BusinessMagazin

Tag: Kovesi

  • BILANŢUL DNA – Kovesi: Direcţia a ajuns la cel mai ridicat nivel de încredere de la înfiinţare

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a spus marţi, la bilanţul DNA, că în 2014, activitatea instituţia pe care o conduce s-a aflat în atenţia opiniei publice, arătând că acest interes mediatic nu poate fi oprit şi nu poate fi cenzurat.

    “Interesul public faţă de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut (2013, n.r.). Mult mai important decât acest indicator este faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55 la sută, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar”, a declarat Codruţa Kovesi.

    Şeful DNA a adăugat că, anul trecut, instituţia a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti, iar această analiză a indicat că performanţa DNA în 2014 este considerată “consistentă şi credibilă”.

    “Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78 la sută a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar, în egală măsură, şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a mai spus Kovesi.

    Ea a mai menţionat că o treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare.

    Kovesi a mai spus că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură.

    “Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta la nivel înalt. Vom folosi această încredere cu bună-credinţă si determinare”, a mai spus procurorul şef al DNA.

    La prezentarea bilanţului DNA sunt prezenţi preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, şeful interimar al SRI, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Interne, Gabrile Oprea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi reprezentanţi ai ambasadelor.

     

  • Kovesi acuză presiuni politice pentru abandonarea unor cazuri de corupţie

    Însă fosta jucătoare de baschet, în vârstă de 41 de ani, nu pare îngrijorată, notează agenţia. “Rezistenţa procurorilor la asemenea presiuni a crescut”, a declarat miercuri cel mai tânăr procuror general din istoria României şi prima femeie care a deţinut acest post, anterior.

    “Presiunea va continua atât timp cât investigăm asemenea cazuri”, a spus ea.

    În opinia sa, “este important ca membrii clasei politice să ajungă la o anumită maturitate politică şi să înţeleagă că tot ceea ce vor procurorii este adevărul, în cazuri, şi că nu avem alte interese”, a subliniat Kovesi pentru Reuters, care notează că DNA se bucură de un succes atât de mare în ţară, încât echipaje de televiziune sunt staţionate permanent în faţa instituţiei, aşteptând următorul politician, om de afaceri sau judecător vizat.

    Anchetarea cumnatului şi socrului premierului, unor miniştri şi liderului unui partid mediu ţin titlurile presei locale, notează agenţia, adăugând că eforturile celor peste 100 de procurori au dovedit că numeroase contracte de stat sunt acordate în schimbul unor favoruri sau mitei, iar şapte procente dintre parlamentarii aleşi în 2012 au fost condamnaţi sau sunt anchetaţi pentru corupţie. DNA a obţinut 1.138 de de condamnări anul trecut, investigând şi obţinând condamnarea unor oameni despre care cândva se credea că erau de neatins.

    Odată cu presiunile au crescut şi criticile formulate de către politicieni, mai scrie agenţia, citând ca exemplu acuzaţii lansate în ianuarie de un fost candidat la preşedinţie, în prezent investigat, potrivit cărora Kovesi datorează funcţia influenţei unui oficial de rang înalt din serviciile secrete. Şefa DNA a respinsa afirnmţiile ca defăimătoare.

    Însă, anul trecut, în afară de politicieni şi oameni de afaceri au fost încarceraţi pentru corupţie şapte judecători şi 13 procurori, iar un fost judecător de la Curtea Constituţională a fost acuzat, anul acesta, că face parte dintr-o grupare infracţională organizată şi că a acceptat ca mită un automobil marca BMW şi două rochii pentru soţia sa. De asemenea, procurorul şef însărcinat cu lupta împotriva criminalităţii organizate este investigat, mai notează Reuters.

    România a început să implementeze reforme în sistemul său judiciar în 2004 – când independenţa magistraţilor a fost garantată pentru prima dată -, pe când aspira să adere la Uniunea Europeană (UE). Procurorii au câştigat experienţă, în timp ce politicienii se plângeau în presă de “vâmătoare de vrăjitoare”. În prezent, DNA se bucură de un adevărat cult în rândul tinerilor şi are un nivel de încredere de două ori mai mare decât Guvernul, scrie Reuters.

    Ultimul raport prezentat de către Comisia Europeană (CE) în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a lăudat sistemul judiciar al României, însă a notat existenţa unor probleme în special în Parlament, care încuviinţează investigarea membrilor săi. Luna aceasta, Legisativul a blocat investigarea unui senator, fost ministru al Economiei.

    “Legile sunt modificate constant şi există unele îngrijorări că unele modificări ar putea afecta sau chiar bloca reforma judiciară”, a declarat Kovesi pe această temă pentru Reuters, referindu-se la încercări de consolidare a imunităţii parlamentare sau de slăbire a sistemului judiciar.

  • Kovesi: Numărul poliţiştilor cu funcţii de conducere cercetaţi de DNA a crescut în 2014

    Pe de altă parte, Kovesi a apreciat sprijinul pe care angajaţii Poliţiei Române l-au acordat procurorilor DNA în dosarele în care au fost investigaţi poliţişti suspectaţi de acte de corupţie.

    “Pot să spun că şi DNA a avut procurori care au fost arestaţi pentru fapte de corupţie, poliţişti arestaţi pentru fapte de corupţie, dar este este foarte important că aceste fapte au fost identificate şi cred că se impune să analizăm cu mare atenţie cauzele care au dus la apariţia acestui fenomen, dar şi vulnerabilităţile”, a mai spus şefa DNA.

    Codruţa Kovesi a menţionat, cu acelaşi prilej, că “una dintre vulnerabilităţile identificate” a fost apropierea ofiţerilor care fac obiectul dosarelor penale cu diferite persoane din mediul politic, dar şi din rândul oamenilor de afaceri investigaţi de poliţişti.

    Procurorul şef al DNA a explicat că meseria de poliţist nu presupune numai drepturi, ci şi restricţii, iar una dintre aceste restricţii este păstrarea distanţei faţă de mediul politic, în aşa fel încât poliţistul “să facă ceea ce este corect şi în interesul instituţiei”.

    Oficiali din DNA au precizat, pentru MEDIAFAX, că peste 80 de poliţişti sunt cercetaţi în dosare deschise anul trecut de procurorii anticorupţie.

  • Kovesi: Numărul sesizărilor primite de la cetăţeni, în creştere cu 63 la sută faţă de anii anteriori

    “Până în acest moment al anului 2014, am primit 1.684 de sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. (…) În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor sau denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii”, a spus procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la conferinţa de prezentare a rezultatelor Indexului Sustenabilităţii DNA.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, spre deosebire de anii anteriori, activitatea structurii din Ministerul Public se bazează mai mult pe denunţuri şi sesizări de la cetăţeni şi mai puţin pe sesizările de la alte instituţii sau pe cele din oficiu.

    “Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că, în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a adăugat Codruţa Kovesi.

    Declaraţiile procurorului şef al DNA au fost făcute în contextul prezentării raportului unui proiect pilot care se referă la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acest raport a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ambasadei Marii Britanii în România.

    Iniţiatorii proiectului pilot încearcă să realizeze o metodologie de monitorizare pentru domeniul justiţiei şi anticorupţiei.

  • Kovesi: Am văzut adevărate linşaje în dosarul ICA, iar CSM şi CNA nu au intervenit

    În contextul discuţiilor privind atacurile la adresa procurorilor care au instrumentat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare şi a judecătorilor care au avut de soluţionat cauza, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a spus că magistraţii “nu au o instituţie serioasă în spate care să-i apere”.

    “CSM nu a existat în acest caz. Am văzut adevărate linşaje în acest dosar, iar CSM şi CNA nu au intervenit. Eu cred că CSM şi CNA trebuie să-şi îndeplinească rolul pe care îl au prin lege. Cred că rolul lor trebuie să fie mult mai activ”, a mai spus Kovesi.

    Procurorul şef al DNA a precizat că un magistrat nu are timpul fizic necesar să stea să se uite toată ziua la televizor, să îşi noteze ce spun jurnaliştii despre el şi să dea a doua zi comunicate de presă.

    “Judecătorii sunt lăsaţi fără orice fel de apărare dacă CSM nu intervine”, a afirmat Kovesi.

    Întrebată ce va face dacă Antena 3 cheamă lumea să se plimbe în faţa sediului DNA, aşa cum s-a întâmplat duminică, în zona Palatului Cotoceni, Codruţa Kovesi a spus că oricine poate să vină să protesteze, dacă are autorizaţie.

    “Acest lucru se întâmplă foarte frecvent. Au venit oameni în alte dosare să strige în faţa DNA. Nu ne deranjează. Doar să aibă autorizaţii. E o ţară liberă, oricine poate să vină să protesteze, atâta timp cât are autorizaţie. Vă asigur că nu ne impresionează deloc”, a mai spus Kovesi.

    Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat luni că a solicitat Inspecţiei Judiciare să verifice dacă a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în activitatea de soluţionare a dosarului ICA, precum şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    CSM a sesizat Inspecţia Judiciară după ce în mass-media au apărut mai multe articole şi comentarii cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, precum şi cea de urmărire penală desfăşurată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul privind privatizarea ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    Duminică a avut loc, în zona Palatului Cotroceni, o manifestaţia pro-Antena 3, fără autorizaţie, la care unii jurnalişti au fost agresaţi. Manifestaţia pro-Antena 3 a avut loc după ce jurnalişti ai acestui post de televiziune au anunţat că ies “la plimbare” în zona Palatului Cotroceni, duminică la 17.00, şi că oricine “este binevenit” să facă acelaşi lucru.

     

  • Deci se poate: noua garnitură de procurori-şefi, aproape de intrarea în pâine

    Aceasta înseamnă că, după ce avizul a ajuns la Ministerul Justiţiei, numirile vor fi înaintate spre aprobare preşedintelui Traian Băsescu. Prestaţia mult mai slabă la audieri a lui Tiberiu Niţu (foto) faţă de cea a adjuncţilor săi Olaru şi Licu a fost comentată de Ponta pur şi simplu printr-o pasare a răspunderii pentru nominalizare asupra Monei Pivniceru, fostul ministru liberal al justiţiei.

    Comentariul împuşcă doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte, Ponta se dezvinovăţeşte în faţa diverşilor comentatori şi ONG-uri care au criticat la pachet nominalizările, pe de altă parte arată că nu doar PSD şi “băsiştii” din justiţie au fost implicaţi în selecţia noii garnituri de şefi de parchete, ci şi PNL, a cărui opoziţie faţă de nominalizarea-surpriză de către Ponta a Codruţei Kovesi e cunoscută.

    Fostul ministru Mona Pivniceru a ţinut, în noiembrie, ca nominalizările Ministerului Justiţiei pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror-şef al DNA să aibă la bază, în premieră, o selecţie făcută de o comisie de recomandare formată din trei procurori de la PICCJ şi DNA şi un psiholog, comisie care i-a triat pe cei 12 candidaţi, spre a satisface cerinţele de obiectivitate exprimate de oficialii CE şi de ambasadorul SUA.

    Dintre cei 4 procurori recomandaţi (câte doi pentru fiecare funcţie), Pivniceru i-a ales atunci pe Tiberiu Niţu, fost adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la PICCJ, respectiv pe Ioan Irimie de la DNA Cluj. Justificarea ei a fost că “atâta a avut pe masă” – cu alte cuvinte, alte propuneri mai bune au lipsit, inclusiv fiindcă o serie de procurori (între care şi Daniel Morar, şeful în exerciţiu al DNA) au refuzat să intre în cursă, pe motiv că selecţia s-ar face pe bază de ordine de la USL. Intenţia Monei Pivniceru fusese însă, dimpotrivă, să desemneze nişte candidaţi cât mai puţin susceptibili de criticile PDL, având în vedere că Tiberiu Niţu a fost adjunct al Laurei Kovesi timp de trei ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, iar Ioan Irimie a activat la DNA Cluj, aceeaşi pepinieră care l-a dat şi pe Daniel Morar.

  • Cine sparge USL: doi-trei care nu pot să-şi ţină gura

    Ponta i-a catalogat pe liberalii critici drept “aceste vedete de Dâmboviţa care nu pot să-şi ţină gura”, pe motiv că nu au niciun mandat oficial de la PNL să-şi lanseze teoriile conspiraţiei despre PSD şi despre relaţia Ponta-Băsescu şi că vedetele în cauză reprezintă un risc pentru USL fiindcă sunt luate în serios de presă.

    Lucrul e parţial adevărat: teoriile respective (Ponta ar fi nominalizat-o la şefia parchetelor pe Codruţa Kovesi fiindcă e şantajat, i-ar fi trădat pe români şi ar trebui schimbat, PSD l-ar menţine în funcţie pe Traian Băsescu fiindcă moşteneşte mecanismul statului poliţienesc) sunt nu doar ieftine în sine, dar şi incompatibile cu atitudinea unui partener de guvernare ca PNL, al cărui şef, Crin Antonescu, s-a dovedit mereu împăciuitor şi curtenitor la adresa social-democraţilor, chiar şi sub presiune din partea susţinătorilor săi din PNL-PC de a adopta un ton mai critic.

    Partea care nu e adevărată este, în schimb, cea cu riscul de rupere a USL: riscul nu e nici creat de atitudinea lui Ponta, cum susţin Roşca sau Orban, nici propagat de presă, cum susţine Ponta, ci pur şi simplu nu există. Paradoxal sau nu, figurile zâmbitoare ale lui Ponta şi Antonescu sunt mult mai adevărate decât strigătele liberalilor tenebroşi. Ambele formaţiuni au nevoie una de alta mai mult ca oricând: nu doar ca să guverneze împreună, ci şi ca să aibă pe cine arunca vina pentru orice greşeală de guvernare (şi nu e vorba deloc de “greşeala” coabitării Victoria-Cotroceni).

  • Doamne, fereşte-mă de prieteni! Scandalul politic al săptămânii

    A apărut ipoteza că acesta ar fi preludiul destrămării USL, ruptă între un PSD devenit brusc “băsist” şi un PNL fie mândru şi singuratic, fie, după caz, aliat în opoziţie cu un PDL care şi aşa îi făcea ochi dulci şi care tocmai a fost părăsit de Traian Băsescu. Altă ipoteză a fost cea a trădării electoratului USL de către un Ponta aliat cu Băsescu doar fiindcă ambii ar ţine să facă pe plac UE şi SUA, Înaltele Porţi unde Codruţa Kovesi şi Daniel Morar s-au bucurat mereu de simpatii. Nu e de mirare că în locul lui Crin Antonescu, care s-a potolit repede din comentarii la adresa lui Ponta, spre a nu părea prea obsedat de unica sa misiune – prezidenţialele din 2014 -, poziţia PNL-PC faţă de “trădarea lui Ponta” au exprimat-o Antenele, eternul rebel liberal Ioan Ghişe, cel ce a cerut demisia premierului, şi varii îndemnuri online la mari proteste de stradă, adică exact ce i-ar trebui României acum, tocmai după ce a început să se şteargă amintirea crizelor politice de anul trecut.

    Intensitatea vociferărilor denotă, evident, nu preocupare faţă de numirea unor şefi de parchete independenţi sau faţă de dezamăgirile electoratului antibăsist, ci frustrarea că PNL-PC au cedat de bunăvoie către PSD şi Ministerul Justiţiei (caz în care dorinţa lor veche de a arunca în cârca PSD orice eventual eşec al guvernării ori ciocnire cu Bruxellesul s-a întors contra lor), şi iniţiativa politică a momentului, şi şansele de a izola politic PSD în perspectiva imprevizibilelor alegeri din 2014. Prin urmare, Ponta (lăudat de Ion Iliescu, în treacăt fie zis) nu are cum să fie lăsat din braţe de către PSD, singura problemă pentru PSD fiind să contracareze atacurile mediatice din partea adversarilor (PDL) şi a partenerilor săi de guvernare (PNL-PC).

    Situarea preşedintelui şi a premierului de aceeaşi parte a baricadei are darul să-i nemulţumească pe cei care şi-ar fi dorit un PDL axat pe protejarea valorilor dreptei şi pe un accent deosebit pus pe justiţie. Monica Macovei, ex-contracandidata lui Vasile Blaga şi a Elenei Udrea pentru şefia PDL, a rămas în ofsaid alături de Daniel Morar, fostul procuror-şef DNA, după ce au insistat ca noul şef al DNA să provină din rândul procurorilor instituţiei şi ca selecţia noilor şefi de parchete să fie făcută după procedura de concurs impusă de UE Monei Pivniceru şi nu după cea existentă, stabilită de Macovei pe când era ministrul justiţiei şi care prevede strict propunerea şefilor de parchete de către ministrul justiţiei, cu aviz consultativ al CSM.

    Preşedintele Traian Băsescu a apărat propunerile făcute de el şi de  premierul-ministru Victor Ponta (e vorba aici în special de Codruţa Kovesi la DNA), arătând că legea în vigoare cere unui şef de parchet doar o vechime de 10 ani ca judecător sau procuror şi nu impune concurs. Explicaţia lui Băsescu e corectă, însă ea va linişti cu greu “aripa pură” a electoratului de dreapta, care deja vedea în Macovei un posibil lider al dreptei post-PDL.

  • Antonescu, după propunerea lui Kovesi la DNA: În premieră, Ponta doar ne-a comunicat decizia, de care ne despărţim. USL nu se rupe

     “Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziţii. Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător şase ani la Parchetul General în ceea ce numim regimul Băsescu”, a declarat Antonescu.

    El a spus că premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, a luat această decizie fără a se consulta cu liberalii, pentru prima dată de la înfiinţarea USL.

    “Această decizie luată de premier în calitate de ministru interimar la Justiţie este o decizie pe care a luat-o şi asupra căreia pentru prima dată de la înfiinţarea USL nu ne-am consultat şi doar ne-a comunicat şi asupra căreia, tot pentru prima dată de la înfiinţarea USL, ne despărţim fundamental”, a afirmat preşedintele PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta i-a propus oficial pe Kovesi şi Niţu şefi la DNA şi Parchetul General

    Premierul Victor Ponta a trimis ieri o scrisoare CSM prin care îi propune pe Laura Codruţa Kovesi pentru şefia DNA şi pe Tiberiu Niţu procuror general.

    Detalii pe gandul.info