BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Peste 30.000 de oameni rămân fără locuri de muncă dacă două dintre cele mai mari bănci din Europa fuzionează

    Deutsche Bank se confruntă cu rezistenţă din partea unor membri ai board-ului în ceea ce priveşte o potenţială fuziune cu competitorul nemţesc Commerzbank, în contextul în care tranzacţia ar putea genera circa 30.000 de concedieri, potrivit Bloomberg.

    Jan Duscheck şi Stephan Szukalski, doi reprezentanţi ai angajaţilor care se află în board-ul de supraveghere al băncii, s-au opus fuziunii, susţinând că o combinaţie între cele două bănci ar duce la reduceri de personal masive.

    Până la 30.000 de locuri de munca ar putea fi afectate dacă tranzacţia devine realitate, potrivit surselor citate de publicaţie.

    „Noi respingem fuziunea”, a declarat Duscheck, care se află în board-ul de supraveghere din 2016.

    El spune că o astfel de tranzacţie nu ar reuşi să dea naştere unui campion naţional şi ar face noua bancă chiar mai susceptibilă la o potenţială preluare internaţională.

     

     

     

  • Volkswagen reduce numărul de locuri de muncă, deşi creşte producţia de maşini electrice

    Compania a spus că, până în 2028, planifică să lanseze până la 70 de modele noi de maşini electrice, dorind să ajungă în fruntea industriei auto cu emisii zero, ca urmare a scandalului din 2015, când a falsificat rezultatele testelor.

    Investiţiile în retehnologizarea fabricilor, precum şi încetinirea vânzărilor, din cauza noilor teste de certificare a emisiilor, au dus la o scădere a marjelor de operare la nivelul Volkswagen, Skoda, Audi şi Porsche, anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia ascunsă a locurilor de muncă din Brazilia

    Îngrijirea publică este gratuită, însă listele lungi de aşteptare şi lipsa de centre în afara punctelor principale ale oraşelor au împiedicat aproape două milioane de copii să se înscrie. De aceea, un grup de femei cunoscut drept “mame comunitare” a început să îşi administreze propriile centre de îngrijire în propriile case.

    Lipsa resurselor şi a reglementării reprezintă o provocare gravă pentru aceste femei, dar Elisa Mansur în vârstă de 27 de ani şi-a îndeplinit misiunea de a le ajuta. Mopi, startup-ul înfiinţat de ea, a câştigat concursul pentru proiectul Summit-ul Tineretului din 2018 al Băncii Mondiale.

    Oferind mamelor din comunitate instruire, organizare, programe zilnice şi un sistem de rating, Mansur nu numai că a creat practici adecvate pentru educaţia preşcolară: construieşte de asemenea un segment nou pe piaţa muncii din Brazilia. 
     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Cele mai căutate joburi din România – Paul Neagoe, business manager, OLX – VIDEO

    „Dacă urmărim topul indexului locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.) la nivel regional, acesta este foarte diferit în funcţie de oraşele despre care discutăm. Este direct proporţional numărul de anunţuri şi aplicanţi cu puterea de cumpărare a unui oraş. Aşa că pentru bone, oraşe precum Bucureştiul, Clujul, Constanţa, Braşovul sunt oraşe care sunt de departe în top şi sunt oraşele cu o putere de cumpărare ridicată. În aceste oraşe, o angajare de bonă sau menajeră se poate închide până la două săptămâni un anunţ, ceea ce este foarte rapid. Despre restul ţării categoriile diferă, bonele şi menajerele sunt cumva mai puţin căutate în tot ce înseamnă judeţe, unde sunt şi salariile mai mici.”

     

     

  • Care sunt motivele pentru care tinerii angajaţi îşi părăsesc locurile de muncă – VIDEO

    „Cred că înainte de oportunităţi stau caracterul şi educaţia, sunt zone pe care noi ar trebui să lucrăm mai mult. Cred că aceşti tineri nu au un ghidaj care provine şi din familie dar şi din mediul de educaţie, legat de responsabilitatea de a te duce la un loc de muncă, de a învăţa ceva, de a avea răbdare să creşti. Pe lângă toată nebunia asta de deficit de forţă de muncă, noi ne confruntăm de fapt cu lipsa de educaţie şi de lipsa de conştientizare a cum poţi să trăieşti,a cum  poţi să continui în viaţa asta? Noi avem două clase în învăţământul dual, şi mai avem o problemă a absenteismului şi a abandonului şcolar şi încercăm cât putem să stăm de vorbă cu ei, să îi facem noi să conştientizeze, să discutăm ceea ce părinţii lor nu discută cu ei. Chiar i-am invitat împreună la restaurant, am avut de Crăciun o masă la care i-am invitat pe copii cu părinţii lor, mulţi dintre ei nu au venit, deşi era o întâlnire în care să vadă unde fac practică, să intre în bucătărie, să vadă ce meserii vor avea copii lor. Am început cu 64 de copiii şi avem vreo 54 acum. Deci sunt copiii care nu-şi mai iau bursa din cauza absenţelor. Sunt foarte multe zone în care ne implicăm dar ele  vor da rezultate în timp şi cu cât suntem mai mulţi cu atât este mai bine. Noi suntem atestaţi să calificăm, avem propria noastră şcoală internă, avem câte o propunere pentru fiecare categorie de vârstă. Avem oameni la peste 60 de ani, care sunt membrii de bază în echipele noastre, şi sunt oameni pensionari care-şi completează veniturile pentru un trai mai bun.” 

    Avem 150.000 de pensionari care lucrează conform statisticilor scrise în ZF.

  • Opinie: Cât de pregătiţi sunteţi pentru noile joburi din lumea financiară?

    Prof. Manfred Frühwirth este director academic al programului Professional MBA Finance din cadrul WU Executive Academy

    1. Finanţele Islamice

    Produse şi pachete financiare fără dobândă? În trecut, acestea reprezentau o raritate în lumea occidentală. Însă odată cu creşterea cererii clienţilor musulmani, produsele financiare ce respectă legea islamică, Sharia, au început să apară în peisajul financiar. Potrivit legii islamice, dobânda, mai exact câştigul de bani prin investiţii băneşti sau împrumuturi de bani, este interzis. În schimb, există obligaţiuni conforme Islamului, aşa-numitele Sukuk. Cu toate acestea, este posibilă cumpărarea unei case printr-un împrumut în conformitate cu legea Sharia, astfel: banca însăşi achiziţionează casa, în calitate de cumpărător, şi o vinde clientului, care la rândul lui plăteşte un preţ mai mare sub formă de rate.
    Bawag P.S.K., spre exemplu, a fost prima bancă austriacă ce a introdus pe piaţă un cont bancar islamic, în 2016: banca nu plăteşte şi nu percepe dobânzi clienţilor, în schimb, clienţii plătesc o taxă lunară, a cărei valoare depinde de pachetul financiar pe care l-au ales şi care include un card bancar şi facilitatea unei descoperiri de cont.

    2. Finanţarea anteprenorială

    Nicio companie nou înfiinţată nu poate supravieţui pe termen lung fără cunoştinţe financiare relevante. Finanţarea afacerilor antreprenoriale are de-a face cu avantajele şi dezavantajele capitalului de risc, bootstrapingul, adică gestionarea în mod profitabil a unei societăţi fără investitori externi şi cu activitatea aşa-numiţilor business angels, oameni de afaceri care contribuie cu până la de trei ori mai mult capital pentru start-up-uri decât investitorii.

    Crowdfundingul este, de asemenea, un domeniu care joacă un rol din ce în ce mai important în finanţarea start-up-urilor. Găsirea momentului potrivit pentru căutarea investitorilor sau pentru exit este la fel de important ca planificarea optimă pentru achiziţionarea de capital sau cunoaşterea tipului de investiţie necesară pentru stadiul următor de dezvoltare. Un studiu realizat de KfW Research în 2015 a arătat că, din cele circa 2,5 milioane de start-up-uri existente în Germania, aproximativ 17% dispar de pe piaţă în primii trei ani. Cei care deţin cunoştinte financiare au şanse mai mai de succes: doar 12% nu reuşesc. Însă în cazul lipsei de cunoştinţe financiare, rata de eşec creşte la 21%.

    3. Etica în finanţe

    Frauda contabilă, corupţia, tranzacţionarea privilegiată, frauda împotriva consumatorilor sunt câteva exemple de scandaluri care au zdruncinat reputaţia diverselor corporaţii în ultimii ani. Scandalul diesel al VW (Dieselgate), cu presupusele muşamalizări la nivel de conducere, a fost doar unul dintr-o serie lungă de cazuri. Comportamentul etic este considerat din ce în ce mai important în practica investiţională şi pentru a evita daunele reputaţionale şi economice ale companiei, cu toate că multe persoane încă sunt de părere că etica este în contrast cu lumea financiară. Orientarea spre maximizarea profitului pe termen scurt poate favoriza un comportament neetic. Când ajunge în atenţia publicului, acesta vine, de obicei, cu un preţ ridicat pentru companii sau investitori: clienţii îşi pierd încrederea, valoarea mărcii scade, preţurile acţiunilor scad, costurile de capital cresc. Din acest motiv, reglementările privind conformitatea şi guvernanţa corporativă au fost recent implementate pe scară largă, alături de criteriile de mediu, economice şi sociale, cum ar fi extinderea responsabilităţii sociale a întreprinderilor. Corupţia în companii, pe pieţele financiare, dar şi în cadrul guvernelor nu numai că dăunează clienţilor, creditorilor şi alegătorilor, ci poate destabiliza sistemul economic global. 

  • BestJobs: Unde au căutat românii să se angajeze în luna februarie

    Cele mai căutate joburi din luna februarie continuă să fie în domenii precum transport, cu peste 23.000 de căutări, dar în scădere faţă de luna anterioară cu 60%, financiar contabil, cu peste 25.000 de căutări, la acelaşi nivel cu luna ianuarie, şi inginerie, cu peste 16.000 de căutări, în uşoară scădere faţă de luna ianuarie. Interesul crescut din partea candidaţilor pentru joburi în aceste domenii confirmă faptul că oferta locurilor de muncă este insuficientă. Domenii precum vânzări, resurse umane sau marketing au fost şi ele la mare căutare în luna februarie, cu un volum total de căutări de peste 30.000.

    În luna februarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate au fost ENEL (2.346 de aplicări), JT International (2.337 de aplicări), Oracle România (2.160 de aplicări), Kaufland România (2.012 de aplicări), Alpha Bank (1.669 de aplicări), Deichmann (1.667 de aplicări), Rompetrol (1.667 de aplicări), Banca Transilvania (1.638 de aplicări), Pepco Retail (1.557 de aplicări) şi British American Tobacco (1.537 de aplicări).

    Cei mai mulţi dintre aceşti angajatori preferaţi au înregistrat şi candidaturi spontane, direct pe pagina lor de profil de pe BestJobs.eu, din partea candidaţilor care şi-ar dori să lucreze în cadrul companiei, chiar dacă la momentul aplicării o poziţie potrivită profilului acestora nu era deschisă.

    Companiile cu cel mai bun brand de angajator în luna februarie au fost: Oracle, cu 155 de aplicări spontane, Nestle, cu 144 de aplicări spontane, British American Tobacco, cu 124 de aplicări spontane, OMV şi JT International, cu câte 116 de aplicări spontane fiecare, Coca-Cola HBC Romania şi Unilever South Central Europe, cu câte 112 aplicări spontane fiecare,  Alka Trading, cu 103 aplicări spontane, Kaufland România, cu 102 aplicări spontane, şi Sodexo, cu 101 aplicări spontane.

  • Contra trendului. Peste 100.000 de români se mută anual de la oraş la sat. „Oraşele mari sunt incapabile să atragă forţa de muncă, chiar dacă au oferte de joburi”

    Fluxurile migraţiei interne arată că, într-o societate aflată în curs de dezvoltare, angajatorii din oraşele mari nu reuşesc să atragă candidaţii din zonele sărace. Totuşi, mutările din oraşele mai mici în oraşele mari reprezintă un flux din ce în ce mai important al migraţiei interne.

    Peste 109.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate în anul 2017, în timp ce numai 87.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, mai mult de 111.000 de români s-au mutat dintr-un oraş în altul în 2017, mai arată statisticile oficiale.
     
    „În ultima perioadă, cele două fluxuri, de la oraş la sat şi de la oraş la oraş, sunt la concurenţă. Ne aflăm pe trendul ultimilor ani în care în continuare migraţia de la oraş la sat continuă să fie nefiresc mai importantă decât cea de la sat la oraş, dar la valori foarte apropiate cu cea din urban în urban. Din anul 1997  – an fundamental în istoria socială recentă a României –  încoace s-a schimbat sensul dominant al migraţiei interne. Dacă din anii ’70 până în ’97 se migra preponderent de la sat la oraş, din ’97 încoace s-a inversat raportul”, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.
     

  • Oana şi Eduard Andraş au renunţat la joburile din Bucureşti şi s-au mutat în comuna Stăniţa din Neamţ să devină fermieri

    Cu salariile pe care le aveau atunci şi cu determinare au pus pe picioare Ferma lu’ Moş Ghiţă, unde au început să cultive roşii.
     
    În prezent, produc legume şi verdeţuri de sezon, lapte şi produse din lapte de vacă, dulceţuri şi conserve de legume, iar din livrările de anul trecut au făcut aproximativ 5.000 de euro, dar se declară mulţumiţi. „Am avut mai multe livrări decât ne-am aşteptat şi contactul direct cu consumatorul ne motivează să continuăm ceea ce facem.”