Tag: maestru

  • Un român, cel mai tânăr mare maestru internaţional din lume la şah

    Bogdan Daniel Deac (foto), din Râmnicu Vâlcea, a obţinut a treia normă în cadrul Festivalul internaţional de şah de la Zalakaros (Ungaria). La această competiţie, aflată la ediţia cu numărul 35, Bogdan Deac a reuşit să obţină 6 puncte într-un turneu puternic unde media Elo a fost de 2.406 puncte.

    Competiţia a fost câştigată de marele maestru sârb Ivan Ivanisevic. Pe locul doi s-a clasat Levente Vajda, reprezentantul României.

    Primele două norme au fost obţinute de Bogdan Deac la Zalakaros, în 2015, şi Graz Open, în Austria, în februarie 2016.

    În palmaresul lui Bogdan Deac mai figurează şi titlul de cel mai tânăr maestru internaţional din lume, câştigat în 2014, la vârsta de 12 ani 10 luni şi 15 zile.

    Bogdan Deac are dublă legitimare la Clubul Sportiv Universitar Ploieşti şi la Şah Club Râmnicu Vâlcea.

    Familia a precizat pentru Agerpres că acum Bogdan se pregăteşte pentru participarea cu echipa naţională de seniori a României la cea mai importantă competiţie din şah Olimpiada, găzduită de Baku (Azerbaidjan), în perioada 1-14 septembrie 2016.

     

  • Un român, cel mai tânăr mare maestru internaţional din lume la şah

    Bogdan Daniel Deac (foto), din Râmnicu Vâlcea, a obţinut a treia normă în cadrul Festivalul internaţional de şah de la Zalakaros (Ungaria). La această competiţie, aflată la ediţia cu numărul 35, Bogdan Deac a reuşit să obţină 6 puncte într-un turneu puternic unde media Elo a fost de 2.406 puncte.

    Competiţia a fost câştigată de marele maestru sârb Ivan Ivanisevic. Pe locul doi s-a clasat Levente Vajda, reprezentantul României.

    Primele două norme au fost obţinute de Bogdan Deac la Zalakaros, în 2015, şi Graz Open, în Austria, în februarie 2016.

    În palmaresul lui Bogdan Deac mai figurează şi titlul de cel mai tânăr maestru internaţional din lume, câştigat în 2014, la vârsta de 12 ani 10 luni şi 15 zile.

    Bogdan Deac are dublă legitimare la Clubul Sportiv Universitar Ploieşti şi la Şah Club Râmnicu Vâlcea.

    Familia a precizat pentru Agerpres că acum Bogdan se pregăteşte pentru participarea cu echipa naţională de seniori a României la cea mai importantă competiţie din şah Olimpiada, găzduită de Baku (Azerbaidjan), în perioada 1-14 septembrie 2016.

     

  • Un ceai chinezesc este de 30 de ori mai scump decât aurul

    10.000 de dolari pentru o ceaşcă de ceai exclusivistă, cam aceasta este preţul pe care oamenii bogaţi îl plătesc pentru a putea gusta din cel mai rar ceai din lume, făcut din frunze de Da Hong Pao. Un singur gram se vinde cu 1.400 de dolari, de 30 de ori mai mult decât preţul pentru un gram de aur.

    De ce este ceaiul Da Hong Pao atât de valoros? Potrivit maestrului în ceaiuri Xiangning Wu, principalele motive sunt rarietatea acestui copac şi proprietăţile lui speciale. Acesta creşte doar în munţii Wuyi din provincia Fujian, China. La preţul piperat contribuie şi modul în care frunzele sunt tratate pentru a se putea obţine un gust unicat şi calităţi terapeutice speciale. Acestea sunt culese primăvara, spălate su lapte de capră şi ţinute la păstrare şi uscare timp îndelungat. La fel ca şi în cazul vinurilor, cu cât frunzele sunt mai vechi, cu atât gustul ceaiului se consideră că va fi mai bun.

    Chinezii susţin că aceste ceaiuri de Da Hong Pao sunt un medicament extrem de eficient pentru trup şi minte, vindecând bolile fizice şi sufleteşti. Legenda spune că însăşi mama unui împărat al dinastiei Ming a fost tratată de o boală cu acest ceai, iar împăratul a îmbrăcat apoi în robe roşii aceşti copaci pentru a le mulţumi. De aici şi numele de Da Hong Pao, care înseamnă Robele Roşii Imperiale.

     

    Cititi mai multe pe wwwcunoastelumea.ro

     

  • Demis Hassabis, omul care a învăţat un calculator cum să învingă un mare maestru Go

    Emoţia este ceva ce-l deosebeşte pe maestrul Lee Sedol de adversarul său, AlphaGo, un program dezvoltat de Google, care prin cele patru victorii contra coreeanului a intrat în istoria omenirii aşa cum a făcut-o şi Deep Blue, al IBM, cu meciurile contra marelui şahist Garri Kasparov. AlphaGo probabil nu realizează, deocamdată, ce a făcut, însă creatorul său, Demis Hassabis, este copleşit de emoţie.

    Go este un joc mult mai complex decât şahul şi cere mai multă intuiţie şi strategie, cel puţin de la oameni. Lee Sedol este considerat cel mai bun jucător de Go din ultimul deceniu. Un singur jucător a câştigat mai multe titluri internaţionale decât el, iar Hassabis îl plasează pe locul cinci la nivel mondial. El şi echipa sa l-au ales pe coreean pentru că au vrut ca meciurile să rămână în istorie, scrie revista Wired. Intuiţia sa i-a adus succes. Victoriile lui AlphaGo arată cât de departe a ajuns inteligenţa artificială. Sedol a câştigat un singur meci din cinci.

    „Este ceva ce ţine de predare şi învăţare. Un joc nu oferă, pentru o maşină, suficiente date pentru a învăţa, iar pregătirea cere foarte mult timp“, a explicat Hassabis după unul dintre meciuri. După prima etapă, Sedol a recunoscut că a fost „şocat“ de cât de bine a jucat AlphaGo.

    „Nu credeam că va juca atât de perfect“, a spus el.

    Una din tehnicile de învăţare ale lui AlphaGo a reinventat deja unele  servicii online ale Google şi altor companii mari de internet, ajutând printre altele la identificarea imaginilor, la recunoaşterea comenzilor vocale, la îmbunătăţirea rezultatelor căutărilor. O altă tehnică de învăţare este folosită la roboţii experimentali ai Google şi în cercetările universităţilor de renume.

    AlphaGo este ghidat de o tehnologie care-i permite să înveţe şi să acţioneze singur şi să se perfecţioneze pe măsură ce acţionează. Hassabis şi echipa sa au dezvoltat programul utilizând ceea ce ei numesc reţele neuronale profunde, reţele vaste de hardware şi software care imită reţelele de neuroni din creierul uman. AlphaGo a fost învăţat să joace prin scrierea a mii şi mii de mutări umane din jocul de Go în aceste reţele. Apoi, folosind o tehnică numită „reinforcement learning“ – modul în care animalele învaţă, prin intermediul sistemului de recompensă pentru creier pe bază de dopamină –, echipa lui Hassabis l-a pus pe AlphaGo să joace singur, din nou şi din nou. Astfel, programul a învăţat să urmărească mutările care aduc nu cele mai multe puncte, ci probabilitatea cea mai mare de victorie. Aceasta înseamnă anticipare şi strategie.

    AlphaGo învaţă singur, fără ajutorul vreunei baze de date, şi cu fiecare joc poate învăţa să fie mai bun. Astfel ajunge să facă mutări surprinzătoare, şi perfecte, cum a fost a 19-a mutare din cea de-a doua confruntare cu maestrul Lee Sedol.

    Mutări perfecte în cariera sa a făcut până acum şi Hassabis, un tânăr de 39 de ani cu mamă chinezoaică şi tată cipriot. El visează de mult la aceste victorii, dar nu se va opri aici. Ambiţia sa depăşeşte tabla de Go: vrea să găsească soluţia inteligenţei artificiale şi apoi „să rezolve cu ea orice problemă“.

    „Mulţi oameni prognozau că va lua cel puţin un deceniu, aşa că suntem încântaţi că am depăşit acest punct“, spune el pentru Financial Times.

    Hassabis este de mic un as al şahului, un programator desăvârşit, designer de jocuri video şi, desigur, expert în neurologie.

    La vârsta de patru ani a început să joace şah, la cinci ani concura la nivel naţional şi nu după mult timp la nivel internaţional. La 13 ani era deja recunoscut ca maestru şahist şi jucător la Olimpiada Sporturilor Minţii, unde juca mai multe meciuri în acelaşi timp. Hassabis a câştigat de cinci ori întrecerile pentru elită din aeastă competiţie, un record mondial. Organizatorii l-au descris ca fiind „probabil cel mai bun jucător din istorie“. Legendarul Tim Berners-Lee, inventatorul internetului, l-a descris şi el ca fiind „una dintre cele mai deştepte fiinţe de pe planetă“.

    „Una dintre cele mai deştepte fiinţe de pe planetă“ este fan înfocat al lui Liverpool şi nu se fereşte să recunoască faptul că îi plac toate sporturile. Ca spectator.

    „Mă plictisesc repede, iar lumea este atât de interesantă. Sunt atât de multe lucruri frumoase de făcut. Dacă aş fi fost un sportiv, aş fi vrut să fiu decatlet“, spune Hassabis.

    Tânărul mai are o soră, pianistă şi compozitoare, şi un frate, care studiază literatura creativă. Tehnologia nu a avut o prezenţă remarcabilă în familia lor. Unul din părinţi a deţinut ceva timp un magazin de jucării.

    „Sunt cu siguranţă oaia neagră extraterestră a familiei“, glumeşte el, amintindu-şi cum şi-a cheltuit banii câştigaţi în competiţii pe computerele copilăriei lui, deloc ieftine. Pe unul din acestea l-a desfăcut şi astfel şi-a dat seama cum este programat.

    „Părinţii mei sunt tehnofobi chiar. Nu le plac computerele, sunt chiar boemi. Fraţii mei au luat-o şi ei pe calea artei. La niciunul dintre ei n-a prins matematica sau fizica. Este ciudat, da. Nu-mi dau seama cum am ajuns aşa.“

    Cu acest bagaj informaţional Hassabis a creat compania britanică DeepMind în 2010 alături de prietenul său din copilărie Mustafa Suleyman şi de Shane Legg, cu care a fost coleg de facultate. Dezvoltatorul de inteligenţă artificială a fost cumpărat de Google în 2014 pentru 400 de milioane de lire sterline.

    „Ceea ce este şi mai neobişnuit la Denis este că oameni atât de înzestraţi ca el pot fi dificil de abordat. Însă el este deschis, generos şi modest. Nu este deloc arogant“, povesteşte Hermann Hauser, informatician şi antreprenor.

    Hassabis a făcut cunoştinţă cu inteligenţa artificială la facultate, la Cambridge, unde profesorii săi insistau cu promovarea unei inteligenţe „înguste“, în care programatorii ataşau „etichete“ informaţiilor pentru ca un computer să le poată folosi. Modelul nu l-a mulţumit pe Hassabis, care a vrut să creeze un sistem „general“ de inteligenţă artificială care utilizează informaţii luate din mediul înconjurător pentru a lua decizii şi face predicţii independent.

    Sistemele neuronale ale lui DeepMind fac greşeli, dar în timp învaţă şi devin mai bune. Programele pot juca diferite jocuri şi pot rezolva diferite sarcini. Inteligenţa este generală, aşa cum este cea a omului, nu specifică.

    Lui Hassabis îi plac jocurile în care triumfă spontaneitatea umană. A câştigat turnee de poker şi spune că îl încântă astfel de provocări deoarece jucătorii pot pierde chiar dacă au jucat perfect.

    Îi place Diplomacy, un joc dificil cu reguli laxe, în care jucătorii trebuie să negocieze înţelegeri, să construiască alianţe şi să şi trădeze pentru a ajunge să domine lumea.

    Go este „Sfântul Graal“ pentru inteligenţa artificială. „Ştiu să joc suficient de bine pentru a-i aprecia frumuseţea, însă aici nu sunt puternic. Nu am jucat cu AlphaGo deoarece programul mi-a dovedit încă de la început că este mai bun decât mine“, a explicat Hassabis.

    Inteligenţa artificială a mai fost testată în jocuri. În 1997 supercomputerul Deep Blue l-a înfrânt pe Kasparov, campionul mondial la şah de atunci. Într-unul dintre meciuri maestrul chiar s-a simţit agasat de agresivitatea cu care juca computerul. Prin Deep Blue, programatorii au construit un sistem care încerca să analizeze fiecare deznodământ posibil al fiecărei mutări posibile. Însă Go este un joc cu mult, mult mai complex decât şahul. Toate configuraţiile posibile, o bază imensă de date, ar copleşi orice supercomputer, oricât de puternic ar fi el. De aceea pentru o victorie cu un jucător uman era nevoie de tehnologii revoluţionare. Iar AlphaGo le are. Deep Blue poate să bată un maestru şahist, dar n-ar face faţă unui copil de trei ani la aranjatul unor figuri geometrice.

    Se poate face o ironie pe seama succesului programului. „Una din curiozităţile progresului fenomenal pe care-l facem cu inteligenţa artificială este că avem un nou campion mondial la Go, dar nu avem un computer care poate muta, fizic, piesele pe tabla de joc“, remarcă Hauser.

    Hassabis dă mai multă importanţă creierului electronic decât mâinii. El încearcă să construiască „o maşină universală care poate învăţa“, un singur set de algoritmi flexibili, adaptabili, care pot învăţa aşa cum fac sistemele biologice: să înveţe de la zero să facă ceva folosind nimic altceva decât informaţie brută, după cum observă The Guardian.

    În viziunea lui Hassabis despre viitor, maşinării superinteligente vor lucra în tandem cu experţi umani pentru a rezolva toate problemele lumii. „Cancerul, schimbările climatice, genomul, macroeconomia, sistemele financiare, fizica: multe dintre sistemele pe care am vrea să le putem controla devin prea complexe“, spune Hassabis.

    „Există un aşa exces de informaţie că devine dificil chiar şi pentru cel mai deştept om să se descurce în timpul vieţii sale. Cum putem cerne acest potop informaţional pentru a găsi ce este cu adevărat relevant? O perspectivă din care poate fi privită inteligenţa artificială generală este ca proces care va transforma automat informaţia nestructurată în cunoştinţe care pot fi folosite. Ceea ce facem poate fi soluţia supremă pentru orice problemă.“

    S-ar prea putea ca această soluţie supremă să fie la o depărtare de decenii de noi, însă se apropie. În februarie 2015, revista de ştiinţă Nature prezenta pe copertă „invadatori spaţiali“ alături de dezvăluirea că „un program care învaţă singur“ a atins „în jocurile video performanţe demne de un om“. În revistă, un material al DeepMind descrie primul program funcţional de învăţare generală în care agentul artificial, un algoritm denumit Deep-Q Network, implementat într-un procesor grafic, a învăţat să proceseze informaţiile primite de pe un ecran, să înţeleagă ce sunt acestea şi să acţioneze astfel încât rezultatul să fie cel dorit – în acest caz să devină supraom în jocuri clasice Atari precum Invadatorii Spaţiali, Box şi Pong. A fost ceva monumental pentru lumea ştiinţifică. Câteva luni mai târziu, inteligenţa artificială creată de DeepMind avea să-l înfrângă pe maestrul Lee Sedol, învăţând totul despre un joc vechi de două milenii şi jumătate, în care victoria este adusă mai degrabă de intuiţia jucătorilor decât de forţa brută de calcul a posibilităţilor.

    Următorul nivel ar fi, de exemplu, integrarea unei funcţii de memorie şi apoi progres până vor fi puse toate bazele inteligenţei artificiale. „Este esenţial să combinăm toate aceste domenii diferite deoarece suntem interesaţi de algoritmi care pot folosi ce au învăţat dintr-un domeniu într‑un domeniu cu totul nou“, spune Hassabis.

  • Wes Craven, maestrul filmelor horror, a murit la vârsta de 76 de ani

    Prolificul regizor de filme horror Wes Craven, autorul lungmetrajului cult “A Nightmare on Elm Street”, a murit duminică, la vârsta de 76 de ani, din cauza unui cancer cerebral, a anunţat familia acestuia, citată de Reuters.

    Craven, care a regizat şi celebrul horror din anii 1990 “Scream”, a murit în locuinţa sa din Los Angeles, înconjurat de cei dragi.

    Wes Craven a fost foarte bolnav în ultimii trei ani, însă a continuat să lucreze la mai multe proiecte, inclusiv câteva de televiziune, un volum de benzi desenate şi un nou film, “The Girl in the Photographs”, care va avea premiera la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Toronto, ce va avea loc luna viitoare.

    Născut în oraşul american Cleveland, Craven a devenit celebru, cel puţin în lumea filmului horror, cu lungmetrajul de debut, “The Last House on the Left” (1972), care a devenit un clasic al cinematografiei. A început să lucreze în cinema după ce a fost timp de mai mulţi ani profesor de liceu.

    Alte filme ale sale devenite între timp clasice ale cinematografiei sunt “The Hills Have Eyes” (1977) şi “Creatura din mlaştină/ Swamp Thing” (1982). În 1984, “A Nightmare on Elm Street” i-a adus lui Craven recunoaşterea mondială. Filmul, care a costat mai puţin de 2 milioane de dolari, l-a avut în distribuţie pe Robert Englund în rolul Freddy Krueger, un monstru care bântuie un grup de tineri, în coşmarurile lor. Filmul a avut încasări de 25 de milioane de dolari şi a generat opt continuări, un serial TV şi mai multe romane.

    În 1996, Wes Craven a dat din nou lovitura, cu “Scream – Ţipi… sau fugi!/ Scream”, iar, pe parcursul a 15 ani, a regizat alte trei filme din această franciză.

    În 2005, Craven a schimbat registrul, cu “Zbor de noapte/ Red Eye”, un thriller de succes, cu Rachel McAdams în rolul principal.

    Craven a primit premiul pentru întreaga carieră la New York City Horror Film Festival (2012) şi din partea Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films (1995).

  • Wes Craven, maestrul filmelor horror, a murit la vârsta de 76 de ani

    Prolificul regizor de filme horror Wes Craven, autorul lungmetrajului cult “A Nightmare on Elm Street”, a murit duminică, la vârsta de 76 de ani, din cauza unui cancer cerebral, a anunţat familia acestuia, citată de Reuters.

    Craven, care a regizat şi celebrul horror din anii 1990 “Scream”, a murit în locuinţa sa din Los Angeles, înconjurat de cei dragi.

    Wes Craven a fost foarte bolnav în ultimii trei ani, însă a continuat să lucreze la mai multe proiecte, inclusiv câteva de televiziune, un volum de benzi desenate şi un nou film, “The Girl in the Photographs”, care va avea premiera la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Toronto, ce va avea loc luna viitoare.

    Născut în oraşul american Cleveland, Craven a devenit celebru, cel puţin în lumea filmului horror, cu lungmetrajul de debut, “The Last House on the Left” (1972), care a devenit un clasic al cinematografiei. A început să lucreze în cinema după ce a fost timp de mai mulţi ani profesor de liceu.

    Alte filme ale sale devenite între timp clasice ale cinematografiei sunt “The Hills Have Eyes” (1977) şi “Creatura din mlaştină/ Swamp Thing” (1982). În 1984, “A Nightmare on Elm Street” i-a adus lui Craven recunoaşterea mondială. Filmul, care a costat mai puţin de 2 milioane de dolari, l-a avut în distribuţie pe Robert Englund în rolul Freddy Krueger, un monstru care bântuie un grup de tineri, în coşmarurile lor. Filmul a avut încasări de 25 de milioane de dolari şi a generat opt continuări, un serial TV şi mai multe romane.

    În 1996, Wes Craven a dat din nou lovitura, cu “Scream – Ţipi… sau fugi!/ Scream”, iar, pe parcursul a 15 ani, a regizat alte trei filme din această franciză.

    În 2005, Craven a schimbat registrul, cu “Zbor de noapte/ Red Eye”, un thriller de succes, cu Rachel McAdams în rolul principal.

    Craven a primit premiul pentru întreaga carieră la New York City Horror Film Festival (2012) şi din partea Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films (1995).

  • Soţia lui Sergiu Nicolaescu a făcut public testamentul spiritual al regizorului

     Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Dana Nicolaescu, vineri, la locuinţa lui Sergiu Nicolaescu din strada Zambaccian din Bucureşti a avut loc ceremonia de dezvelire a unei plăci comemorative, care a fost realizată de artistul Bogdan Hojbota.

    Cu această ocazie, Dana Nicolaescu, soţia regretatului regizor, a decis să facă public testamentul spiritual al maestrului. Un document în care erau enumerate dorinţele cineastului legate de munca sa de peste 5 decenii a fost descoperit de soţia acestuia, pe biroul său, imediat după trecerea lui în nefiinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Festival culinar chinezesc, la Bucureşti

    Festivalul culinar, organizat la Crowne Plaza Bucureşti, este organizat sub îndrumarea Master Chef-ului Heung Kit Fai, cu o experienţă de 30 de ani în bucătăria asiatică  şi în prezenţa Chinese Restaurant Operations manager-ului Ivan Lok, de la Crowne Plaza Zhanjiang. Preparatele vor fi gătite de invitatul special, Master Chef-ul  Heung Kit Fai, căruia i se va alătura bucătarul şef al Crowne Plaza Bucureşti, Ashlie Dias, de asemenea, maestru al bucătariei asiatice.

    Cei ce vor lua parte la Chinese Food Festival pot alege între mese cu meniuri à la carte, cine variate cu bufet sau un Sunday Brunch inspirat din bucătaria chinezească, ce va avea loc duminică 2 iunie, de la ora 12.30 pm la ora 16.30 pm. În plus, iubitorii gastronomiei chinezeşti pot participa la demonstraţia culinară susţinută de Master Chef-ului Heung Kit Fai împreună cu bucătarul şef Ashlie Dias, ce va avea loc joi, 6 iunie, începând cu ora 19:00. Preţurile pentru evenimentele culinare din cadrul  festivalului variază între 99 de lei, pentru bufetul de prânz şi 159 de lei, pentru lecţia de gătit.

    Chinese Food Festival este susţinut de Ambasada Republicii Populare Chineze şi va avea loc in perioada 28 mai – 7 iunie la Crowne Plaza Bucureşti.

     

  • Misiunile SECRETE ale unui maestru al spionajului sovietic

    Printre cele mai importante misiuni ale sale s-au numărat asasinarea lui Lev Davidovici Troţki (un politician influent la începuturile existenţei Uniunii Sovietice, mai întâi Comisar al poporului pentru politica externă iar mai apoi ca fondator şi prim comandant al Armatei Roşii şi Comisar al poporului pentru apărare). Între misiunile lui Sudoplatov s-a mai numărat şi aflarea secretelor bombei atomice, cu ajutorul unor savanţi renumiţi precum Oppenheimer sau Bohr.

    Şocante sunt şi dezvăluirile privind rolul real jucat de soţii Rosenberg în spionajul atomic al URSS; motivul pentru care Stalin a inventat Complotul Medicilor şi conspiraţia sionistă; cine a ordonat masacrul din Pădurea Katyn; cum au organizat Hruşciov şi colegii săi arestarea şi împuşcarea lui Beria.

    Sudoplatov a fost arestat după căderea lui de la putere a lui Beria, în 1953. În pofida torturii şi a izolării complete în închisoare, a refuzat să “mărturisească”. Eliberat după 15 ani, a reuşit abia în 1992 să-şi obţină reabilitarea, ajutat de fiul său, Anatoli, profesor de economie la Universitatea din Moscova.

    “Misiuni speciale” este o carte de memorii uimitoare şi un document istoric unic, mărturia unui om care a ştiut cele mai negre secrete ale imperiului sovietic. Autorul cărţii, Jerrold L. Schecter povesteşte că pentru realizarea cărţii a realizat zeci de ore de interviuri, la care participa şi fiul fostului spion; 20 de ore sunt înregistrate video.

    Discuţiile aveau loc când Anatoli Sudoplatov avea deja o vârstă înaintată, de peste 80 de ani, iar durata maximă a unui interviu era de trei ore. Autorul punctează că Anatoli Sudoplatov nu a arătat niciodată remuşcări pentru faptele sale, multe şocante, ci dimpotrivă, povestea că acţiunile sale au avut loc în contextul în care Rusia a devenit o mare putere mondială.

    Cartea a produs multe controverse, cele mai puternice contestaţii venind din partea cercetătorilor americani şi ruşi; primii susţin că nu sunt adevărate declaraţiile lui Anatoli Sudoplatov, că americanii nu ar fi dezvăluit secrete despre bomba atomică, în timp ce ruşii îşi văd prestigiu ştirbit, prin prisma faptului că ei susţin că au descoperit de fapt informaţiile valoaroase, pe care fostul spion rus suţine că serviciile de spionaj le-ar fi pus la dispoziţia cercetătorilor.

    În plus, argumentează autorul în prefaţă, există de ceva vreme, în anumite cercuri academice cu gândire mai schematică, o tendinţă de a respinge amintirile personale ca fiind aproape prin definiţie inferioare “documentelor”.

    Când această concepţie a fost aplicată pentru prima dată în cazul Uniunii Sovietice, în anii 1930, şi apoi din nou la jumătatea anilor 1980, documentele oficiale sovietice nu prezentau deloc încredere, pe când măcar unele dintre amintirile personale erau adevărate, sau conţineau adevăruri.

    Dintre studiile istorice privind URSS şi-au păstrat, aşadar, valoarea doar cele bazate în mare măsură pe memoriile defectorilor sau ale altora – şi care au fost, aproape fără excepţie, validate după 1989, odată cu desecretizarea masivă a documentelor sovietice.

    Cartea “Misiuni speciale, Memoriile unui maestru al spionajului sovietic”, scrisă de Pavel şi Anatoli Sudoplatov, împreună cu Jerrold L. şi Leona P. Schecter, este disponibilă în România la editura Litera.



    “AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape din ghearele doctorului Josef Mengele: “A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi”

    IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!

    Aşa arată o avere confiscată de nazişti (GALERIE FOTO)

    Cel mai perfid exemplu de SPIONAJ din istorie (SPECIAL)