BusinessMagazin

Tag: Kovesi

  • Laura Codruţa Kovesi cere despăgubiri după ce zborul din Belgia a avut peste 20 de ore întârziere: „Erau şi două persoane cu cârje”

    Laura Codruţa Kovesi a declarat, vineri, pe Aeroportul International „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, unde a sosit de la Liege, că în avion erau 181 de pasageri şi nimeni de la companie nu le-a oferit explicaţii.

    „Bine că am ajuns acasă, am stat peste 20 de ore, de joi de la ora 14.00, după check-in ne-au anunţat că avionul are 3 ore întârziere, apoi alte două ore jumătate. La ora 22.00 ne-au anunţat că trebuie să ne mutăm pe aeroportul din Liege, iar check-in, bagaje, ne-au dus într-un terminal mai izolat şi ne-au spus că s-a anulat zborul, asta în jurul orei 2.00 noaptea. Am depus o plângere (pentru despăgubiri – n.r.), aştept să văd reacţia companiei la sesizarea pe care am depus-o. Am fost 181 de pasageri, unii erau cu bebeluşi, au rămas fără lapte, nu era nimic deschis să cumpere de mâncare. Erau şi două persoane cu cârje, bolnavi, care aveau anumite nevoi, nu a venit nimeni de la companie să ne explice ce se întâmplă, nu am ştiut dacă mai plecăm sau nu”, a spus Kovesi.

    Potrivit acesteia, pasagerii au sunat la Wizz Air, dar nu a răspuns nimeni, iar vineri dimineaţă consulatul României s-a implicat pentru a le acorda asistenţă.

    Peste 180 de pasageri au fost blocaţi 20 ore pe aeroportul din Liege, Belgia. Aceştia ar fi trebuit să ajungă, încă de joi, la Cluj-Napoca, însă zborul lor a fost anulat.

  • FT: Laura Codruţa Kovesi: “Dacă faci ceea ce este bine, nicio înfrângere nu este definitivă”

    Vor fi necesare eforturi deosebite pentru a face Parchetul Uniunii Europene să devină o instituţie capabilă să protejeze interesele financiare ale UE, dar dacă faci ceea ce ştii că este bine, moral, legal, nicio înfrângere nu este definitivă, afirmă procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi.

    “Acum treizeci de ani, eram o adolescentă care juca baschet într-un oraşel din România. Visam să câştigăm campionatul naţional – şi apoi am câştigat campionatul naţional. Apoi, am visat să joc la echipa naţională a României şi am făcut-o”, povesteşte şefa Parchetului European, într-un material publicat în Financial Times.

    “Mi-a plăcut mult sportul, competiţia, fairplay-ul şi munca în echipă, tenacitatea necesară pentru realizarea unui vis”, subliniază magistratul român.

    “Acum am 46 de ani şi de mai bine de jumătate din viaţă am fost procuroră. Când am fost iniţial numită, în 1995, bărbaţii dominau sistemul judiciar. Unul dintre primele lucruri pe care le-am auzit când am început să lucrez a fost că «Parchetul nu este pentru femei»”, afirmă Kovesi, adăugând: “Dar nu eram una care să fie descurajată sau să renunţ. Anii cât am practicat sport mă învăţaseră că munca, curajul şi urmărirea continuă a excelenţei pot depăşi orice prejudecată. La 33 de ani, am devenit procurorul general al României”.

    Kovesi mai povesteşte că în momentul numirii nu era doar foarte tânără, ci şi prima femeie care deţinea această funcţie, iar “spre surprinderea tuturor, am reuşit să închei nu unul, ci două mandate” în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În 2013, Kovesi devine procurorul-şef al DNA, o structură specializată pentru combaterea corupţiei la nivel înalt.

    “Investigaţiile noastre au contribuit la creşterea gradului de conştientizare a gravităţii corupţiei din România. Când politicienii au încercat să schimbe legislaţia pentru a afecta lupta anticorupţiei, sute de mii de români au protestat pe străzi pentru a-şi arăta sprijinul pentru această luptă şi pentru statul de drept”, explică fosta şefă DNA.

    “Şi mai important, am demonstrat că instituţiile româneşti pot lucra eficient şi legal. Dar mai presus de toate, am arătat că este posibilă înfrângerea corupţiei”, subliniază Kovesi.

    “Totuşi, a existat multă rezistenţă. Un întreg sistem, format din politicieni şi oameni de afaceri care s-au simţit ameninţaţi şi erau hotărâţi să-şi menţină controlul asupra resurselor publice, a fost mobilizat (…) întreg sistemul de justiţie s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la dezinformări defăimătoare la angajarea unor companii străine specializate în intimidare şi hărţuire”, spune procurora, amintind şi de episodul demiterii sale în iulie 2018, în pofida opoziţiei preşedintelui.

    Kovesi a devenit luna trecută şefa Parchetului European, o nou înfiinţată instituţie europeană care are rolul de a ancheta suspiciunile de fraudă cu fonduri UE.

    “Va fi nevoie de un efort deosebit din partea tuturor celor implicaţi pentru a crea o instituţie înfloritoare, în care cetăţenii europeni au încredere, capabilă să protejeze interesele financiare ale UE şi să contribuie la aplicarea legislaţiei europene”, explică procurorul-şef european.

    “A trecut mult timp de când jucam baschet într-un orăşel din România. Multe lucruri s-au schimbat, dar, pe de altă parte, nimic esenţial cu adevărat. Dacă faci ceea ce ştii că este bine, moral, legal, dacă ai un scop corect şi nobil, nicio înfrângere nu este definitivă”, conchide Laura Codruţa Kovesi.

  • Liderii grupurilor politice ale Parlamentului European au confirmat numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european

    „Liderii grupurilor politice au susţinut, astăzi, numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Decizia luată în Conferinţa Preşedinţilor (compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului European David Sassoli) vine în urma unui acord în luna septembrie între echipele de negociere ale Parlamentului şi Consiliului asupra procurorului-şef european. După confirmarea acesteia astăzi, doamna Kovesi poate să îşi înceapă mandatul de şapte ani. Consiliul a susţinut acordul la începutul acestei săptămâni”, au transmis reprezentanţii PE, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În prezent, 22 de state membre participă la cooperarea consolidată (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

    Se preconizează că EPPO îşi va începe activitatea în noiembrie 2020. EPPO va avea sediul la Luxemburg.

  • Laura Codruţa Kovesi, confirmată în funcţia de procuror şef european de consiliul UE

    Kövesi este în prezent procuror în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România. De-a lungul carierei sale în România a deţinut diverse funcţii de procuror.

    “Procurorul şef european va organiza activitatea Biroului Procurorului Public European (EPPO) şi reprezintă Biroul în contactele cu alte instituţii UE, ţări membre şi state terţe. Kövesi va fi asistată de doi adjuncţi şi va prezida colegiul procurorilor, care va avea sarcina să definească strategia şi regulile interne şi va asigura coerenţa în şi între cazuri”, se arată în comunicatul Consiliului European.

    “Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie funcţional din noiembrie 2020. În acest sens, a devenit urgentă numirea procurorului-şef european. Kovesi, în calitate de primă deţinătoare a funcţiei, va avea sarcina de a organiza de la zero EPPO (…) Consiliul va continua să monitorizeze organizarea biroului pentru a se asigura că avem un EPPO eficient şi adecvat, care devine piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei şi corupţiei cu fonduri UE”, a declarat Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiţiei din Finlanda, ţară ce deţine Preşedinţia Consiliului UE.

    Biroul Procurorului Public European, care va avea sediul la Luxembourg, va fi o instituţie independentă a Uniunii Europene care va fi responsabilă cu anchetarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (fraude, corupţie, fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro).

  • Kovesi, Onea şi Iacob, judecaţi disciplinar de procurorii din CSM la sesizarea Inspecţiei Judiciare/ Ce acuzaţii i se aduc fostei şefe DNA

    Fostul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror DNA Lucian Onea, aflat acum la Parchetul Judecătoriei Câmpina, în prezent suspendat din funcţie, şi Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA vor fi judecaţi miercuri de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Pentru toate cele patru dosare în care sunt judecaţi cei trei, Inspecţia Judiciară (IJ) a sesizat CSM pentru abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Pentru Kovesi, IJ a sesizat CSM în două dosare, unul în care este judecată doar ea şi altul în care apare alături de fostul ei adjunct, Marius Iacob.

    Astfel, în primul dintre dosare, inspectorii IJ îi impută lui Kovesi „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune” iar în dosarul în care apare alături de Marius Iacob, pentru încălcarea mai multor articole privind răspunderea disciplinară a procurorilor.

    În acest ultim dosar în care apare alături de fostul adjunct, lui Kovesi i se impută manifestări „care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, precum şi atitudini ”nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” şi ”nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.

    Acuzaţiile care i se aduc lui Marius Iacob

    La rândul său, procurorului Marius Iacob i se impută de către inspectorii IJ ”nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii”.

    Lucian Onea este acuzat de IJ pentru ”încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.

    Inspecţia Judiciară a demarat în 12 ianuarie 2018 o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi. Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017. “Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie 2018.

    Kovesi ar fi folosit “faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Kovesi, despre revocarea din DNA: Am întrebat-o pe mama dacă să-mi dau demisia. A spus: Nu ai greşit

    Laura Codruţa Kovesi spune că atunci când Tudorel Toader a declanşat procedura de revocare a ei din funcţia de şef al DNA, şi-a sunat mama pentru a o întreba dacă ar trebui să-şi dea demisia, însă aceasta a sfătuit-o să rămână în funcţie şi să-şi apere principiile pentru că nu a greşit cu nimic.

    „A fost un moment foarte greu pentru familia noastră când a murit tata. Este deja un an şi două luni de când nu mai este. Viaţa noastră s-a schimbat. Adică ne lipseşte. Aveam momente când era supărat, dar tot timpul era optimist. Tot timpul când am vorbit la telefon nu am simţit că se supărau. Au fost câteva decizii grele privind cariera. Când am fosy revocată din funcţie mama a fost cea care m-a încurajat. Era aşa cumva, nu ştiu dacă neapărat tristă, venisem după un val de evenimente grele. Simţeam lipsa tatălui, a început procedura de revocare. Am sunat-o pe mama mea şi am întrebat-o: „Ce crezi ar trebui să îmi dau demisia sau să fiu revocată?. Mi-a zis: Tu, copile, nu ai greşit cu nimic. Tu stai acolo şi ţine la principiile tale„. Acelaşi sfat l-am primit şi de la fratele meu şi de la omul la care ţin foarte mult şi cu care îmi împart viaţa şi de la prietenii mei. Am avut acea conferinţă de presă în care am spus multe lucruri în care am crezut foarte mult şi m-a sunat după aceea mama şi mi-a zis: Sunt mândră de tine”, a declarat Laura Codruţa Kovesi la EuropaFM.

    Kovesi a subliniat că mama sa a felicitat-o şi după audierea de zilele trecute din Parlamentul European.

    Preşedintele României Klaus Iohannis a emis, în luna iulie 2018, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, informaţia fiind transmisă public de către purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale.

    Decretul de revocare a venit, însă după mai multe zile de la decizia CCR privind revocarea lui Kovesi, care a fost emisă în 30 mai 2018. Judecătorii CCR au precizat că Iohannis trebuie să o revoce pe Kovesi de la şefia DNA, întrucât a fost constatat conflict de natură constituţională dintre ministrul Justiţiei, pe de o parte şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi dintre Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar. Conflictul a fost determinat de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie.

    La scurt timp după anunţ, Laura Codruţa Kovesi a declarat într-o conferinţă de presă că nu va mai lucra în DNA, dar va rămâne procuror, subliniind că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare dacă va exista o subordonare a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei.

  • Eurodeputat PSD: Dacă în Consiliul UE se decide că e Kovesi, iar în PE altcineva, suntem într-un impas

    „Dacă Parlamentul European, în comisia LIBE, le dă aviz tuturor celor trei, vine în plen şi un candidat primeşte un vot mai mare ca ceilalţi doi. În rest, nu e reglementată (procedura – n.r.). Nu ştim. Dacă în Consiliu se decide că e doamna Kovesi, iar în Parlament va fi francezul sau germanul sau cine va fi, suntem într-un impas”, a afirmat Emilian Pavel, sâmbătă la Antena 3.

    Eurodeputatul PSD a adăugat că, luni, va avea loc o şedinţă între coordonatorii Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE). a Parlamentului European, însă doar la reuniunea din 26 februarie vor participa la audieri cei trei candidaţi pentru şefia Parchetului European.

    „Va avea loc luni o şedinţă între coordonatorii Comisiei LIBE. Este o şedinţă foarte închisă”, a mai spus Emilian Pavel.

    Acesta a dat detalii şi despre procedura în Comisia LIBE, precizând că fiecare candidat are 9 minute la dispoziţie în forul legislativ european, timp insuficient pentru a o întreba pe fosta şefa a DNA despre protocoale sau despre ce căuta în sufrageria lui Gabriel Oprea în seara alegerilor din 2009.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie surpriză de la CSM: Laura Codruţa Kovesi îşi va continua activitatea la DIICOT Sibiu

    Secţia pentru procurori a CSM a decis, miercuri, să o repartizeze pe fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, la DIICOT Sibiu, unde va activa în calitate de procuror, începând cu data de 9 iulie.

    Procurorii Consiliului Superior al Magistraturii au decis, miercuri, în cadrul Secţiei, să o repartizeze pe Laura Codruţa Kovesi la DIICOT Sibiu, unitatea de parchet de unde provine. Fosta şefă a DNA va activa în acea instituţie în calitate de procuror.

    Procurorii CSM au discutat miercuri, începând cu ora 10:00, cererea Laurei Codruţa Kovesi de a-şi continua activitatea în calitate de procuror.

    Decizia vine după ce preşedintele României Klaus Iohannis a emis luni decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut de către purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

    “Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi (luni-n.r.) nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror”, a spus Laura Codruţa Kovesi, la scurt timp după anunţul privind revocarea sa din funcţie.

     

  • Prima reacţie a Codruţei Kovesi după ce Iohannis a semnat decretul de REVOCARE

    Laura Codruţa Kovesi a declarat luni, după revocarea sa, că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare dacă va exista o subordonare a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei. 

    Justiţia trece printr-un moment dificil, mai ales din cauza modificărilor legilor Justiţiei în Parlament, “deoarece vor protecţie pentru trecut, prezent şi viitor”.

    “În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa secţiei pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA.

    Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor şefi de parchete.

    “Decretul de revocare emsi de preşedinte lasă un mare semn de întrebare. Va exista o subordonare discreţionară a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei? Nu comentez decizia CCR, însă aş vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonaţi ministrului Justiţiei. Şi de aceea cred că o clarificare rămâne în continuare necesară”, a completat Laura Codruţa Kovesi.

    Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, luni, că preşedintele României Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei Curţii Constituţionale. Decretul a fost publicat deja în Monitorul Oficial.

     

  • Analist, pentru Telegraph: România a coborât la nivelul unui «Stat Mafiot», cu procurori anticorupţie corupţi. De câte ori se încearcă înlăturarea din funcţie a lui Kovesi, SUA intervine

    Damien Phillips, un analist privind relaţiile internaţionale, scrie într-un material pentru cotidianul The Telegraph că tentativele americane de a planifica eforturile anticorupţie din Europa de Est au eşuat răsunător în România, iar Rusia lui Vladimir Putin este principala beneficiară a eşecului. Analistul mai afirmă că procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a “subminat în mod fatal statul de drept”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro