BusinessMagazin

Tag: macroeconomie

  • Agenda telefonica si alarma- functiile mobilului utilizate cel mai des de catre romani

    Astfel, potrivit studiului, 77% dintre cei 1000 de respondenti
    au afirmat ca utilizeaza zilnic agenda telefonului, in timp ce
    desteptatorul este utilizat de 35% dintre acestia.

    Alte functii ale telefonului mobil utilizate frecvent de romani
    sunt playerul cu muzica, care este folosit zilnic de aproximativ
    32% din tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani si de 12% de catre
    cei cu varsta intre 25 si 34 de ani si functiile de bluetooth si
    infrarosu care sunt utilizate saptamanal de 41% dintre tinerii cu
    varsta intre 18 si 24 de ani si de 11,8% de catre cei ce au varsta
    cuprinsa intre 25 si 34 de ani.

    De asemenea, studiul care este reprezentativ la nivel national
    mai arata ca 75% din populatia Romaniei de peste 15 ani detine un
    telefon mobil, in mediul urban proportia ridicandu-se pana la
    85%.

  • Cat costa Romania

    Iar Business Magazin isi incepe povestea cu cel mai mare numar
    care era disponibil atunci pe piata. Si cu o curiozitate pe care
    nici macar autoritatile n-au avut-o: care este valoarea domeniului
    public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se afla acolo
    si la ce valoare. Valoarea nu mai are prea mare importanta, e doar
    statistica – 686.195.000.000.000 de lei vechi, adica in jur de 20
    de miliarde de dolari. Dar a fost un exercitiu jurnalistic inedit,
    macar pentru faptul ca am aflat ca statul e destul de neglijent cu
    proprietatile sale: isi evalua picturile de Claude Monet cu 300.000
    lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii
    nationale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasa decat turnul,
    iar pestera Scarisoara, Cheile Bicazului si masivul Piatra Craiului
    erau pretuite la cate un leu fiecare.

    Click
    aici     pentru a citi
    materialul intreg.

  • Basescu: Ne dorim un curs intre 4 si 5 lei pe euro

    El a mentionat ca obiectivul a fost si este ca acest curs sa nu
    se apropie de 5 lei pe euro “in niciun caz”, sau sa fie sub 4 lei
    pe euro, “ceea ce ar fi blocat pur si simplu exporturile”.

  • Basescu: Sectorul bugetar consuma 28% din PIB, fata de 5,6% din PIB cat consuma in 2004

    Traian Basescu a mai declarat ca Romania a intrat in criza
    economica la un an dupa SUA si la 6-9 luni dupa tarile din Uniunea
    Europeana, Presedintele estimand ca acelasi decalaj se va manifesta
    si la reluarea cresterii economice. Conform declaratiilor facute de
    acesta in cadrul Forumului Economic Roman, Romania nu poate iesi
    singura din criza, ci va iesi odata cu economia globala.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Basescu: Guvernul nu si-a propus sa scoata tara din criza

    “Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Nationala nu ne-am propus sa
    scoatem tara din criza economica, pentru ca nu se poate acest
    lucru. Criza e globala si Romania depinde de ceea ce se intampla la
    nivel global. Nu exista nicio tara care sa se extraga singura din
    criza. Tarile ori ies toate, ori nu iese niciuna. Chiar si tarile
    care au o mai mica eroziune a PIB generata de criza au scadere,
    nimeni nu creste”, a afirmat Basescu in discursul rostit la Casa de
    Cultura din Ludus, in fata unor reprezentanti ai autoritatilor
    locale, ai oamenilor de afaceri si a unor agricultori.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • 2 miliarde de euro, factura crizei politice

    Intr-o perioada instabila politic, autoritatile ar putea uita sa
    mai stranga surubul cheltuielilor bugetare, pe final de an. Este un
    scenariu mai mult decat posibil, spun analistii, in timp ce
    oficialii asigura ca nu exista acest risc. Si totusi, sunt sanse ca
    deficitul bugetar (diferenta dintre veniturile si cheltuielile
    statului, n.r.) pe 2009 sa ajunga la 8,5-9% din PIB, “data fiind
    recesiunea care afecteaza Romania si posibilitatea ca guvernul sa
    exercite un control mai slab in conditiile actuale”, se arata in
    ultimul raport publicat de ING.

    Cititi mai multe pe
    www.gandul.info

  • Sfat anti-criza din Spania: Infiintati scoli-atelier!

    “Infiintarea scolilor – atelier, program de succes privind
    calificarea profesionala, a fost initiat in ’86-’87, timp in care
    peste 500.000 de tineri s-au format in aceste unitati, peste 60%
    dintre ei fiind integrati pe piata muncii”, a precizat Francisco
    Javier Orduna Bolea.

    Infiintarea scolilor – atelier aduce doua avantaje majore,
    respectiv imbunatatirea strategiei de invatare intr-un mediu real,
    in preajma locului de munca, ce nu pune accent pe invatarea
    teoretica si contributia la restaurarea patrimoniului national.

    “Aceste axe aduc imbunatatiri pentru societate in ansamblu. O
    axa devine strategie propriu-zisa pentru ca obiectele de patrimoniu
    sunt reastaurate si ridica potentialul turistic”, a adaugat
    acesta.

    Declaratiile au fost facute in cadrul Conferintei bilaterale
    romano-spaniola avand ca tema principala utilizarea Fondului Social
    European. “Fondurile europene ne ajuta la crearea locurilor de
    munca mai bine platite. Procesul de intoarcere e mult mai complex.
    Fondurile europene ar trebui sa fie un fel de catalizator. Cred ca
    in Romania, cu cat vor fi mai putine crize politice, cu atat
    situatia economica va fi mai buna. Sper ca in a doua jumatate a
    anului viitor sa iesim din criza”, a declarat ministrul muncii,
    Marian Sarbu.

    Acesta a subliniat faptul ca modelul spaniol, completat de
    imbunatatirea generala a conditiilor de munca, a nivelului de trai
    si a infrastructurii ar putea, in cativa ani, sa creeze conditiile
    necesare pentru intoarcerea romanilor din strainatate. Oficialii
    spanioli au sosit in Romania pentru a prezenta exemplul spaniol
    privind atragerea de fonduri europene prin Fondul Social European
    (FSE).

  • Si irlandezii fug de criza in America

    Niall a venit in Statele Unite in 1996, ca zugrav si lucrator in
    constructii. Ca multi dintre compatriotii lui irlandezi, s-a intors
    destul de repede acasa, in epoca Tigrului Celtic – boom-ul economic
    care a transformat tara lui dintr-una cu multe probleme intr-o
    poveste de succes a Europei si i-a permis lui Niall sa-si
    infiinteze la Dublin o firma de constructii. Dar acum Niall, care
    are 34 de ani, sta in fata unei beri, in mijlocul zilei, intr-un
    pub din cartierul Bronx din New York.

    E somer si spera sa gaseasca orice de munca. “As face orice”, spune
    el. Se pare ca irlandezii vin din nou in America. Niall, care a
    cerut sa nu-i fie publicat numele de familie, intrucat avea de gand
    sa se angajeze fara acte legale, face parte dintr-un val proaspat
    de imigranti care in ultimele luni au parasit Irlanda lovita de
    depresiune economica. Ei au venit in SUA ca sa caute de munca, la
    fel ca generatiile de irlandezi dinaintea lor si, in unele cazuri,
    la fel ca ei insisi in tinerete. Multi au ajuns in Bronx si in
    Queens, cartiere care au devenit populare in randul irlandezilor
    veniti cu ultimul mare val, in anii ’80 si ’90, inainte ca
    prosperitatea Irlandei sa sece acest flux si sa-i intoarca pe unii
    inapoi acasa.

    “Nu mai puteam sa stau fara sa fac nimic”, spune Niall, la doar
    noua zile dupa ce a coborat din avionul care l-a adus de la Dublin.
    In ciuda somajului in crestere in Statele Unite, el si alti
    nou-veniti spun ca piata muncii pare roz comparativ cu
    perspectivele inguste din Irlanda, unde somajul a ajuns la aproape
    12%. “Inca mai ai impresia ca daca te straduiesti suficient, vei
    gasi ceva”, continua el. E imposibil de stiut dimensiunea celei mai
    recente migratii irlandeze, pentru ca multi dintre imigranti, ca si
    Niall, vin cu vize turistice si au de gand sa ramana si sa
    munceasca aici ilegal. Dar proprietarii de afaceri
    irlandezo-americani, oficialii sindicatelor din constructii din New
    York si angajatii ONG-urilor care sprijina imigrantii irlandezi
    sustin ca au observat o crestere brusca a numarului de noi
    aplicatii pentru locuri de munca si pentru diverse forme de
    asistenta sociala.



    Proprietarii de locuinte din cartierele preponderent irlandeze spun
    ca solicitarile de inchirieri au explodat in acest an, iar
    pub-urile si restaurantele irlandeze par mai ocupate decat erau in
    urma cu doar cateva luni. Din postura lui de fondator al
    saptamanalului “Vocea irlandeza” de la New York, Niall O’Dowd a
    avut o viziune destul de clara asupra a ceea ce el numeste
    “suisurile si coborasurile” tarii lui in ultimele decenii. El vede
    recenta crestere reflectata foarte bine in performantele ziarului,
    care in ultimele luni a inceput sa se termine la standuri cu o zi
    mai devreme decat in mod normal – probabil, estimeaza el, pentru ca
    noii-veniti cauta anunturi cu locuri de munca si apartamente de
    inchiriat. “Este o componenta intrinseca a spiritului irlandez sa
    pleci la un moment dat, cand vremurile sunt dificile”, spune
    O’Dowd. “E ca o acceptare a esecului intr-un fel unic
    irlandezilor.” Pentru unii, diaspora pare mai curand o intoarcere
    acasa.

    Stransele legaturi dintre cartierele irlandeze ale New Yorkului fac
    tranzitia mai putin dificila, spun cativa imigranti de data
    recenta. “M-am simtit foarte bine sa ma intorc in sanul comunitatii
    irlandeze”, spune Conor, 27 de ani, care a ajuns la New York in
    urma cu cateva saptamani, dupa ce nu a gasit nimic de munca in
    Australia, unde multi dintre irlandezi someri au migrat in ultimele
    luni. Nici el nu a dorit ca numele sa ii fie publicat, ca sa nu fie
    depistat de autoritatile de imigratie. Cu patru ani in urma, Conor
    a lucrat in New York cu o viza temporara de munca oferita
    absolventilor de facultate. De aceasta data a venit cu o viza
    turistica si, prin legaturile pe care si le-a facut jucand fotbal,
    a gasit rapid un loc de munca in constructii si un apartament in
    Yonkers, o suburbie a New Yorkului si una dintre cele cateva
    enclave irlandeze din zona. Conversatiile de pe trotuarele din
    cartierul lui au accente specifice din toate regiunile Irlandei.
    Magazinele cu marchize verzi vand cadouri si obiecte de artizanat,
    cafea irlandeza si mancare specifica irlandeza.

  • Cele mai mari 100 de companii private in 2008

    2,8 miliarde de euro. Atat au castigat cumulat anul trecut trei sferturi dintre cele mai mari 100 de companii private din Romania, potrivit rezultatelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante.
    Daca luam in calcul si miliardul de euro pe care restul de un sfert dintre companiile din top l-au pierdut, atunci inseamna ca dupa doi ani de cresteri – 2006 si 2007 – profiturile s-au intors la nivelul din 2005.
    Numai ca intre timp cifra de afaceri aproape s-a dublat, cele mai mari 100 de afaceri din Romania ruland anul trecut impreuna mai bine de 50 de miliarde de euro, cu mai bine de 3 miliarde de euro mai mult ca in anul precedent.
    Printre putinele companii care au reusit sa isi creasca profiturile au fost operatorii de telefonie mobila Orange si Vodafone, care au devenit cele mai profitabile companii din Romania, cu 438 si, respectiv, 306 milioane de euro. Practic, cele doua companii au detronat de pe primul loc Petrom.
    In topul profitabilitatii se afla la fel ca si ceilalti ani producatorii de ciment, ale caror rezultate consemneaza avantul pe care constructiile il inregistrsera in prima parte a anului trecuit, dar si importatorii auto, care desi au consemnat reduceri ale profitabilitatii ruleaza inca afaceri de sute de milioane de euro.
    Cele mai mari 100 de companii private au avut anul trecut peste 221.000 de angajati, valoare cu doar cateva procente peste cea din 2007.

    VEZI AICI CLASAMENTUL CELOR MAI MARI 100 DE AFACERI DIN ROMANIA

  • Adrian Volintiru, CFO Marexin: Statul e partenereul meu si trebuie sa ma ajute

    “Rolul lui, al liderilor e de stakeholderi care sa fie alaturi de mediul de afaceri, care trebuie sa primeasca imput-ul de la stat ca sa se poate dezvolta.”
    Volintiru spune ca in mediul de afaceri daca se pierde increderea clientilor, inseamna ca mesajul transmis a fost confuz, ajungandu-se la pierderea increderii stakeholder-ului principal, adica al statului, care ar trebui sa fie un punct de sprijin.
    “El trebuie sa se gandeasca ca e partenerul meu si ca atare trebuie sa ma ajute. S-ar putea sa urmeze o a treia faza a crizei si anume o inflatie puternica pe toate valutele”.