BusinessMagazin

Tag: logistica

  • Investiţie de 15 milioane de euro la Cluj

    CTP îşi continuă astfel, într-un ritm accelerat, procesul de extindere la nivelul întregii ţări, în special în partea de vest, unde cererea de spaţii logistice şi industriale de clasă A a crescut considerabil în ultimii ani. Poziţionat strategic la ieşirea din oraş, pe sensul de mers Cluj-Napoca – Oradea, cu acces direct din DN1 şi Drumul European 60, CTPark Cluj II va fi construit pe un teren cu o suprafaţă de 65.000 de m². Proiectul se află în faza de autorizare, design şi licitaţie pentru subcontractori, urmând ca lucrările să fie finalizate în două etape: prima în martie 2018, iar a doua în ultima jumătate a anului viitor.

    Noul parc logistic va dispune de 29.000 m² spaţii de depozitare, din care aproximativ 8.000 m² sunt deja închiriate de unul dintre clienţii strategici ai CTP. Restul de 21.000 m² disponibili se află într-un singur depozit cu compartimentare flexibilă, care permite împărţirea spaţiului în suprafeţe de mărimi diferite, în funcţie de nevoile clienţilor, de la 1.500 m² până la 10.500 m².

    Facilităţile oferite de noul parc logistic vor fi unice pe piaţa din Cluj. Halele vor avea o deschidere de 145,4 m şi o înălţime utilă de 12 m, ceea ce le va permite clienţilor să beneficieze de mai mult spatiu de depozitare. Depozitele vor fi dotate cu iluminare interioară şi exterioară cu LED şi Smart LED, iar sistemul de luminatoare amplasate în tavan va asigura prezenţa luminii naturale. Izolaţiile din materiale de calitate superioară, precum şi sistemul inteligent de încălzire şi răcire vor menţine temperatura interioară la circa 14-15 °C iarna şi circa 22 °C în timpul verii, garantând o eficienţă energetică maximă. De asemenea, toate materialele folosite la construcţia depozitelor provin de la furnizori certificaţi ISO. Măsurile se înscriu în strategia pe termen lung a CTP la nivel internaţional, care prevede reducerea emisiilor poluante şi, implicit, a impactului asupra mediului, precum şi economisirea resurselor.

    „Primim din ce în ce mai multe solicitări din zona Clujului, care atrage în ultimii ani investitori de calibru din domenii ca: IT, automotive, FMCG, industria textilă, tehnologie. Este al treilea oraş ca mărime din România şi unul dintre cele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce generează o nevoie tot mai accentuată de noi spaţii de depozitare şi producţie. Investiţiile recente, îmbunătăţirile semnificative aduse infrastructurii şi apropierea de graniţa vestică sunt toate atuuri care ne determină să plasăm Clujul sus în topul strategiei noastre de dezvoltare pe termen lung în România”, declară Ana Dumitrache, country head al CTP România.

    În paralel cu construcţia noului CTPark Cluj II, CTP continuă dezvoltarea primul parc logistic din zonă aflat în portofoliul său. Compania investeşte circa 4,5 milioane de euro în extinderea cu 10.500 m² a CTPark Cluj I, aflat în Apahida, la 13 km de centrul oraşului Cluj-Napoca şi în apropierea aeroportului. Clădirea va fi finalizată în noiembrie 2017 şi este destinată clientului strategic al CTPark Cluj I, retailerul Profi.

    CTP, proprietarul cu cel mai mare portofoliu de spaţii industriale şi logistice din România, îşi consolidează continuu poziţia prin achiziţii şi investiţii consistente. Recent, CTP a achiziţionat in vestul ţării două parcuri logistice în orasele Ineu şi Salonta, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 37.000 m², şi a demarat lucrările la extinderea cu 32.000 m² a CTPark Timişoara, cu o investiţie de peste 13 milioane de euro. În următoarea perioadă, planurile de dezvoltare ale CTP în vestul ţării vizează oraşele Turda şi Deva.

    În România, CTP este cel mai mare dezvoltator şi administrator de spaţii logistice şi industriale de clasa A, cu 650.000 m² suprafaţă închiriabilă situată în zece oraşe: Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Piteşti, Salonta, Sibiu, Timişoara, Turda.

     

  • Julien Ramillon, director general adjunct Groupama: ”Experienţa din România este una de care sunt mândru”

    Ramillon este licenţiat al Şcolii Naţionale Superioare de Telecomunicaţii din Paris cu specializări în reţele informatice, economie şi finanţe. Şi-a început cariera în 2002 la Segime (filială a grupului Altran) ca inginer de afaceri, iar în 2003 s-a alăturat grupului Mazars, ca auditor financiar. În 2008, a preluat postul de auditor intern în cadrul Groupama Franţa, iar din 2011 şi-a continuat activitatea în cadrul Groupama Nord-Est, fiind responsabil de domeniile finanţe, contabilitate şi imobiliare. Descrie vara anului 2011, imediat după preluarea noii funcţii, cu noi responsabilităţi, printre care şi cea de gestionare a activelor, drept cel mai dificil moment din cariera sa. „Chiar atunci piaţa de capital căzuse cu 30%. Pentru mine, care eram nou în acest domeniu, acest rol foarte tehnic a reprezentat o reală provocare în pofida unui context dificil, marcat de schimbări rapide. Am depăşit situaţia cu ajutorul echipei mele şi al companiei specializate a grupului (Groupama Asset Management), mai întâi prin operaţiuni executate la momentul potrivit pentru a reduce impactul şi apoi pe termen lung prin implementarea unui sistem de acoperire împotriva riscurilor, pentru a proteja mai bine compania de fluctuaţiile rapide ale pieţei.” În 2014, s-a întors în cadrul Groupama, divizia internaţională, fiind responsabil de filialele din Europa de Est, iar începând din noiembrie 2014 lucrează în cardul Groupama Asigurări din România.

    Julien Ramillon speră că cele mai mari succese ale sale se află în viitor. Totuşi, alege experienţa din România drept una de care este mândru.

    De la 1 august anul acesta, Ramillon a preluat şi responsabilităţile lui Horaţiu Roşca, director naţional de vânzări, acesta urmând să intre în concediu de paternitate.

    JULIEN RAMILLON

    39 DE ANI

    DIRECTOR FINANCIAR, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT GROUPAMA ASIGURĂRI S.A.

    PRIME BRUTE SUBSCRISE (2016): 932,3 MIL. LEI   /   PROFIT NET (2016): 29,9 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 1.546

     

     

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Angajatorii din România au vrut să angajeze peste 220.000 de persoane în primele şase luni din 2017

    Topul primelor 10 domenii în care angajatorii au căutat personal în primul semestru al acestui an mai include alimentaţie/HoReCa cu peste 4.300 de anunţuri de angajare, IT Software cu 3.690 de anunţuri, construcţii/instalaţii cu 3.480 de anunţuri, transport/distribuţie cu 3.350 de anunţuri, relaţii clienţi/call center cu 2.770 anunţuri, inginerie cu 2.760 anunţuri şi domeniul auto cu 2.210 de anunţuri de angajare.

    În această perioadă, cei mai mari angajatori au fost agenţiile de recrutare personal, precum Adecco (cu peste 1.400 de anunţuri de angajare), APT Resources & Services (433 anunţuri) şi GI Group Staffing Company (377 anunţuri). Din rândul companiilor, printre cei mai activi 10 angajatori în funcţie de numărul de anunţuri de recrutare publicate pe platforma eJobs.ro în primele şase luni ale acestui an se numără şi Lidl (617 anunţuri), compania Emerson, care se ocupă cu furnizarea şi proiectarea de servicii tehnologice şi servicii de inginerie (458 anunţuri), Interbrands – cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie (445 anunţuri), Sensiblu (415 anunţuri), dezvoltatorul de jocuri video Ubisoft (372 anunţuri) şi producătorul german de componente auto Hella România (321 anunţuri).

    Cei mai mulţi candidaţi s-au orientat către companiile din domeniul retail. Astfel, aproape 57.000 de candidaţi au aplicat la poziţiile deschise de compania Profi Rom Food pe eJobs.ro în primul semestru, în timp ce Altex România a înregistrat peste 37.000 de candidaţi pentru joburile publicate. Totodată, foarte căutate au fost şi locurile de muncă oferite de Adecco Resurse Umane (33.400 de candidaţi), Kaufland România (peste 25.000 de candidaţi), Grup Renault România (25.000 de candidaţi) sau Pepco Retail (22.700 de candidaţi).

    „Prima jumătate a acestui an a fost foarte bună pentru cei care au căutat un nou job, numărul anunţurilor de recrutare depăşind atât nivelurile înregistrate în anii anteriori crizei economice (2007/2008), cât şi pe cele din perioada recentă. Astfel, s-a observat o creştere de peste 35% a numărului de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de personal continuă să fie o problemă în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectoare precum IT,  inginerie şi financiar”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Bucureşti şi Cluj, oraşele cu cele mai multe joburi disponibile în primul semestru

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile în primele şase luni ale anului au fost în Bucureşti, unde companiile au publicat aproape 32.000 de anunţuri de recrutare. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, unde companiile care angajează prin intermediul platformei eJobs.ro au avut aproape 6.500 de anunţuri, şi de Braşov şi Timişoara, care au înregistrat un număr similar de anunţuri, puţin peste 3.500. În clasament urmează şi Iaşi, cu circa 3.300 de anunţuri publicate de angajatorii din zonă.

    Următoarele cinci oraşe din top 10 cele mai atractive din punct de vedere al locurilor de muncă disponibile au fost, în primul semestru din 2017, Oradea (1.870 de anunţuri), Constanţa (1.830 de anunţuri), Sibiu (1.630), Arad (1.300) şi Ploieşti (1.270).

     

  • BACALAUREAT 2017: Absolvenţii care n-au luat BAC-ul se pot angaja în domenii ca vânzări, logistică şi producţie. Care sunt cele mai bine plătite posturi

    „Chiar dacă nu au diplomă de bac, se pot angaja în vânzări, în primul rând. Când spun vânzări, mă refer la casiere şi vânzători pe raion. Se mai pot angaja în logistică, tot ce înseamnă partea de manipulare marfă, gestiune, chiar agent de pază. Partea de producţie este o industrie care are nevoie de forţă de muncă, nu neapărat calificată şi nu neapărat cu bac”, a explicat Raluca Peneş, reprezentant al Smartree – companie care activează pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal.

    De asemenea, există call center-uri care acceptă angajaţi care nu au trecut de examenele de la finalul clasei a douăsprezecea. „Sunt companii, câteva call-center-uri, care angajează fără bac. Nu sunt foarte multe companii, depinde de profilul angajatului”, spune Peneş.

    În urma unor cursuri de calificare de scurtă durată, tinerii care au picat examenul de bacalaureat se pot angaja în saloane de înfrumuseţare sau de cosmetică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2017: Absolvenţii care n-au luat BAC-ul se pot angaja în domenii ca vânzări, logistică şi producţie. Care sunt cele mai bine plătite posturi

    „Chiar dacă nu au diplomă de bac, se pot angaja în vânzări, în primul rând. Când spun vânzări, mă refer la casiere şi vânzători pe raion. Se mai pot angaja în logistică, tot ce înseamnă partea de manipulare marfă, gestiune, chiar agent de pază. Partea de producţie este o industrie care are nevoie de forţă de muncă, nu neapărat calificată şi nu neapărat cu bac”, a explicat Raluca Peneş, reprezentant al Smartree – companie care activează pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal.

    De asemenea, există call center-uri care acceptă angajaţi care nu au trecut de examenele de la finalul clasei a douăsprezecea. „Sunt companii, câteva call-center-uri, care angajează fără bac. Nu sunt foarte multe companii, depinde de profilul angajatului”, spune Peneş.

    În urma unor cursuri de calificare de scurtă durată, tinerii care au picat examenul de bacalaureat se pot angaja în saloane de înfrumuseţare sau de cosmetică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Cum să devii un antreprenor de succes în logistică?

    Sigur că este un domeniu cu provocări şi plin de dinamism, însă nu a fost ocolit de problemele cauzate de criza financiară. Anii 2009 – 2010 au reprezentat o perioadă dificilă pentru companiile de transport şi logistică, totuşi benefică atât pentru piaţă în sine, dar mai ales pentru beneficiari.

    Dacă înainte de criză eforturile firmelor din domeniu de a-şi creşte veniturile nu erau foarte mari şi nici nu erau bazate pe anumite criterii de management sau performanţă, de altfel noţiuni necunoscute pentru multe dintre ele, situaţia s-a schimbat radical după primii ani de criză. Acum, pentru a-şi menţine competitivitatea, firmele din domeniu trebuie să integreze decizii bazate pe eficienţă, productivitate, flexibilitate sau inovaţie. De ce? Pentru că a crescut tendinţa de specializare a firmelor de transport, odată cu cerinţa obligatorie din partea clienţilor pentru un nivel ridicat de calitate în serviciile prestate, măsurat în contracte prin KPI (Key Performance Indicators, %) şi un sistem de bonus malus prin care eşti bonusat dacă depăşeşti targetul de performanţă sau, în caz contrar, eşti penalizat.

    Indicatorii de performanţă se referă cel mai adesea la livrările on time (OTD – On Time Delivery), numărul de daune în timpul transportului sau numărul de comenzi pregătite corect. În general se consideră Normal Level între 99% şi 100%, Danger Area (Corrective Action required) între 97% şi 99% şi Low Level sub 97%. Penalizarea se face cu diferenţa până la 100% din factura pentru transport.

    Însă criteriile de performanţă (KPI) sunt doar o parte din scoring-ul calculat de clienţi pentru a valida ca furnizor o companie de transport. Preţul este desigur cel mai important, însă nu este singurul criteriu de selecţie mai sunt: experienţa similară în industria în care activează clientul, situaţia financiară, vechimea flotei, dovada trainingurilor pentru şoferi, nivelul de echipare a depozitelor. Sunt clienţi care, de exemplu, limitează cheltuielile de transport la maximum x% din cifra de afaceri a partenerului de transport.

    Mai mult, se fac audituri din partea clienţilor în cadrul licitaţiilor. Sunt industrii cu cerinţe extrem de stricte, de exemplu farma sau automotive, unde eventualele erori ale operatorului logistic pot duce la probleme grave în cadrul lanţului de aprovizionare: întreruperea liniilor de producţie în uzinele producătoare de autoturisme, medicamentele transportate necorespunzător pot fi dăunătoare pentru sănătatea oamenilor şi pot crea o imagine negativă a companiei importatoare sau distribuitoare şi, implicit, pierderi financiare şi consecinţe legale.

    Iată ce schimbări majore trebuie să ia în considerare firmele de transport pentru a putea deveni competitive şi a fi selectate în calitate de furnizori de servicii logistice. Cum vor reuşi să dobândească un avantaj competitiv? Ce transformări organizaţionale, ce teorii manageriale au nevoie să introducă în analiza businessului pentru a câştiga cotă de piaţă, reputaţie constantă şi stabilitate?

    Iată şi răspunsurile: în primul rând trebuie să pornim de la o Strategie, care la rândul ei se bazează pe premisele că viitorul nu mai poate fi prevăzut cu suficientă acurateţe şi că beneficiile pe termen lung nu sunt mai importante decât cele pe termen scurt. Însă Strategia trebuie să se conţină originalitate, consistenţă, să ia în considerare riscurile şi să fie flexibilă la schimbările imprevizibile ale mediului extern. De asemenea, are nevoie să ia în considerare interesele, nu întotdeauna convergente, ale stakeholderilor, un alt element de noutate prezent în piaţa de transport datorită creşterii nevoilor de finanţare, de asociere, de fuziune. Fie că vorbim de owneri, fie că vorbim de fonduri de investiţii, creditori, furnizori – clienţi (exemplu decalajul termenelor de plată şi provocările implicite ale cash-flow-ului) sau de manageri.

    Implementarea cu succes a unei strategii eficiente trebuie obligatoriu să conţină trei elemente: unicitate (ce nu are competiţia), competenţă (ce nu poate competiţia) şi preferabilitate (ce poţi face mai bine decât competiţia). Toate acestea vor determina alegerea surselor sau deciziilor de poziţionare care pot duce la avantaj competitiv: focus spre profitabilitate, cotă de piaţă, superioritate tehnică (camioane de ultimă generaţie, echipamente moderne pentru depozite), inovaţie (augmented reality în logistică) sau poate o strategie low cost. Analiza mediului extern este iarăşi extrem de utilă având în vedere instabilitatea lui.

    Folosirea PEST-ului (Politic, Economic, Social, Tehnologic) nu ne va feri de suprize, dar cel puţin ne obligă să le evaluăm şi controlăm riscul: de exemplu fluctuaţia cursului valutar are un impact direct şi semnificativ în marjele de profit ale importatorilor din China, creşterea accizelor combustibilului în condiţiile în care ponderea lui în totalul costurilor transportatorilor este de peste 40%, impozitarea diurnelor cu efect imediat în creşterea tarifelor de transport, aspecte legate de protejarea mediului şi impunerea unor norme antipoluante ce necesită investiţii suplimentare în echiparea camioanelor.
    O strategie competitivă va lua în considerare şi decizii de make or buy. Avem nevoie de flota proprie sau subcontractăm? În distribuţie, de exemplu are mai mult sens în baza unor volume garantate să foloseşti flota proprie. În depozitare, majoritatea operatorilor logistici externalizează şi închiriază spaţiile.

    De asemenea, un audit intern este obligatoriu când stabilim o strategie. În urma acestuia putem afla răspunsuri la mai multe întrebări, ca: de ce cumpără clienţii de la noi, de ce cumpără clienţii de la competiţie, ce resurse au competitorii şi noi nu le avem, care sunt ”drive-urile“ pentru profit şi multe altele. Nu în ultimul rând, trebuie să luăm în calcul analizele financiare: Return on Capital Employed, Net Cash Flow, analiză Break Even…

    În concluzie, piaţa de transport şi logistică este într-o continuă evoluţie nu numai din punctul de vedere al numărului de firme sau al cifrei de afaceri, dar mai ales din punctul de vedere al trecerii de la un tip de management primar la unul de tip transformaţional, bazat pe concepte noi, dezvoltate prin viziune, risk management, change management, introducerea analizelor financiare în planurile de dezvoltare, concentrare spre motivarea şi dezvoltarea angajaţilor, toate acestea integrate într-o strategie consistentă, sustenabilă şi validă.

    Iar motto-ul definitoriu al celei mai bune strategii este: ”Fă ceva complet diferit“!

  • GEFCO raportează o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro

    În 2016, cifra de afaceri a grupului GEFCO a depăşit 4,2 miliarde de euro, reprezentând o creştere de 1,3 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Această creştere este determinată de îmbinarea unei performanţe bune a pieţei auto europene  şi accentul puternic pe care grupul l-a pus pe clienţii strategici.

    Indicele EBITDA a crescut la 172,8 milioane de euro, reprezentând o creştere de 32,1% comparativ cu 2015. Această îmbunătăţire semnificativă a profitabilităţii este rezultatul politicii proactive a grupului în scopul de a optimiza achiziţiile şi a continua reducerea costurilor fixe. Acest lucru este în concordanţă cu planul de performanţă iniţiat la mijlocul anului 2014 în favoarea unei mai mari flexibilităţi a costurilor şi a modelului de business “asset-light” (strategia activelor de bază).

    Factorii-cheie în această creştere sunt centraţi pe dezvoltări în strategia de business a GEFCO, concentrându-se pe flexibilitatea costurilor şi excelenţa operaţională, precum şi pe o politică de intensificare a investiţiilor. Aceste axe, împreună cu implicarea şi performanţa echipelor comerciale, au întărit poziţia pe care grupul o ocupă în top zece integratori logistici europeni şi poziţia de lider global în logistica vehiculelor finite (FVL).

    Cu o reţea internaţională, care acoperă 300 de locaţii, GEFCO oferă soluţii de logistică personalizate pentru a sprijini dezvoltarea clienţilor săi internaţionali.

    În 2016, integrarea cu succes a IJS Global, o companie olandeză specializată în Freight Forwarding, a intensificat prezenţa GEFCO la nivel mondial, precum şi oferta sa în cele mai mari zone de Freight Forwarding din lume în China, Asia de Sud şi Australia, pe lângă SUA.
    Cumpărarea IJS Global a permis grupului să crească numărul de filiale la 45 şi să ofere clienţilor săi industriali o ofertă logistică globală pe cinci continente. În plus, deoarece compania olandeză este specializată în transportul de produse farmaceutice, high-tech şi aerospaţiale, această achiziţie a accelerat, de asemenea, diversificarea portofoliului clienţilor GEFCO.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Cătălin Olteanu, director general FM România

    Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din România într-un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, în Dragomireşti, judeţul Ilfov, după ce anul trecut compania a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro. Executivul a intrat în echipa FM Logistic în 2006, pe poziţia de manager de transport, după care a urcat până la cea  de manager regional pentru operaţiunile de la Timişoara, oraşul său natal.

    Înainte de a lucra la FM Logistic, Olteanu a dobândit experienţă în mai multe domenii, fiind, de pildă, inginer proiectant în industria de armanent sau manager de marketing în zona managementului de programe. Ultimul său loc de muncă înainte de FM Logistic a fost în cadrul companiei Solectron România. Directorul FM Logistic se declară pasionat de schi, de plimbările cu bicicleta şi de înot, afirmând că „sportul ajută la deconectare. După o săptămână de şedinţe multiple, nervi nervoşi, negocieri, cifre şi altele, când înot sunt doar eu cu mine”.

    Ca o regulă pe care o aplică atât în viaţa profesională, cât şi în hobby, Cătălin Olteanu consideră etica drept cea mai importantă constantă.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Rareş Măcinică, CEO al Lagermax România

    Primul loc de muncă, în timpul studenţiei, când urma cursurile SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice, a fost la o revistă franceză, What’s up, unde vindea spaţiu pentru publicitate.

    În 2002 a intrat în domeniul logisticii, angajându‑se la o publicaţie de specialitate, apoi a lucrat vreme de doi ani la o firmă românească mică, despre care spune că a fost „o veritabilă şcoală pentru mine”. Prima slujbă într-o multinaţională din domeniul transporturilor şi logisticii a fost în 2005 şi a dobândit experienţă în cadrul Gebrüder Weiss, Cargo Partner şi KLG.

    Anul trecut, Lagermax România a înregistrat o cifră de afaceri brută de 10 milioane de euro.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragoş Geleţu, managing director al KLG Europe Logistics

    Previziunile pentru anul în curs se referă la un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când cifra de afaceri s-a plasat la 25 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul raportat în 2014 (24 de milioane de euro).

    Geleţu a absolvit ASE, Facultatea de Management în Transporturi, Construcţii şi Telecomunicaţii, iar înainte de a înfiinţa filiala locală a KLG a lucrat vreme de 12 ani în aceeaşi industrie, lucrând pentru Frans Maas/DSV, ultima poziţie deţinută fiind tot de managing director.

    Despre momentul în care s-a hotărât să pornească de la zero o companie, admite franc acum că a fost cel mai greu moment din cariera sa. A fost „o nebunie de moment, am vrut să-mi demonstrez mie însumi că pot construi o companie de la zero care să ajungă în topul companiilor din domeniul – transport şi logistică”, declară Dragoş Geleţu, care crede că are în sânge spiritul antreprenorial.

    A participat la capitalul investit cu 20%, dar spune că puterea decizională este mai mare, având un cuvânt egal în greutate cu al partenerilor olandezi.