BusinessMagazin

Tag: legume

  • Hobby de stat acasă: legumele uriaşe

    Legumele minune din basme pot fi transpuse în realitate dacă se îngrijeşte cine trebuie de ele, iar în contextul actual tot mai multă lume care dispune de spaţiu suficient îşi găseşte un nou hobby: cultivatul legumelor uriaşe, scrie The Guardian.

    Cepe cât un cap de om, castraveţi cât un copil de câţiva anişori, dovleci care trec peste mia de kilograme şi altele pot fi obţinute de grădinari amatori, care pot găsi uşor informaţii de la alţi pasionaţi, fie pe site-uri dedicate, fie pe reţele de socializare online ca Facebook. Cei care doresc să se apuce de cultivatul de giganţi nici nu trebuie să se străduiască prea tare, având posibilitatea obţinerii de seminţe de la cei care le împărtăşesc pasiunea. Pe lângă o modalitate de petrecere a timpului liber, unii văd cultivatul de giganţi legumicoli drept ceva amuzant, iar alţii consideră că o asemenea îndeletnicire e asemeni unui sport şi concurează cu alţi cultivatori pentru obţinerea titlului pentru cea mai mare roşie, cel mai greu dovleac şi multe altele la diverse evenimente, atunci când situaţia o permite, fiind interesaţi nu neapărat de premii, ci mai degrabă de gloria de a le câştiga. Cei care practică acest hobby locuiesc în diverse părţi ale lumii, unii chiar în Antarctica şi ţin legătura cu alţii la fel ca ei sfătuindu-se cu aceştia şi lăudându-se cu realizările lor.

     

    MODĂ

    De la băncile de altădată

    Pentru unii, eleganţa nu stă în haine sau accesorii de la case de modă, ci mai degrabă de la firme care nu mai există. Aşa stau lucrurile în cazul unor tineri finanţişti care se dau în vânt după tot felul de obiecte cu sigla unor bănci sau firme care nu mai există şi care au rămas în istoria corporatistă americană, scrie Financial Times. Se caută astfel şi se vând la preţuri mari tricouri, genţi, şepci, umbrele pe care le primeau cândva angajaţii unor bănci ca Lehman Brothers, Bear Stearns ori Merrill Lynch, sau asemenea accesorii de la compania de energie Enron ori care i-au aparţinut lui Bernie Madoff, pe care milenialii, mai ales, le cumpără pentru sute sau chiar mii de dolari şi le poartă ca pe nişte trofee.

    INIŢIATIVE

    Cartea pe toate drumurile

    Atunci când o bibliotecă mare se închide, în locul ei pot să răsară altele mai mici pentru ca iubitorii de lectură să nu rămână fără cărţi. La fel şi când o criză le impune oamenilor să evite aglomeraţia. La New York, spre exemplu, există voluntari dedicaţi creării de minibiblioteci, al căror număr a ajuns recent la 130, dintre care 40 înfiinţate în ultimul an, scrie Wall Street Journal. Minibibliotecile oferă acces gratuit la cărţi, iar colecţiile lor sunt formate din titluri de beletristică sau diverse alte domenii. Ele sunt amplasate în parcuri, staţii de metrou, pieţe publice, blocuri pentru persoane cu venituri reduse şi chiar câteva secţii de poliţie ori şcoli şi sunt întreţinute chiar şi de copii, sub supravegherea profesorilor. Unele minibiblioteci publice au până şi alimente sau dezinfectant de mâini pe lângă cărţi, în caz că cineva ar putea avea nevoie de aşa ceva.

    ARTĂ

    Igienă cu artişti

    Un articol care a atras atenţia publicului abia atunci când lumea a dat năvală în magazine în primăvară ca să-şi facă provizii a atras şi atenţia unei galerii din artă din SUA, de la Los Angeles. Galeria Marta a solicitat unui număr de 50 de artişti idei pentru suporturi de hârtie igienică, acestea făcând apoi obiectul unei expoziţii online recent încheiate. Pe lângă suporturile confecţionate de artişti din diverse materiale cum ar fi ceramica viu colorată, lanţuri sau chiar o bormaşină, expoziţia intitulată „Under/Over” a mai cuprins şi informaţii despre impactul asupra mediului pe care-l are procesul de producţie a hârtiei igienice în America de Nord.

  • Hobby de stat acasă: legumele uriaşe

    Legumele minune din basme pot fi transpuse în realitate dacă se îngrijeşte cine trebuie de ele, iar în contextul actual tot mai multă lume care dispune de spaţiu suficient îşi găseşte un nou hobby: cultivatul legumelor uriaşe, scrie The Guardian.

    Cepe cât un cap de om, castraveţi cât un copil de câţiva anişori, dovleci care trec peste mia de kilograme şi altele pot fi obţinute de grădinari amatori, care pot găsi uşor informaţii de la alţi pasionaţi, fie pe site-uri dedicate, fie pe reţele de socializare online ca Facebook. Cei care doresc să se apuce de cultivatul de giganţi nici nu trebuie să se străduiască prea tare, având posibilitatea obţinerii de seminţe de la cei care le împărtăşesc pasiunea. Pe lângă o modalitate de petrecere a timpului liber, unii văd cultivatul de giganţi legumicoli drept ceva amuzant, iar alţii consideră că o asemenea îndeletnicire e asemeni unui sport şi concurează cu alţi cultivatori pentru obţinerea titlului pentru cea mai mare roşie, cel mai greu dovleac şi multe altele la diverse evenimente, atunci când situaţia o permite, fiind interesaţi nu neapărat de premii, ci mai degrabă de gloria de a le câştiga. Cei care practică acest hobby locuiesc în diverse părţi ale lumii, unii chiar în Antarctica şi ţin legătura cu alţii la fel ca ei sfătuindu-se cu aceştia şi lăudându-se cu realizările lor.

     

    MODĂ

    De la băncile de altădată

    Pentru unii, eleganţa nu stă în haine sau accesorii de la case de modă, ci mai degrabă de la firme care nu mai există. Aşa stau lucrurile în cazul unor tineri finanţişti care se dau în vânt după tot felul de obiecte cu sigla unor bănci sau firme care nu mai există şi care au rămas în istoria corporatistă americană, scrie Financial Times. Se caută astfel şi se vând la preţuri mari tricouri, genţi, şepci, umbrele pe care le primeau cândva angajaţii unor bănci ca Lehman Brothers, Bear Stearns ori Merrill Lynch, sau asemenea accesorii de la compania de energie Enron ori care i-au aparţinut lui Bernie Madoff, pe care milenialii, mai ales, le cumpără pentru sute sau chiar mii de dolari şi le poartă ca pe nişte trofee.

    INIŢIATIVE

    Cartea pe toate drumurile

    Atunci când o bibliotecă mare se închide, în locul ei pot să răsară altele mai mici pentru ca iubitorii de lectură să nu rămână fără cărţi. La fel şi când o criză le impune oamenilor să evite aglomeraţia. La New York, spre exemplu, există voluntari dedicaţi creării de minibiblioteci, al căror număr a ajuns recent la 130, dintre care 40 înfiinţate în ultimul an, scrie Wall Street Journal. Minibibliotecile oferă acces gratuit la cărţi, iar colecţiile lor sunt formate din titluri de beletristică sau diverse alte domenii. Ele sunt amplasate în parcuri, staţii de metrou, pieţe publice, blocuri pentru persoane cu venituri reduse şi chiar câteva secţii de poliţie ori şcoli şi sunt întreţinute chiar şi de copii, sub supravegherea profesorilor. Unele minibiblioteci publice au până şi alimente sau dezinfectant de mâini pe lângă cărţi, în caz că cineva ar putea avea nevoie de aşa ceva.

    ARTĂ

    Igienă cu artişti

    Un articol care a atras atenţia publicului abia atunci când lumea a dat năvală în magazine în primăvară ca să-şi facă provizii a atras şi atenţia unei galerii din artă din SUA, de la Los Angeles. Galeria Marta a solicitat unui număr de 50 de artişti idei pentru suporturi de hârtie igienică, acestea făcând apoi obiectul unei expoziţii online recent încheiate. Pe lângă suporturile confecţionate de artişti din diverse materiale cum ar fi ceramica viu colorată, lanţuri sau chiar o bormaşină, expoziţia intitulată „Under/Over” a mai cuprins şi informaţii despre impactul asupra mediului pe care-l are procesul de producţie a hârtiei igienice în America de Nord.

  • Povestea unei afaceri începute de doi tineri după ce au fugit din oraş de frica pandemiei, şi dezvoltată cu ajutorul bunicilor chiar în curte lor

    O întâmplare fericită, într-un context nefericit. Aşa s-ar defini povestea iniţiată de Corina Matu şi logodnicul ei, Constantin Hodorogea, sub numele Legume verzi. În martie 2020, când pandemia a început să facă ravagii, s-au mutat din Bucureşti la părinţii ei, în localitatea Băleni din judeţul Dâmboviţa. Ce a urmat?

    Am constatat atunci că părinţii mei se află în imposibilitatea de a-şi comercializa legumele la pieţele publice, dar şi un interes crescut pentru legume proaspete din partea prietenilor noştri din Bucureşti. Aşa că am făcut ce ştiam mai bine, am început să construim împreună cu o parte dintre prietenii noştri o pagină de Facebook, mai apoi un website, iar astfel am început să facem livrări la domiciliu”, povesteşte Corina Matu.

    În toată perioada stării de urgenţă, au avut cereri consistente din partea celor care tânjeau după legume proaspete, cultivate la ţară. Aceia i-au recomandat mai departe. Problema a venit însă la sfârşitul perioadei de stare de urgenţă, când numărul comenzilor a scăzut dramatic, odată cu posibilitatea oamenilor de a ieşi din case fără atât de multe restricţii şi a căuta alte resurse de aprovizionare.

    „De aceea, ne-am afiliat cu un producător de miere şi unul de fructe. Astfel, povestea noastră continuă.”

    Treptat, toată familia s-a implicat în afacere şi face echipă bună, mai ales că fiecare vine cu un background diferit. Corina Matu are experienţă în HR şi employer branding, lucrând în paralel la o companie IT. Constantin Hodorogea a lucrat într-o agenţie de marketing, iar în paralel este consultant şi mai deţine o companie de ilustraţii 3D. Ei doi se ocupă de stocuri, vânzări şi marketing.

    Li se adaugă Toader Matu, Elena Matu, Iulia Matei şi Eugen Matei, adică producătorii locali de legume, responsabili atât de producţie, cât şi de împachetare şi livrare.

    „În plus, îi avem şi pe cei doi bunici, fără de care nu am fi reuşit să cucerim inimile clienţilor noştri.”

    Cum le-au cucerit? E simplu: lobodă, spanac, ţelină, ardei, mere, pere, fasole, gutui, vinete – de toate pentru toţi se găsesc în magazinul online Legume verzi, cu preţuri de la 1 leu la 15 lei, în funcţie de produs.

    „Investiţiile majore se duc în producţie, având în vedere că iniţial acest model de business nu a fost gândit ca fiind dedicat pentru comerţul online, nu putem estima la cât s-au situat. Acum ne aflăm într-un moment de planificare a culturilor de anul viitor şi de recoltare a culturilor de anul acesta. Ne propunem să avem o varietate şi mai mare a produselor şi să lucrăm la modul de împachetare a legumelor. Ne dorim să fim mai prietenoşi cu natura şi să folosim mai multe ambalaje biodegradabile.”

    Clienţii care cumpără de la Legume verzi sunt, în mare parte, mămici cu copii care abia au început diversificarea, persoane care îşi doresc să aibă un stil de viaţă mai sănătos, oameni cu alimentaţie vegană sau vegetariană, dar şi multe alte persoane care vor să mănânce legume şi fructe autentice, cu gust. 


    Corina Matu şi Constantin Hodorogea, fondatori Legume verzi: „Ne propunem să avem o varietate şi mai mare a produselor şi să lucrăm la modul de împachetare a legumelor. Ne dorim să fim mai prietenoşi cu natura şi să folosim mai multe ambalaje biodegradabile.”

    „Aceştia ne aleg pentru că nu folosim pesticide sau alte substanţe de creştere a plantelor şi pentru că vor să ne susţină. Iar asta ne face să continuăm acest proiect.”

    Vânzările se fac exclusiv prin intermediul platformei online Legume verzi, fiind livrate la domiciliul clienţilor în fiecare miercuri şi sâmbătă, pornind din satul Băleni-Sârbi, judeţul Dâmboviţa, acolo unde familia Matu scrie propria poveste în agricultură de mai bine de 50 de ani.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    CarsX Garage – atelier auto (Arad)

    Fondator: Lucian Pavel

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 224.000 de lei (47.200 de euro)

    Prezenţă: Arad

     

    Woot – platformă ce reuneşte clienţii cu firmele de curierat (Bucureşti)

    Fondatori: familia Berendea

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Ateliereonline.ro – platformă de ateliere pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Grigore şi Dora Mache

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 60.000-70.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    New spot – două magazine de cafea (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Ciulacu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    22.000 de lei (4.700 de euro)

    Prezenţă: Piaţa Iancului şi Piaţa Sudului din Bucureşti

     

    Golden Pigs – brand de puşculiţe (Cluj-Napoca)

    Fondator: Cristian Tomescu

    Investiţie iniţială: 20.000-25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 30.000-35.000 de euro

    Prezenţă: site-ul propriu, eMag, Amazon

     

    Terrawell – magazin online cu produse fără plastic (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Raluca Răileanu

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 150.000 de lei (31.600 de euro)

    Prezenţă: online

     

    Envy Design – birou de arhitectură (Timişoara)

    Fondator: Octavian Neagu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    Dandelion – atelier de producţie corturi de joacă şi accesorii pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea şi Adina Bucoveanu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    39.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Maigre – atelier de creaţie rochii de ocazie (Drobeta Turnu Severin)

    Fondatoare: Roxana Purcaru

    Investiţii: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    80.000 de euro

    Prezenţă: online, un showroom în Bucureşti

     

    Racketpal – aplicaţie pentru oamenii care vor să găsească parteneri de sport (Londra)

    Fondatori: Robert Rizea şi Bogdan Demeny

    Investiţie iniţială: 35.000 de lire (38.500 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Peste 4.300 de comercianţi de legume şi fructe proaspete, controlaţi

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a controlat peste 4.300 de operatori din domeniul comercializării legumelor şi fructelor proaspete, de la producere până la comercializare, în primele opt luni ale anului şi au dat amenzi de peste 220.000 de lei.

    Controalele inspectorilor din domeniul legume-fructe din cadrul tuturor compartimentelor judeţene şi a Capitalei au vizat atât producătorii agricoli persoane fizice, cât şi operatorii economici/persoane juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu legume şi fructe proaspete în pieţele agroalimentare, market-uri, hipermarket-uri, pieţe en-gros.

    În total, au fost controlaţi 4.320 de operatori.

    144 dintre ei au fost amendaţi, valoarea totală a amenzilor fiind de 222.400 lei.

    De asemenea, au fost date 472 de avertismente şi au fost anulate 22 de atestate de producător şi carnete de comercializare, iar primăriile emitente au fost sancţionate conform Legii nr.145/2014, cu amenda contravenţională în valoare de 15.000 lei.

    Inspectorii au constatat în cazul carnetelor de comercializare/atestate de producător lipsa totală sau parţială a suprafeţelor cultivate cu legume sau fructe, dar înscrise în atestate şi carnetele de comercializare, ori lipsa avizelor consultative emise de Direcţiile pentru Agricultură Judeţene sau, după caz, asociaţiile/organizaţiile de producători.

    În cazul mai multor operatori economici ce desfăşoară activităţi de comerţ cu legume şi fructe pe întreg teritoriul României, s-a constatat că le lipseau documente de provenienţă pentru loturile de legume şi fructe expuse la vânzare în cadrul pieţelor agroalimentare, lipseau total sau parţial elementele obligatorii, conform sistemului de etichetare naţional şi european, prin neafişarea originii produselor şi/sau categoriei de calitate pentru loturile expuse la vânzare.

    Principalele neconformităţi constatate de inspectori la producătorii agricoli persoane fizice care îşi comercializează produsele obţinute în gospodăria proprie pe baza atestatului de producător şi a carnetului de comercializare în pieţele agroalimentare au fost deficienţe de etichetare, prin neînscrierea pe etichetele de vânzare a denumirii producătorului agricol, a localităţii de origine şi/sau a datei recoltării, necompletarea filelor din carnetul de comercializare, lipsa vizei anuale a carnetului de comercializare, ori comercializarea altor produse agricole decât cele obţinute în gospodăria proprie.

     

  • Primul program de reducere a risipei pungilor subţiri de plastic de unică folosinţă

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit unor date citate de reprezentanţii Kaufland, o pungă de plastic, în medie, e utilizată timp de numai 12 minute şi apoi aruncată în natură, 90% din pungile de unică folosinţă aruncate în natură din UE sunt pungi subţiri cum sunt cele de la legume-fructe, 89% din pungile de unică folosinţă sunt utilizate doar o singură dată, iar rata de reciclare a pungilor subţiri este foarte mică, doar una din 200 ajungând să fie reciclată, în UE. În urma acestor date îngrijorătoare, în octombrie 2019 Kaufland România a lansat un demers prin care şi-a propus să schimbe un puternic obicei în rândul clienţilor: risipa pungilor de unică folosinţă de la raioanele de legume-fructe, devend primul retailer care a oferit pungi bio numai contra-cost, strict din dorinţa de a limita risipirea lor în exces.

    Descrierea proiectului:
    Pentru început, compania a umplut magazinele cu afişe care comunicau clienţilor să nu folosească nicio pungă la cântărirea legumelor şi fructelor. A introdus, de asemenea, în locul pungilor de plastic, variante bio de pungi subţiri, fiind „singurul retailer care a recunoscut că pungile subţiri bio reprezintă o soluţie de compromis, pentru că viitorul constă în reutilizare, nu folosire şi aruncare”. Kaufland a listat pungile bio şi a introdus o taxă pentru a încuraja clienţii să vină cu sacoşa de acasă – sau să cântărească fără nicio pungă, direct pe cântar. Astfel, pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume-fructe şi de la raionul de produse congelate vrac au fost pentru prima dată oferite către clienţi la 0,10 lei/bucata. În acest mod, Kaufland a lansat o invitaţie către clienţi de a limita utilizarea excesivă a pungilor de unică folosinţă, fie ele şi biodegradabile, şi de a contribui prin acest gest la demersurile de a proteja mediul înconjurător. A pus totodată la dispoziţia clienţilor şi alte moduri de a cântări legumele şi fructele: fără nicio pungă, punând produsele direct pe cântar, dacă cantitatea sau articolul le permite (de exemplu pentru banane sau un pepene galben); în punga reutilizabilă adusă de client de acasă; în noul săculeţ reutilizabil pentru legume-fructe, pe care clienţii îl pot cumpăra din magazine. Cu ocazia acestui proiect, Kaufland România a prezentat şi primul studiu care arată comportamentul românilor faţă de utilizarea excesivă a pungilor şi în ce măsură sunt dispuşi să devină mai responsabili. Studiul a fost realizat în septembrie 2019, de Departamentul de cercetare al companiei Kaufland România cu ajutorul unei agenţii de research, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1.001 de persoane. Potrivit acestuia, 54% dintre oameni ar prefera pungi biodegradabile la raionul de legume fructe, 8 din 10 români obişnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor şi legumelor. Doar 20% dintre ei au un comportament anti-risipă: mai exact, 7% dintre români nu folosesc deloc pungă, iar 14% spun că vin cu punga reutilizabilă de acasă, iar 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra-cost i-ar determina să îşi schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosinţă la legume-fructe. Potrivit acestora, ei fie vor folosi mai puţine pungi, fie vor opta pentru pungi reutilizabile, fie vor renunţa cu totul la ele.

    Efecte:
    Obiectivul iniţial al companiei a fost să reducă cu 30% risipa de pungi de unică folosinţă într-un an. În primele două luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosinţă a scăzut cu peste 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Prin introducerea săculeţilor reutilizabili în magazine, cantitatea de deşeuri a fost redusă cu 570 de tone de ambalaje/an. Kaufland a derulat şi o campanie masivă de informare şi responsabilizare a clienţilor. Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunităţii, care a crescut gradul de conştientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul rând, împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, compania a acţionat colaborativ în vederea identificării soluţiilor de a gestiona mai eficient acest material.

  • Refugiu pentru următoarea criză

    „Am realizat că lumea ascunde multe surprize neplăcute, care ar putea să găsească nepregătite chiar şi cele mai dezvoltate ţări din punctul de vedere al mediului, social şi tehnologic”, au declarat reprezentanţii studioului de arhitectură. În loc să creeze un buncăr auster, ei au proiectat o ascunzătoare confortabilă, bună de trăit „chiar şi atunci când nu este nicio apocalipsă”. În randările online, casa este proiectată undeva în pădurile ucrainene. Un helipad ar permite celor care vor locui în aceasta să aterizeze în situaţia unei urgenţe. Casa include şi o cameră dedicată grădinăritului pentru legume şi fructe proaspete.

  • Criză după criză în România. După ce pandemia şi seceta au făcut ravagii, acum o grindină puternică a distrus culturile mai multor fermieri

    Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele. 

    În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efec­tele acestui fenomen s-au simţit şi în locali­tăţile Matca şi Vânători (Galaţi), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară.

    „Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am păţit acelaşi lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie şi o dată pe 25 iunie şi a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galaţi.

    El spune că mai mulţi producători au fost afectaţi de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemaţi la primărie să anunţe pagubele şi să înştiinţeze reprezentanţii statului cu privire la scăderea drastică a producţiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producţia de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor.

    „Fac agricultură de 30 de ani şi nu am văzut niciodată aşa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menţionând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafaţa pământului.

    Şi în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanţă de Galaţi, o parte din fermieri au fost afectaţi de furtuna însoţită de grindină. Familia Negruţ, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului şi acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înţeles de la mai mulţi fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb şi floarea-soarelui nu ştiu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producţia de cereale şi a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.

    De altfel, în judeţul Iaşi au fost afectate de grindină localităţile Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceni şi Heleşteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate, susţine Florin Stagariu, proprietarul fermei Agrocom Struga. „Familia mea cultivă 2.700 de hectare cu cereale, iar din culturile de primăvară au fost afectate câteva sute de hectare şi o să declarăm calamitate naturală.“

    Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni, susţine că grindina de după 20 mai i-a afectat în mică măsură plantele, însă acestea şi-au revenit. Totuşi, el spune că deşi producţiile sunt bune, preţurile au scăzut foarte mult. „Vindem kilogramul de cartofi cu 0,7-0,8 lei, abia acoperim investiţiile.“

    Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrin­dină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

    Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, iar până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din Prahova, Olt, Timiş, Iaşi, şi Vrancea.

    „În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme“, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agri­culturii.

     

  • Hobby de carantină: grădini pentru vecini

    Socializarea a venit sub forma unei oferte de a le amenaja vecinilor grădini de legume pe spaţiile din jurul caselor, pentru ca aceştia să nu mai depindă de magazine pentru diverse produse. Familia, scrie New York Times, sapă şi plantează grădini cu răsaduri sau seminţe proprii, cu condiţia ca vecinii să se ocupe ei de plivit, rărit, udat şi alte munci ulterioare, dacă vor o recoltă bogată. Grădinarii anunţă din timp când vin, rugând vecinii la care lucrează să nu se apropie şi să discute cu ei doar de la distanţă. 

  • O companie românească producătoare de legume se pregăteşte pentru perioada sărbătorilor pascale cu un stoc de aproape jumătate de milion de produse. Ce cumpără românii

    Fresh Veg, companie locală care produce legume şi fructe proaspete pentru retailul din România, se pregăteşte pentru sărbătoarea Paştelui cu aproximativ 500.000 de produse. Producătorul vizează extinderea, iar până la sfârşitul acestui an va ajunge la o suprafaţă de până la 15.000 de metri pătraţi de solarii.

    În fiecare an, în săptămâna dinaintea Paştelui, Fresh Veg a pregătit livrarea a aproximativ 400.000 legături de ceapă verde, mărar, pătrunjel, leuştean şi aproximativ 80.000 de fire de salată verde. Acestea ajung în marile lanţuri de retail din România. În contextul actual, compania se aşteaptă la o uşoară scădere a vânzărilor, însă aceste produse sunt în continuare la mare căutare.

    „Pentru fiecare vârf de vânzări ne pregătim temeinic din vreme cu toate produsele care ştim că vor fi căutate. La fel am făcut şi anul acesta, chiar dacă ne aflăm cu toţii într-o situaţie mai delicată, pentru că ne dorim să continuăm să livrăm legumele şi verdeţurile de care clienţii noştri au nevoie. Am luat măsuri suplimentare de siguranţă şi suntem atenţi la fiecare detaliu, astfel că păstrăm standardele de calitate pentru produsele noastre”, a declarat Cristina Zeamă, fondatoare Fresh Veg.

    Compania are în vedere dezvoltarea fermei, dar şi creşterea parteneriatelor cu marile lanţuri din retail. În prezent lucrează la extinderea suprafeţei acoperite cu încă 3.000 de metri pătraţi, astfel că, în luna mai, la finalizarea lucrărilor de amenajare, va ajunge la 10.000 de metri pătraţi de teren pentru solarii, urmând ca până la finalul anului să completeze această suprafaţă cu alţi 5.000 de metri pătraţi. Mai mult decât atât, Fresh Veg are o strategie de conversie la produse bio pentru două hectare de teren. Pentru cei doi ani cât durează conversia, compania planifică în 2021 o recoltă de ardei kapia, ardei gras, vinete şi dovlecei cu zero reziduuri, urmând ca în 2022 să aibă prima producţie bio 100%.

    Compania produce 14 tipuri de verdeţuri şi legume fresh printre care pot fi menţionate salată verde, mărar, pătrunjel, leuştean, spanac, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, varză albă, conopidă, broccoli,  căpşuni, pepene verde şi galben. Dintre acestea, cinci sunt disponibile pe toată durata anului: salată verde, mărar, pătrunjel, ridichi, ceapă verde, leuştean.

    În 2019, Fresh Veg a vândut 1,56 de milioane de legături (ceapă verde, ridichi, mărar, pătrunjel şi leuştean), 600 tone de varză albă şi 1.140 tone de pepene verde, iar pentru anul acesta se aşteaptă la o creştere a cantităţii comercializate de cel puţin 15%. Asta pentru că va începe colaborarea cu încă un mare lanţ din retail.

    Cum afectează pandemia de COVID-19 comercializarea de produse fresh

    Până în prezent, criza medicală a dus la o uşoară scădere a volumului de vânzări, însă nu a avut un impact negativ semnificativ. Un moment important în acest sens însă vor fi vânzările pentru sărbătoarea Paştelui, când e posibil să apară modificări în ceea ce priveşte consumul.

    Pentru a păstra un standard înalt de calitate, Fresh Veg a sporit măsurile de siguranţă pentru ca activitatea să se desfăşoare în continuare la cel mai înalt nivel de igienă. Astfel, sunt respectate regulile impuse atât de autorităţile române, cât şi de normele pentru certificarea Global Gap. Măsurile suplimentare vizează dotarea angajaţilor cu echipament de protecţie, restricţionarea accesului persoanelor în fermă, dar şi asigurarea transportului angajaţilor la şi de la fermă. Totodată, compania a achiziţionat şi cinci lămpi UV pentru sterilizarea depozitului.

    Fresh Veg este un start-up românesc, fondat în 2017, care produce pentru piaţa locală 14 tipuri de produse proaspete: salată verde, mărar, pătrunjel, leuştean, spanac, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, varză albă, conopidă, broccoli, căpşuni, pepene verde şi roşu. Compania a pornit de la o investiţie iniţială de 70.000 de euro, iar acum produce anual câteva tone de produse. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro.
     

  • ​Mega Image a adunat 195 de producători de legume în programul „Gusturi româneşti de la gospodari”: 40 livrează produsele proaspete în magazine în această perioadă

    Mega Image, unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine, a adunat 195 de producători de legume, ce cultivă o suprafaţă totală de peste 120 de hectare, în programul „Gusturi Româneşti de la gospodari”.

    În contextul COVID-19, peste 40 de producători au început deja să livreze zilnic în magazine legume proaspete de sezon, precum ceapă verde, castraveţi cornişon, salată verde, spanac, urzici, lobodă, leuştean, ridichi, mărar, pătrunjel, leuştean, usturoi verde.

    „Am crescut în ultimii şapte ani programul Gusturi româneşti de la gospodari alături de producătorii de legume din România şi ştim că acum au nevoie mai mult decât oricând de sprijin, de implicare pentru a-şi vinde recoltele corect şi pentru a avea stabilitate financiară. Aducem în toate magazinele noastre legume proaspete direct de la gospodari şi investim astfel încât să le facem accesibile pentru toţi clienţii. Vom continua investiţia în acest program”, a spus Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Prin acest program, fermierii lucrează alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii şi se ocupă de testarea legumelor înainte de livrarea în magazine.

    Oficialii companiei au mai spus că pentru a încuraja consumul de produse din România, Mega Image aplică reduceri de preţ la legumele din programul Gusturi Româneşti. Reducerile fac parte din planul de plafona preţurile, anunţat recent, până la finalul lunii aprilie.

    Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.