Rezultă aşadar o avere lichidă de peste un milion de euro, la care se adaugă proprietăţile imobiliare mai greu de evaluat. Misterul legat de salariul unui trezorier de bancă mare rămâne intact, Sporiş invocând clauza de confidenţialitate din contractul de muncă pentru a nu-şi publica veniturile salariale pe 2011. Cu siguranţă câştigul de la Raiffeisen nu se compară cu salariul de secretar de stat – Bogdan Drăgoi, predecesorul său, a încasat în 2011 circa 58.000 de lei, însă funcţiile adiacente de la CEC, Eximbank şi AVAS care vin la pachet cu funcţia compensează diferenţa. Numai de la CEC Drăgoi a încasat anul trecut circa 105.000 euro ca membru în consiliul de administraţie. Odată cu numirea ca secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice, Sporiş a preluat conducerea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la Eximbank, post care i-a adus anul trecut lui Drăgoi, actualul ministru de finanţe, un venit de peste 50.000 de euro. Sporiş urmează să intre şi în consiliul de administraţ ie al celeilalte bănci de stat, CEC Bank, însă acolo procedurile durează mai mult, fiind necesară şi aprobarea BNR.
Tag: lichiditati
-
Ministrul Finanţelor: Avem rezerve de lichiditate peste aşteptări
“Ne-am atins obiectivul de a constitui un buffer de lichiditate confortabil. Suntem chiar peste aşteptări. Era o asigurare cerută şi de partenerii externi şi care ne oferă stabilitate în contextul extern actual în care situaţia nu este totuşi deloc roz în pofida acalmiei actuale din zona euro “, a declarat Drăgoi pentru Ziarul Financiar. El admite că o asemenea rezervă consistentă de lichiditate implică şi costuri, însă spune că acestea merită asumate pentru că bufferul va proteja România. FMI a cerut o rezervă de lichiditate care să permită Finanţelor să reziste patru luni făcând toate plăţile curente fără să acceseze piaţa.
-
Lichidităţile păstrate de bănci în depozite la BCE au atins un nou record, de 777 miliarde de euro
Băncile au plasat overnight 776,9 miliarde de euro la BCE joi, cu aproximativ două treimi mai mult faţă de ziua anterioară, alegând siguranţa de a-şi ţine banii la BCE în locul investirii imediate în piaţă, potrivit Financial Times. Prin programul BCE de lichidităţi nelimitate pe perioadă de trei ani, 800 de bănci au împrumutat săptămâna aceasta 529,5 miliarde de euro la dobândă de 1%. Pentru păstrarea banilor în depozite overnight la BCE, băncile comerciale primesc doar o dobândă de 0,25%. Reprezentanţii băncilor centrale explică majorarea puternică a depozitelor ca o consecinţă automată a lichidităţilor introduse de BCE în sistemul financiar. În cazul în care situaţia se menţine fără o creştere a creditării către economia reală, va sublinia una din frustrările multor lideri europeni: că băncile acumuleză lichidităţile sau le folosesc pentru investiţii în instrumente financiare, precum obligaţiunile guvernamentale.
-
EOS KSI: O companie din trei din România are probleme cu lichidităţile
“Blocajele de lichidităţi sunt resimţite mai ales de companiile din segmentul business to consumer (B2C). În România, o companie din trei (29%) a avut deja probleme de lichidităţi din cauza neîncasării facturilor sau a efectuării întârziate a plăţilor. În Rusia, companiile declară pierderi în medie 0,4% din facturile emise pentru clienţi B2C, în Marea Britanie aproximativ 1,5%”, a declarat directorul general al EOS KSI România, Georg Kovacs.
În urmă cu un an, 31% din companiile din România înregistrau probleme cu lichidităţile din cauza facturilor neîncasate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
FMI: Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de lichiditate din cauza crizei din zona euro
În sistemele financiare din fostul bloc comunist persistă “falii mari”, care amplifică impactul dependenţei ridicate de exporturi către Europa de Vest, a spus Lagarde, într-un discurs la Universitatea de Stat a Ministerului de Finanţe de la Moscova, după o întâlnire cu preşedintele Dimitri Medvedev. Riscurile includ îndatorare externă ridicată şi împrumuturile în monedă străină, ambele finanţate de bănci din Europa de Vest, a spus şefa FMI. “Dacă se intensifică furtuna în zona euro, Europa emergentă, cel mai apropiat vecin, va fi lovită grav. Atunci, băncile mamă din Europa de Vest, cruciale în menţinerea pe linia de plutire a economiilor din regiune, nu ar mai fi în mod sigur aici pentru a susţine creşterea şi stabilitatea acestor ţări” , a avertizat Lagarde.
-
De ce tine omul de afaceri George Soros banii la saltea
Keith Anderson, seful fondului de hedging Quantum Endowment
detinut de Soros, le-a cerut managerilor sai sa se retraga din
tranzactii pentru a preveni cresterea pierderilor. Ca rezultat,
activele fondului sunt constituite in prezent in proportie de 75%
din li¬chiditati, iar firma asteapta oportunitati de investit,
scrie Bloomberg. “Gasesc ca actuala situatie este mult mai
de¬rutanta si mai greu de anticipat decat evenimentele din perioada
de apogeu a crizei financiare. Pietele sunt instabile. Nimic nu
este pe cale sa se prabuseasca, dar nicio solutie imediata”, a spus
Soros. -
EOS: 31% din companii au probleme cu lichiditatile
O companie din trei care desfasoara activitati pe piata din
Romania s-a confruntat in ultimul an cu probleme de lichiditate pe
fondul platilor neefectuate de clienti sau a intarzierilor de
plata, potrivit unui studiu desfasurat de compania de colectare de
creante EOS KSI in zece tari europene. Dintre companiile din
Germania, doar 9% s-au confruntat cu astfel de probleme de
lichiditate.In Europa Centrala si de Est, problemele au fost ceva mai grave,
in conditiile in care 16% dintre companiile din Slovacia si 23%
dintre cele din Grecia, tara cu a doua cea mai mare cota la nivel
mondial, au avut probleme cu lichiditatile, potrivit studiului EOS
2010 realizat pe un esantion format din 2.200 de companii din zece
tari.In Romania, cele mai afectate au fost companiile din domeniul
comertului, 39% dintre acestea avand probleme din cauza creantelor
neincasate, nivel mai mare decat in urma cu trei ani, cand numai
16% dintre companii erau afectate de asemenea probleme. “Conditiile
economice s-au inrautatit foarte mult in 2009. Companiile s-au
confruntat tot mai des cu problema refinantarii, iar volumul
creantelor neachitate a crescut, valoarea acestora ajungand la
nivelul maxim de peste un miliard de lei in octombrie 2009”,
sustine Georg Kovacs, directorul general al EOS KSI Romania.Astfel, termenele de plata au crescut in ultimul an, ajungand la
o medie de 33 de zile, in timp ce pentru clientii persoane
juridice, intervalul mediu pentru plata facturilor a ajuns la 40 de
zile. Doar in Spania si Grecia companiile acorda un termen de plata
mai mare, de 70, respectiv 106 zile, iar cele mai scurte intervale
de plata se regasesc in Rusia si Germania, unde companiile au la
dispozitie in medie 24 de zile pentru a-si plati facturile. In
Romania, media este de 23 de zile.In ce priveste urmatorii doi ani, aproximativ 38,6% dintre
companiile participante la studiul EOS prevad o inrautatire a
comportamentului de plata al clientilor, in timp ce 41% prevad o
evolutie constanta, ceea ce inseamna ca problemele de lichiditate
vor ramane cel putin similare cu cele din ultimul an. “Multe
companii asteapta in continuare prea mult pana adreseaza problema
managementului creantelor. Cu cat se actioneaza mai repede in
vederea colectarii facturilor cu termen de plata depasit, cu atat
probabilitatea de recuperare este mai mare, iar problemele cu
lichiditatile pot fi evitate”, spune Kovacs.Aproximativ 27% dintre companiile romanesti au externalizat pana
acum colectarea de creante catre o companie specializata. -
BNR a imprumutat bancilor 11,24 mld. lei pentru doua zile
Decizia BNR de a oferi lichiditati bancilor a atenuat presiunea
pe dobanzi, care au coborat spre nivelul de 10% pe an.Cititi mai multe despre decizia BNR pe
www.zf.ro -
Bursa, in cautarea unei directii
In urma cu un an, prabusirea bancii de investitii americane
Lehman Brothers arunca in haos sistemul financiar mondial, iar sute
de miliarde de euro se topeau de pe bursele internationale. Panica
investitorilor, care a durat sase luni, pana in februarie 2009, a
creat insa oportunitati nesperate de castig pentru cei care nu
si-au pierdut capul si mai ales au avut cash, iar in cele sase luni
care au urmat castigurile au fost fabuloase. Acum, dupa un an de la
caderea Lehman, pietele de capital stau din nou in cumpana.Pe de o parte preturile actiunilor sunt inca mai mici decat inainte
de izbucnirea crizei, insa pe de alta parte, revenirea din ultimele
luni a fost nesperat de puternica, astfel ca multi investitori se
intreaba daca nu cumva s-a ajuns din nou in partea de sus a
caruselului. Amintirea pierderilor din 2008 este inca vie. Pe Bursa
de la Bucuresti, investitorii au aceeasi dilema: mai e loc de
cresteri ca sa intre la cumparare, sau se apropie corectia si e mai
bine sa astepte. In ultimele sase luni, indicele BET s-a dublat,
dar este inca cu 20% sub nivelul din septembrie 2008. Deocamdata
nimeni nu se hazardeaza la un raspuns, in conditiile in care piata
romaneasca, la fel ca toate din regiune, este legata in mare parte
de ce se intampla in SUA si Asia, de unde sunt asteptate semnele
iesirii din recesiune.
“Principala intrebare este cand merita din nou sa-ti asumi riscuri
mai mari prin intrarea la cumparare pe Bursa. Sigur ca avem preturi
mai mici, dar inca nu exista unanimitate privind depasirea crizei
si in privinta unui mers normal al economiei in momentul in care
inceteaza sprijinul guvernamental”, afirma Alin Brendea, directorul
de tranzactionare al firmei de brokeraj Prime Transaction. Bursele
raman in continuare guvernate de sentimente. Din septembrie 2008
pana in februarie, panica si incertitudinea erau cuvante de ordine,
iar orice stire era interpretata negativ ducand la noi scaderi.
Incepand din martie, investitorii si-au dat seama ca scaderile
fusesera nejustificat de mari si au inceput sa intre la cumparare
atrasi de preturile mici ale actiunilor, dar si de rezultatele
promitatoare pe care injectiile de capital guvernamentale le-au
avut in sistemul financiar. In scurt timp, optimismul si-a facut
loc pe piete, iar orice stire era vazuta in roz de
investitori.Acum, investitorii incep din nou sa fie mai sceptici: daca totusi a
crescut prea mult? In fond, rezultatele companiilor, cel putin in
cazul celor romanesti, nu au fost grozave, economia nu se simte
prea bine, iar Guvernul nu are solutii concrete pentru iesirea din
criza. Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al firmei de
brokeraj Estinvest, crede ca Bursa a luat-o mult inaintea
economiei, in ultimele luni, in conditiile in care traversam
apogeul crizei, si crede ca ar fi normala o temperare a
entuziasmului. Pe de alta parte, unii administratori de fonduri
spun ca Bursa mai are unde sa creasca, pentru a ajunge macar la
nivelul de la inceputul lui septembrie 2008, argumentand ca
scaderile care au urmat acelui moment au fost determinate de
conjunctura internationala si nu de elemente fundamentale. Pentru a
ajunge acolo, indicele BET ar trebui sa mai castige 20-25%, adica
aproape cat in iulie sI august la un loc.Deocamdata, insa, rezultatele companiilor au aratat ca scaderile de
anul trecut au fost pana la un punct justificate, in conditiile in
care de regula Bursa intuieste cam cu sase luni inainte evolutia
economiei. Afacerile companiilor listate au scazut cu peste 40% in
trimestrul al doilea, iar profiturile multor companii s-au evaporat
sau au facut loc pierderilor.
In aceste conditii, cresterile consistente din vara s-au bazat mai
mult pe convingerea investitorilor ca apogeul crizei a trecut, fara
a avea insa o baza concreta. “Societatile listate nu au raportat
castiguri care sa genereze o consolidare a unui trend de revenire.
Exista in continuare o criza a creditarii si inca nu am asistat la
cresteri la nivelul indicatorilor de productivitate si al
investitiilor”, spune Dragos Neacsu, directorul general al Erste
Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de pe piata
romaneasca. El mai sustine ca rally-ul de pana acum a fost doar o
revenire pe un trend descendent. -
Finantele au ajuns sa se imprumute zilnic de la bancheri in mijlocul verii
Ministerul Finantelor a ajuns sa se imprumute agresiv pe termen de doar cateva zile ca la inceput de an cand nu sunt incasari la buget, pentru a acoperi necesarul de lichiditati. Trezoreria a atras ieri 1,55 mld. lei prin depozite cu scadenta la trei zile, dupa ce vinerea trecuta a luat 750 mil. lei prin depozite la cinci zile, randamentul mediu acordat fiind usor peste 9% pe an.
In plus, a vandut luni certificate de trezorerie cu scadenta la trei luni de 2,75 mld. lei, cu 37,5% peste valoarea programata. Ministerul Finantelor se imprumuta de la banci prin trei categorii de instrumente financiare, respectiv certificate de trezorerie si obligatiuni – folosite in mod uzual, si depozite pe termene foarte scurte, de cateva zile – in situatii exceptionale.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
