Tag: licente

  • ANCOM scoate la licitaţie de 61 de licenţe pentru TV digitală

    Autoritatea a prezentat spre consultare publică un proiect de decizie şi caietul de sarcini pentru organizarea unei licitaţii în vederea acordării celor două licenţe (multiplexuri) de televiziune digitală naţionale nealocate în procedura precedentă, precum şi a 40 de multiplexuri regionale şi 19 locale, a declarat Florin Iana, director executiv in cadrul ANCOM.

    Primele trei licenţe de TV digitală au fost atribuite în urma unei licitaţii Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii (SNR), acestea fiind adjudecate contra sumei de 1.020.002 euro.

  • DNA cere urmărirea penală a nouă foşti miniştri în cazul licenţelor Microsoft. Comisioane ilegale: 20 mil. dolari

    DNA precizează, într-un comunicat de presă difuzat vineri, că a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

    În acest mod, au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele mai sus menţionate au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor egale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

    Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea cu încălcare dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

    Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

    Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate.

    Totodată, din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor şi din actele de control încheiate, rezultă că încheierea şi derularea contractului de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniştrii Daniel Petru Funeriu şi Gabriel Sandu, a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme. Există indicii în sensul că valoarea produselor şi a serviciilor a fost supraestimată pentru că a inclus şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor.

    De asemenea, cercetările efectuate cu privire la Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuţiilor de serviciu, precum şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoanele implicate.

    Astfel, preţurile de achiziţie a soluţiilor software nu sunt fundamentate şi depăşesc preţurile pieţei, nu există specificaţii clare ale produselor achiziţionate, iar lipsa unor licitaţii reale a dus la preţuri de achiziţie exagerate, atât pentru echipamente, cât şi pentru software.

    A reieşit din probele administrate că procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare, în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie.

    Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor.

    Prin urmare, precizează DNA, s-au impus următoarele:

    1.Sesizarea Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    NICA DAN, ministru al MCTI în perioada 2000 – iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

    2. Sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    ŢICĂU ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; de asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;

    SANDU GABRIEL, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH; ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft; ar fi pretins şi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;

  • Realitatea Media a pierdut două licenţe, din cauza datoriilor la stat şi a problemelor juridice

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a reanalizat, în şedinţa de marţi, solicitarea Realitatea Media SA de prelungire a licenţei audiovizuale a Realitatea FM Câmpulung, dar şi situaţia licenţei audiovizuale a Realitatea TV Târgu-Mureş. Consiliul a mai analizat acest caz şi în şedinţa din 2 septembrie, când a amânat luarea unei decizii şi a solicitat prezenţa unui avocat din partea Realitatea Media la şedinţa CNA.

    Potrivit informaţiilor prezentate în cele două şedinţe ale CNA, licenţa Realitatea FM Câmpulung a expirat pe 8 august, dar solicitarea Realitatea Media a fost depusă în termenul legal. Solicitarea nu a putut fi discutată de CNA din cauza perioadei de concedii şi a neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului, fapt care nu a permis asigurarea cvorumului necesar pentru organizarea şedinţelor.

    Realitatea FM Câmpulung difuzează programul Realitatea FM Bucureşti, care, la rândul ei, retransmite integral programul televiziunii Realitatea TV.

    În cazul Realitatea TV Târgu-Mureş, licenţa a expirat pe 21 iulie, documentaţia pentru prelungire fiind depusă cu 17 zile după termenul legal.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA din 2 septembrie, certificatul fiscal al Realitatea Media figurează cu obligaţii de plată în cuantum de 81 de milioane de lei, iar societatea nu a putut prezenta dovada acordării eşalonărilor la plată. În dosarul depus la CNA există un plan de reorganizare, dar nu reiese din documentele depuse de Realitatea Media dacă el este şi aprobat de instanţe sau nu.

    Prezentă la şedinţa CNA din 2 septembrie, Mura Frînculescu, reprezentantul Realitatea Media, a spus că în cazul Realitatea TV Târgu-Mureş nu s-a reuşit ca în cele 90 de zile acordate de CNA să se facă schimbarea emiţătorului de emisie. “Suntem în curs să facem asta şi de aceea am depus toate documentele în acest sens. În foarte scurt timp vom repune emiţătorul în funcţiune. Ţinem foarte mult să continuăm emisia la Realitatea TV Târgu-Mureş (…) Vă solicit această clemenţă de a ne mai acorda un anumit timp, date fiind problemele financiare din ultima vreme şi pentru punerea în funcţiune a emiţătorului”, a mai spus Mura Frînculescu.

    În ceea ce priveşte Realitatea FM Câmpulung, Mura Frînculescu a spus că acest post local de radio retransmite integral Realitatea FM Bucureşti, care, la rândul său, retransmite Realitatea TV. “Am pierdut o autorizare emisă de ANCOM, am solicitat un duplicat, suntem în curs să ne rezolvăm şi această problemă cu ANCOM”, a mai spus Mura Frînculescu.

    De asemenea, Mura Frînculescu a invocat precendentul prelungirii de către CNA a licenţei audiovizuale a postului de radio Realitatea FM Bucureşti (pe 3 aprilie, n.r.), dar şi al prelungirii licenţei Realitatea TV Cluj (pe 20 februarie, n.r.)

    Potrivit Murei Frînculescu, licenţele Realitatea FM Bucureşti şi Realitatea TV Cluj au fost prelungite de CNA în condiţiile în care era în vigoare “acelaşi plan de reorganizare care este şi acum în procedură colectivă”.

    “Prelungirea Realitatea FM Bucureşti a fost o ilegalitate, pentru că nici până acum nu aveţi plan de reorganizare aprobat de instanţă. Înseamnă că sunt ceva probleme”, a susţinut, în şedinţa din 2 septembrie, Monica Gubernat, care, de altfel, a şi votat împotriva prelungirii licenţei Realitatea FM Bucureşti pe 3 aprilie.

    Aceleaşi aspecte au fost discutate şi în şedinţa CNA de marţi, la care a fost prezent şi avocatul Realitatea Media SA Andrei Ţîru.

    El a spus că, în momentul de faţă, Realitatea Media are o situaţie mai specială, fiind în procedura insolvenţei. “Tocmai datorită acestei proceduri a insolvenţei, întrucât la momentul de faţă există mai multe hotărâri definitive şi irevocabile, care au determinat ca actualmente Realitatea Media să fie în perioada de observaţie, menţionăm faptul că la momentul deschiderii acestei proceduri, respectiv 7.09.2011, Realitatea şi-a manifestat intenţia de reorganizare. În virtutea acestei intenţii de reorganizare, la momentul la care s-a publicat tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile s-a depus la dosarul instanţei, conform Legii 85/ 2006, care guvernează procedura insolvenţei, planul de reorganizare al Realitatea Media”, a spus Andrei Ţîru.

    El a spus că planul de reorganizare al Realitatea Media a fost supus votului Adunării Creditorilor Realitatea Media din 20 februarie 2013 şi ulterior aprobat de către judecătorul sindic. “Este adevărat că, ulterior acestor date, printr-o hotărâre irevocabilă, s-a înlăturat practic această menţiune de aprobare a planului. La momentul de faţă, planul de reorganizare fiind depus în termenul legal la judecătorul sindic, practic procedura presupune ca votarea acestui plan să fie supusă din nou Adunării Creditorilor. Nu se întâmplă acest lucru la momentul de faţă datorită faptului că există numeroase contestaţii care încă nu sunt soluţionate pentru a elucida odată pentru totdeauna această situaţie (…) Dar planul de reorganizare e depus în termen legal, Realitatea Media şi-a exprimat clar intenţia de reorganizare, iar, la momentul de faţă, datorită multor hotărâri judecătoreşti şi a unui amalgam care s-a produs în această procedură, ne aflăm iar în această perioadă de observaţie”, a spus Andrei Ţîru.

    Potrivit acestuia, perioada de observaţie va mai dura, din cauza faptului că nu sunt soluţionate toate contestaţiile creditorilor la tabel. El a mai spus că, la momentul de faţă, este aceeaşi structură a creditorilor ca aceea care a aprobat planul de reorganizare.

    De asemenea, avocatul Andrei Ţîru a precizat că obiectul de activitate principal al Realitatea Media este acela de activităţi de televiziune şi radio. “Ca urmare, Realitatea Media nu poate să îşi desfăşoare activitatea dacă este lipsită de acest obiect de activitate, pe care dumneavoastră practic i-l conferiţi prin prelungirea de licenţe şi acordarea de licenţe”, a mai spus Ţîru.

    Totodată, Andrei Ţîru a susţinut că, având în vedere starea de insolvenţă, Realitatea “are o calitate specială şi anume cea de furnizor captiv” în raport cu CNA.

    Potrivit reprezentanţilor Serviciului Juridic al Consiliului, CNA a mai avut o asemenea speţă, cu compania Ocram Televiziune SRL (care a deţinut licenţa televiziunii OTV, ce a fost retrasă de CNA, n.r.), care a pierdut însă procesul pe care l-a avut cu CNA.

    În cele din urmă, membrii CNA au votat în unanimitatea membrilor prezenţi (Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) respingerea solicitărilor Realitatea Media în privinţa licenţelor pentru Realitatea FM Câmpulung şi Realitatea TV Târgu-Mureş.

    Membrii CNA au considerat că Realitatea Media nu are un plan de reorganizare aprobat de instanţă, fapt care încalcă articolul 51 din Legea audiovizualului.

    Societatea Realitatea Media SA deţine mai multe licenţe audiovizuale, între care cele pentru Realitatea TV, The Money Channel şi Realitatea FM. Realitatea Media SA se află în insolvenţă din septembrie 2011.

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director general al Microsoft România, Sorin Eftene, audiat la DNA

     Sorin Eftene a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 09.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre prezenţa sa în faţa procurorilor.

    Potrivit unor surse judiciare, Sorin Eftene a fost citat să se prezinte la DNA pentru a da declaraţii în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.

    În acest dosar a fost audiat, săptămâna trecută, şi şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, acesta spunând că a dat declaraţii în calitate de martor. Moraru a fost şi luni la DNA, pentru a duce mai multe documente privind licenţele IT pentru şcoli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Secretariatului General al Guvernului, audiat la DNA

     Potrivit unor surse judiciare, Ion Moraru a mers la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a duce mai multe documente în dosar.

    Ion Moraru a fost şi în 10 iulie la Direcţia Naţională Anticorupţie, el declarând atunci că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat atunci, după audierea lui Ion Moraru, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii DNA vizează trei contracte referitoare la închirierea de licenţe IT şi contractul EADS

     DNA a anunţat, joi, că a început urmărirea penală in rem, pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.

    “Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Urmărire penală in rem în cazul licenţelor IT pentru şcoli, pentru care s-au plătit 9 mil. euro

     Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

    “Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro