezi. De aceea am organizat seri de FIFA, baschet în magazin, battle MC, concursuri, concerte, lansări de produse, tombole şi altele”, spune ea. Cultura vestimentară în termeni largi, dar mai ales cultura vestimentară sportivă în contextul de faţă, are un impact asupra vânzărilor, nu atât direct, cât indirect. Dragana Krstic spune că este încă dificil pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul de trening, „pentru că şi în sport există mai multe domenii”, şi că unul dintre motive ar fi neimplicarea retailerilor în procesul de educaţie vestimentară.

    „Consider că este şi responsabilitatea retailerului sportiv să educe piaţa locală unde activează, pentru ca oricine să poată face diferenţe între fiecare dintre domeniile sportive. Dacă nu urmărim cu toţii aceeaşi segmentare, care în mare parte este impusă de branduri, nu de produse, atunci se pot crea confuzii în mintea cumpărătorului şi îi poate fi mai greu să ştie ce caută şi, mai ales, unde poate găsi acele lucruri. Încă este greu pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul pentru trening. Se vede şi pe stradă. De asemenea, comparativ cu Serbia şi Croaţia, pe stradă toată lumea poartă sneakerşi, pantofi sport. Rareori e cineva încălţat cu un pantof elegant”, observă ea.

    Piaţa şi în general dezvoltarea aceasta foarte rapidă necesită flexibilitate din partea retailerilor. „Nu putem să stăm pe loc cu un concept, trebuie să aducem mereu ceva nou. Concentrarea noastră va fi pe digitalizare. Am încercat să o introducem în toate segmentele domeniului nostru de activitate”, spune Dragana Krstic.

    Sport Vision a avut în fiecare an creşteri substanţiale, şi ca număr de magazine existente, dar şi ca cifră de afaceri, având şi deschideri noi. „Am avut magazine care au înregistrat creşteri de peste 20% an de an”, spune managerul general.

    În 2015, Sport Vision a deschis primul magazin în România, în City Park Constanţa, filiala înregistrând la final de an afaceri de 6,8 milioane de lei şi 26 de angajaţi. În 2016, afacerile crescuseră de aproape trei ori, pierderea se adâncise de două ori, iar numărul de angajaţi ajunsese la 117. Un an mai târziu, afacerile se majorau cu 96%, pierderea cu 37%, iar numărul de angajaţi creştea până la 165. În 2018, afacerile companiei au fost mai mari cu 59%, pierderea s-a diminuat cu 11%, iar numărul mediu de angajaţi a ajuns la 232, în contextul în care anul trecut au fost deschise trei magazine noi.

    „În 2018 am deschis trei magazine noi, două Sport Vision în Iulius Mall Timişoara şi un Tike în Bucureşti, dar în total am avut nouă proiecte cu cele cinci relocări şi organizări”, povesteşte Dragana Krstic. Pentru 2019 au în vedere deschiderea a încă patru unităţi noi, două Sport Vision şi două Buzz, în Craiova, Sibiu şi Oradea, astfel că vor ajunge la 27 de magazine în toată ţara şi încă minimum 50 de angajaţi. „Cifra de investiţii este una destul de serioasă, spune Dragana Krstic, care nu exclude posibilitatea deschiderii a încă cel mult două magazine pe lângă cele patru.

    Dragana Krstic spune că au în plan ca până în 2022 să ajungă la un număr dublu de magazine, deci un număr dublu de angajaţi. Pentru extindere, compania apelează la surse proprii de finanţare, dar şi la credite bancare: „Nu ne-am gândit să apelăm la piaţa de capital până în momentul de faţă”.

    Amortizarea costurilor se face între un an şi jumătate şi patru ani şi depinde de investiţie – care implică aspectele dimensiune, locaţie, mobilier etc. – pentru că fiecare magazin diferă. „Deschidem magazine care sunt mai dificil de amenajat, dar încercăm să ne concentrăm pe magazine care au un return of investment mult mai rapid. Avem magazine doar în malluri şi un singur Tike în Bucureşti, dar este gândit în aşa fel încât să fie pe stradă, nu într-un centru comercial.”

    Ca dificultăţi întâlnite în piaţă, forţa de muncă este cea mai mare problemă pentru retailerii de articole de îmbrăcăminte, fiind din ce în ce mai scăzută, chiar şi în contextul unui pachet salarial peste medie: „Cred că cei mai mulţi antreprenori au problema asta. Fluctuaţia este mare pentru că şi domeniul este de aşa natură”. Pe de altă parte, ea mai spune că România este ţara cu foarte multe reglementări şi legi în privinţa construcţiilor. „Procesele durează mai mult şi este poate mai costisitor decât în alte ţări în care suntem”, conchide Dragana Krstic.

  • Ce se întâmplă cu gigantul retailer Metro: Miliardarul ceh din spatele Europa FM şi Sparta Praga a pus pe masă aproape 6 miliarde de euro. Răspunsul nemţilor

    Un vehicul de investiţii controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky, proprietarul Europa FM, s-a oferit să cumpere retailerul german Metro Group într-o tranzacţie de 5,8 miliarde euro, potrivit Financial Times.

    În cadrul tranzacţiei, EP Global Commerce, vehiculul controlat de Kretinsky şi de omul slovac de afaceri Patrik Tkac, ar plăti 16 euro per acţiune.

    Managementul Metro a transmis că oferta „subevaluează substanţial” retailerul german. Consiliul de supraveghere al companiei va face o declaraţie oficială completă odată ce documentul cu oferta nesolicitată este valabil.

    Cu toate acestea, Haniel Finance Deutschland, un vehicul care deţine 15% din Metro, este deja de acord cu oferta.

    Dacă părţile s-ar înţelege, ar reprezenta încă un pas al miliardarului ceh înspre Vestul Europei, după ce Kretinsky, preşedintele clubului de fotbal Sparta Praga, a cumpărat anul trecut o participaţie în cotidianul francez Le Monde prin vehiculul Czech Media Invest.

    Kretinsky este cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.

    Oferta vine după ce EP Global Commerce şi-a construit treptat o participaţie în Metro începând cu august 2018, de 10,9% în prezent. Într-o declaraţie, EP Global Commerce a anunţat că şi-a securizat peste 31% din acţiunile Metro prin opţiuni şi angajamente irevocabile.

    „Metro trebuie să îşi redobândească capacitatea de a se adapta la mediul schimbător din piaţă. Pentru asta este nevoie de o serie de iniţiative în organizaţie, business şi procese”, a transmis EP Global Commerce.

    Acţiunile grupului german Metro au crescut cu 45% în ultimul an şi au închis şedinţa de vineri la 15,55 euro per acţiune, ceea ce înseamnă că oferta nu este una de nerefuzat.

    Metro a generat venituri globale de 36,5 miliarde euro în anul fiscal 2018, o scădere cu 1,6% faţă de anul anterior, în timp ce profitul înainte de taxe a scăzut cu 10,9% la 568 milioane euro.