Lansată în anul 2013, la Cluj-Napoca, platforma hipMenu.ro reuneşte în prezent ofertele a peste 300 de restaurante din Cluj, Bucureşti, Oradea şi Timişoara.
Potrivit reprezentanţilor grupului, Delivery Hero va continua investiţiile pe piaţa românească, având în plan extinderea afacerilor foodpanda şi hipMenu la nivelul întregii ţări.
În primul semestru din 2018, au fost livrate spaţii noi ȋnsumȃnd 14.000 de metri pătraţi ȋn cadrul proiectelor Bistriţa Retail Park şi Focşani Value Center, proiecte dezvoltate de Element Development, respectiv Prime Kapital. De asemenea, stocul total de spaţii comerciale a ȋnregistrat o scădere netă prin ȋnchiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la ȋnceputul acestui an, suprafaţa totală a proiectului ȋn care mai sunt operaţionale magazinele Praktiker, Diego şi Casa Rusu fiind de 36.000 de metri pătraţi.
Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,43 milioane de metri pătraţi, ȋn timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,19 milioane de metri pătraţi. Densitatea spaţiilor comerciale la nivel naţional a ajuns la 184 mp / 1.000 locuitori, ȋn vreme ce ȋn Bucureşti a atins un nivel de 651 mp / 1.000 locuitori, de 3.5 ori mai mare faţă de media naţională.
Noi spaţii comerciale vor fi livrate de către dezvoltatorii NEPI Rockcastle şi Prime Kapital ȋn Satu Mare, Baia Mare, Roman şi Slobozia, oraşe terţiare cu o cerere neacoperită de spaţii de retail modern. Totodată, NEPI Rockcastle intenţionează să finalizeze pȃnă la sfȃrşitul anului extinderea proiectului Shopping City Sibiu, cu o suprafaţă de aproape 10.000 de metri pătraţi.
În ceea ce priveşte Bucureştiul, cel mai notabil eveniment din zona de retail din a doua jumătate a anului este deschiderea celui de-al doilea magazin IKEA din Romȃnia şi cel mare din Europa de Sud-Est, cu o suprafaţă totală de 37.000 metri pătraţi, pe bulevardul Theodor Pallady. Anul viitor, zona comercială a Bucureştiului se va extinde spre nord, pȃnă ȋn Baloteşti, unde este aşteptată deschiderea proiectului DN 1 Value Center, ȋn timp ce proiectele Colosseum Retail Park, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni vor intra ȋn proces de extindere.
„Romȃnia a devenit ȋn ultimii ani o piaţă stabilă care aduce cȃştiguri importante pentru majoritatea jucătorilor din retail. Putem spune acum că avem o piaţă care a atins un prim grad de maturitate şi predictibilitate şi, ȋn măsura ȋn care contextul economic va rămȃne pozitiv ca pȃnă acum, ne aşteptăm la o cerere susţinută ȋn continuare pentru noi spaţii de retail, atȃt ȋn pieţele principale, cȃt şi ȋn cele secundare sau terţiare. Credem că nivelul chiriilor headline din centrele comerciale va creşte ȋn perioada imediat următoare din cauza ratelor mici de neocupare, a creşterilor de venituri raportate de principalii chiriaşi ai acestor centre şi a unui stoc restrȃns de noi spaţii de retail. În plus, ȋnregistrăm un aflux constant de noi retaileri care intră pe piaţa din Romȃnia, ceea ce nu va face decȃt să crească cererea de spaţii comerciale ȋn proiectele dominante şi consacrate, ” spune Bogdan Marcu, partner, retail agency.
Astfel, chiria headline a unui spaţiu de 100 de metri pătraţi situat ȋntr-un centru comercial dominant din Bucureşti atinge nivelul de 70-80 € mp / lună, ȋn vreme ce ȋn proiecte similare din oraşe precum Timişoara, Iaşi sau Cluj aceste spaţii ating valori de 35-40 € mp / lună, un nivel de 18-23 € mp / lună fiind atins pentru acelaşi tip de spaţii din oraşe terţiare.
Astfel, nu contează cine eşti sau câţi bani ai, dar nu ai cum să cumperi o dubă UPS. Singura opţiune ar putea fi cumpărarea întregii companii. Cu o valoare estimată la 99,7 miliarde de dolari, nici măcar cei mai bogaţi oameni din lume, Bill Gates, Jeff Bezos şi Mark Zuckerberg nu îşi permit să cumpere compania cu banii jos.
„Poşta Americană pierde o avere, iar asta se va schimba. De asemenea, comercianţii cu amănuntul care plătesc taxe în întregime îşi închid magazinele în întreaga ţară… nu sunt condiţii de concurenţă echitabile!”, a postat luni preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, pe contul său de Twitter.
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a lansat şi joi, pe Twitter, un atac la adresa Amazon, spunând că retailerul-gigant „plăteşte foarte puţine sau chiar deloc” taxe locale sau statale, potrivit BBC.
Cotaţia Amazon a scăzut puternic în ultimele zile ale săptămânii trecute, generând pierderi de peste 53 de miliarde de dolari, după ce jurnalistul Jonathan Swan a relatat că preşedintele Donald Trump ar fi discutat în privat despre schimbarea tratamentului fiscal al firmei, pentru a ajuta întreprinderile mici. Swan a arătat că aceste controverse fiscale, dar şi cele privind utilizarea neautorizată de date cu caracter personal, care erau de aşteptat să lovească Facebook, au ricoşat de fapt în cotaţiile Amazon.com.
„Mi-am exprimat preocupările privind Amazon cu mult înainte de alegeri. Spre deosebire de alţi retaileri, aceştia plătesc impozite mici sau chiar deloc guvernelor de stat şi locale, folosesc sistemul nostru poştal ca băiat de livrări (provocând pierderi extraordinare pentru SUA) şi scot sute de retaileri de pe piaţă”, a precizat Donald Trump într-un mesaj pe Twitter.
Cotaţia Amazon a scăzut puternic în ultimele zile, generând pierderi de peste 53 de miliarde de dolari, după ce jurnalistul Jonathan Swan a relatat că preşedintele Donald Trump ar fi discutat în privat despre schimbarea tratamentului fiscal al firmei, pentru a ajuta întreprinderile mici.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.
Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.
La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).
În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.
În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.
În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.
Pentru 2018, compania va investi circa 1 milion de euro în diverse zone ale afacerii, dintre care deschiderea a două centre logistice, în Arad şi Craiova, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
În urma investiţiilor de 1,5 milioane de euro realizate anul trecut în extinderea capacităţii logistice şi în software, compania de curierat expres şi coletărie DPD România estimează o creştere cu 20% a cifrei de afaceri în 2018 şi peste 11 milioane de colete livrate pe parcursul anului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Conform reprezentanţilor companiei, în 2017, ponderea livrărilor naţionale a fost de peste 75% din total. Topul zonelor din care s-au trimis, anul trecut, cele mai multe colete în ţară este condus de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 27% din total, urmată de judeţul Cluj, cu aproximativ 9%, Timiş, cu 8%, Constanţa, cu 7% şi Iaşi, cu 6%.
În ceea ce priveşte livrările internaţionale realizate de curierii DPD în 2017, topul ţărilor cu cele mai multe livrări este condus de Ungaria (26%), Germania (22%), Italia (10%) şi Bulgaria (9%).
Principalul motor de creştere a afacerii DPD în 2017 a fost e-commerce-ul, iar industriile care au generat cele mai multe livrări au fost cele de fashion, telecom, IT&C, electro, beauty şi home&deco. Ponderea livrărilor la nivelul întregului an a rămas echilibrată, 48.5% dintre colete au fost trimise de sectorul B2B şi 51.5% de segmentul B2C.
„Anul 2017 a reprezentat un an în care ne-am focusat pe îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferim, inclusiv pe comunicarea cu clienţii noştri prin schimbarea în totalitate a sistemului IT. Pentru anul în curs estimăm o creştere de 20%, influenţată de calitatea serviciilor oferite de DPD România, de preţul competitiv şi corect pe care îl aplicăm, alături de inovaţia pe care o aducem prin noul nostru sistem IT. De asemenea, vom continua dezvoltarea infrastructurii logistice din ţară prin investiţiile în noi centre, la Arad şi Craiova”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.
În 2017, compania a investit 1,5 milioane euro în dezoltarea sistemelor IT (Sky Logistic şi MyDPD), dar şi în extinderea capacităţii operaţionale în trei regiuni cheie, prin deschiderea de centre logistice în Cluj, Bacău şi Braşov.
Conform DPD România, investiţiile vor permite o flexibilitate mai mare în dezvoltarea serviciilor noi şi vor îmbunătăţi calitatea operaţională de livrare.
„Inovaţia şi calitatea serviciilor sunt principalele noastre priorităţi. Am investit în zona de IT, unde am implementat un software nou, intuitiv şi uşor de utlizat, care vine în întâmpinarea nevoilor clienţilor, şi care, totodată, permite companiei o flexibilitate mai mare în viitor, în vederea diversificării portofoliului de servicii. De asemenea, am continuat expansiunea infrastructurii logistice prin deschiderea a trei noi hub-uri în regiuni care anul trecut au înregistrat creşteri considerabile”, adaugă Lucian Aldescu, CEO DPD România.
Reprezentaţii DPD România se aşteaptă ca piaţa locală de curierat să valoreze jumătate de miliard de euro, în 2018, faţă de 430 de milioane euro, în 2017.
„Putem vorbi de o maturitate şi de o stabilitate a pieţei locale de curierat. Pentru anul în curs, estimăm că ne vom apropia de jumătate de miliard de euro. În continuare, e-commerce-ul va fi principalul motor de creştere, susţinut de industriile de fashion, IT&C, food sau home&deco, care generează peste 50% din livrări”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.
DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Prin tehnologia inovatoare, cunoaşterea pieţei locale şi cele 2 servicii Predict şi PalletOne, DPD România oferă cea mai bună experienţă de livrare atât expeditorilor, cât şi destinatarilor.
Cu o echipă de peste 1.200 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual peste 9 milioane de colete.
Faţă de ianuarie 2017, comerţul clasic a crescut în ianuarie 2018 cu 11,1%, iar cel online – cu 65,4%.
„Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2018, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 25,3%, ca urmare a scăderii vânzărilor de produse nealimentare (-29,5%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-24,7%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-17,7%)”, se arată într-un comunicat al INS.
În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2018, comparativ cu luna precedentă, afacerile din comerţul cu amănuntul au scăzut pe ansamblu cu 0,9%, ca urmare a scăderii vânzărilor de produse nealimentare (-1,8%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-1,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-0,1%).