BusinessMagazin

Tag: lichiditati

  • Începe prăbuşirea în sistemul bancar: LOVITURĂ majoră pentru cea mai puternică bancă

    Pierderea încrederii în creditorul german, după un lung şir de scandaluri, concedieri şi mutări în conducere, a cauzat un declin puternic al capitalizării de piaţă a companiei. Deutsche Bank este pe pierdere de trei ani încoace şi mai mulţi analişti pun sub semnul întrebării strategia directorului executiv, Christian Sewing.

    Acţiunile Deutsche Bank au atins apogeul în 2009, iar de atunci au pierdut 90% din valoare. Numai anul acesta au scăzut cu 37 de procente, însă la ora 11 în această dimineaţă erau pe creştere cu 0,7% la bursa din Frankfurt.

    Includerea în acest tip de index a devenit foarte importantă pentru companii, într-o lume dominată de fonduri de investiţii pasive. Doar indicele Euro Stoxx 50 este în vizorul unor fonduri de investiţii care gestionează active în valoare de mai mult de 40 mld. euro. Excluderea băncii din index ar însemna că investitorii vor începe să vândă, pe măsură ce se vor orienta către noile companii incluse.

    Scăderea acţiunilor sub nivelul minim pentru a fi inclus în acest index a fost în medie de 5,6% în luna dinainte de anunţ şi încă trei procente între anunţ şi retrogradarea propriu-zisă.  Marea problemă a băncilor care au decăzut din acest index a fost reputaţia.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Lira turcească scade la un nou nivel record

    Tot luni, Banca Centrală a Turciei a precizat că va acorda “toate lichidităţile de care băncile au nevoie”, precum şi faptul că-şi va diminua cerinţele cu privire la rezervele minime obligatorii. Potrivit Reuters, această ultimă decizie ar fi menită să introducă o sumă de şase miliarde de dolari în sistemul financar.

    Cotaţia înregistrată luni vine, însă, la capătul unei evoluţii ce a început pe 26 iulie. Atunci, lira turcească şi-a inceput deprecierea graduală atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul, depreciere ce a culminat pe 9 august.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a coborât la un nou minim al acestui an: 4,6289 lei

    Leul s-a apreciat sensibil în ultima săptămână faţă de euro, cotaţiile evoluând sub pragul de 4,65, iar acum chiar sub 4,63, pe fondul unei cereri în creştere de lichidităţi. Cerere care, de altfel, a condus şi la creşterea ROBOR într-o perioadă (început de lună) în care de obicei indicatorul respectiv stagnează.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instant Factoring, prima platformă fintech de factoring din România, se lansează astăzi. Compania ţinteşte 1000 de clienţi în primul an

    În România, microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor. Conform statisticilor Instant Factoring legate de performanţele financiare ale IMM-urilor, întârzierile la plată au crescut în 2017 faţă de anii anteriori, plata facturilor făcându-se cu o întârziere medie de 80 de zile. 85% dintre facturi sunt achitate cu întârziere, cauza principală fiind lipsa de finanţare acută a întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit companiei, cel mai mare risc pentru neîncasarea la termen se înregistrează în următoarele sectoare de activitate: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie şi servicii prestate întreprinderilor.

    Pe fondul lipsei de lichidităţi din piaţă, Instant Factoring oferă o soluţie transparentă, prin care îşi propune să transforme în bani orice factură de încasat la termen cu o valoare de maximum 10.000 lei (TVA inclus), în mai puţin de 24 de ore. Astfel, după încărcarea facturii pe platformă de către client, acesta primeşte un răspuns pozitiv sau negativ în două ore, iar în 24 de ore de la răspunsul pozitiv se va face viramentul bancar în contul său, fără a avea nevoie de alte documente. Costul serviciului este reprezentat de un singur comision, în valoare de 3% pe lună din suma totală a facturii, care va fi afişat automat în momentul încărcării facturii de către client.

    „Prin această platformă, unică în România, ne angajăm să sprijinim întreprinderile mici prin furnizarea de lichidităţi ori de căte ori este necesar. Estimăm că peste 60% dintre clienţii care vor apela la serviciile noastre vor fi microîntreprinderi şi IMM-uri cu o cifră de afaceri între 50.000 şi 2 milioane de euro, PFA-uri şi reprezentanţi ai profesiilor liberale. Din practică, aceste categorii se confruntă cel mai des cu realitatea de a fi prinşi la mijloc între scadenţele mari de plată din partea clienţilor şi termenele limită stricte pentru plata furnizorilor, angajaţilor şi a taxelor la stat.”, declară Elisa Rusu, CEO Instant Factoring.

    Elisa Rusu este CEO-ul companiei şi unul dintre cei mai experimentaţi profesionişti în domeniu, conducând în ultimii 15 ani mai multe instituţii de factoring şi IFN-uri precum Banca Transilvania Factoring, Meridian Leasing sau Compania de Factoring. Din board-ul companiei fac parte: Cristian Ionescu (managing partner al boutique-ului de investiţii Chartered Debt Management şi ex-CEO Coface România, Bulgaria şi Slovacia), Piotr Swieboda (CEO Inovo VC, fond de investiţii de risc din Polonia) şi Alexandru Lăpuşan (CEO şi co-fondator al companiei de soluţii de afaceri şi tehnologie Zitec şi Vicepreşedinte ANIS).

    Până la sfârşitul anului, Instant Factoring ţinteşte să deschidă două noi sucursale în Europa Centrală şi de Est şi să devină liderul regional în micro-factoring.
     

  • Ce soluţii disperate iau companiile de stat după “marele jaf” declanşat de Guvern

    Guvernul a solicitat luna aceasta tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele „neangajate în proiecte viitoare”, situaţie care pune sub semnul întrebării capacitatea de societăţilor de stat de a face noi investiţii, absolut necesare pe o piaţă concurenţială.

    Ce soluţii au la îndemână companiile de stat: să se împrumute de la bănci, dar creditele înseamnă cheltuieli mai mari care, în final, ajung să fie plătite tot de consumatori, sau, în cazul Hidroelectrica, încearcă să se listeze pe bursă pentru a atrage fonduri suplimentare de la investitori.

    Hidroelectrica este prima companie de stat care a convocat şi ţinut AGA în urma solicitării imperative a Guvernului de distribuire a rezervelor, adresată companiilor pe care le controlează.

    După ce Guvernul a cerut companiei Hidroelectrica dividende suplimentare de 655 milioane de lei, ministrul Energiei anunţă că urmează listarea a 10% din aţiunile acesteia pentru a obţine banii necesari retehnologizării.

    Vânzarea pachetului a fost deja discutată în Executiv, potrivit ministrului Toma Petcu: “Intenţionăm, în primul rând, să facem listarea. Am făcut o notă de informare în guvern acum o săptămână cu intenţia de schimbare”, a declarat spus ministrul, într-o conferinţă de presă organizată la Alba Iulia.

    Toma Petcu a menţionat că este vorba despre o listare prin vânzarea de acţiuni existente, amintind că există o hotărâre de guvern din 2014 pentru declanşarea procedurii.

    Banii obţinuţi vor rămâne la companie, pentru retehnologizare, a explicat Petcu: “Ne dorim ca suma obţinută, din estimările noastre este destul de substanţială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei”, a declarat ministrul Energiei, scrie realitatea.net

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • Apple deţine un dolar din zece ai companiilor americane

    Suma totală deţinută de companiile americane în bani lichizi la sfârşitul lui iunie anul curent era de 1.480 mld. dolari, în creştere cu 2% faţă de recordul anterior, de 1.450 mld. dolari, înregsitrat la sfârşitul anului 2012, potrivit unui sondaj Moody’s Investors Services, citat de CNBC.

    Sondajul a utilizat date de la 1.067 companii nefinanciare din SUA.

    Sectorul IT din SUA este cel mai bogat din punctul de vedere al lichidităţilor. Aici cei mai mari jucători din punctul de vedere al lichidităţilor, Apple, Microsoft, Google şi Cisco, deţin împreună 329 mld. dolari. Apple însă are de două ori mai multe economii decât cele 77 mld. dolari ale Microsoft.
     

  • Sumele refuzate la plată au rămas aproape de un miliard de lei în august

    Băncile au refuzat la plată instrumente de debit în valoare de 978 miliarde de lei (220 de milioane de euro) în luna august, cu echivalentul a o sută de milioane de lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care nu au găsit suficiente lichidităţi în conturile titularilor pentru a onora cecurile şi biletele la ordin emise de aceştia.

    Chiar dacă au scăzut uşor faţă de luna anterioară, când refuzurile la plată au depăşit un miliard de lei, volumul lunar al sumelor refuzate este în continuare de opt-nouă ori peste nivelul anterior crizei. Numărul refuzurilor a scăzut însă mai rapid şi a ajuns la 11.700 de incidente în august faţă de 14.800 de incidente în luna iulie, potrivit datelor Băncii Naţionale. Aceasta înseamnă probleme în creştere cu lichidităţile pentru companii de talie mare.

    Numărul titularilor de cont care au generat refuzuri la plată în august a fost de aproximativ 4.000, fiind de asemenea în scădere. În cazul tranzacţiilor cu mărfuri dintre companii se fac rareori plăţi în numerar, cumpărătorii emiţând în schimb bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară (cuprinsă în general între câteva săptămâni şi trei luni). Deţinătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenţei şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013

  • Livrarea energiei către comercianţi şi tranzacţia cu certificate verzi, incluse în sistemul taxării inverse

     Decizia va fi adoptată, marţi, de Guvern prin ordonanţă.

    Până în prezent, România a aplicat taxarea inversă doar la cereale, dar Consiliul Uniunii Europene a decis, în urmă cu o săptămână, că sistemul poate fi extins temporar şi în alte domenii cu risc de fraudă.

    În prezent, pentru livrările de energie către comercianţi persoane impozabile, precum şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi este aplicat regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA.

    Prin introducerea taxării inverse, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro