Tag: KFC

  • Cum şi-a început cariera Mark Hilton, executivul care conduce afacerile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell pe piaţa locală

    Acesta a fost şi principalul obiectiv al mandatului său început în urmă cu şase ani în România, când a acceptat să treacă din postura de reprezentant al francizorului în cea de dezvoltator al francizatului pentru expansiunea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut.

    Mark Hilton, CEO-ul Sphera Franchise Group, îşi începe discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO glumind pe tema faptului că nu are nicio legătură cu familia Hilton, care stă în spatele unuia dintre cele mai puternice branduri globale din HoReCa. Îşi clarifică apoi originile: „Sunt britanic, de fapt – galez; pentru galezi, este o diferenţă destul de mare”. Hilton a crescut într-un oraş de coastă din Regatul Unit, în apropierea mării şi cu munţii în spate, loc pe care îl descrie drept fantastic pentru un copil, dar pentru un adolescent, „îngrozitor, fiindcă tot ce aveam în zonă erau oile şi nimic altceva”.

    A studiat management hotelier şi de catering la Oxford Brookes (1983-1987) şi şi-a început pregătirea profesională încă din perioada vacanţelor de vară din studenţie. A lucrat în hoteluri, baruri şi restaurante, astfel că a descoperit de la o vârstă fragedă că acesta este domeniul care îi place. A fost repartizat în anul final al studiilor, de practică, la hotelul Sheraton din aeroportul Heathrow, o altă experienţă despre care îşi aminteşte amuzat: „Îi cazam pe oameni după 11 noaptea, după toate întârzierile de avion”.

    Teza sa de absolvire a vizat Teoria şi Practica Achiziţiilor, astfel că parcursul lui profesional a luat o turnură în această direcţie, chiar dacă îşi imagina că după absolvire va începe să lucreze direct în sectorul ospitalităţii. I s-a oferit un post în cadrul Ford, într-un program de graduate training în departamentul de achiziţii. „Oamenii care mă cunosc ştiu că nu mă prea pricep la motoare de maşini şi tehnologie, dar m-am trezit într-un post în care cumpăram diverse piese pentru vehicule, în contextul în care Ford avea un program de training pentru absolvenţi foarte cunoscut în Regatul Unit.” A lucrat acolo timp de câţiva ani şi apoi, după ce a văzut o reclamă într-unul din ziarele locale, a aplicat pentru un loc de muncă în compania care deţinea hotelurile Hilton. Astfel, parcursul său profesional a fost totuşi influenţat de grupul hotelier care poartă acelaşi nume cu el: s-a angajat în cadrul Ladbroke Group, compania care deţine hotelurile Hilton. „Aşadar, m-am găsit lucrând cu Hilton, cumpărând ce numim noi FF&E – Fixtures, Fittings & Equipments –, televizoarele, mobilier – totul, în afară de mâncare.”

    Îşi aminteşte că la vremea aceea avea în jur de 20 de ani şi în momentul în care se recomanda la recepţia hotelurilor, solicitând o întâlnire cu directorul general, era imediat primit când reprezentanţii hotelului îi auzeau numele. „Le spuneam că sunt dl Hilton şi aveau tendinţa să creadă că sunt mult mai important decât eram de fapt”. În 1994, Mark Hilton a fost recrutat de PepsiCo pentru o funcţie în divizia de achiziţii a companiei. Datorită experienţei sale anterioare, a devenit responsabil de achiziţia echipamentelor pentru Pizza Hut şi KFC în regiunea Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Mi-am petrecut o bună parte din timp călătorind în Europa şi Orientul Mijlociu, vorbind cu reprezentanţii afacerilor respective despre cât de multe cuptoare sau cartofi pentru prăjit vor să cumpere.”

    A urmat apoi o perioadă de şase luni de muncă pentru un proiect în Asia axat pe punerea bazelor unui lanţ de aprovizionare pe continentul asiatic. După ce proiectul s-a încheiat, i s-au oferit două posturi: primul, să conducă lanţul de aprovizionare pentru brandurile Yum! în Asia, iar al doilea, aceeaşi poziţie în Polonia. După ce s-a consultat cu soţia sa, a ales Polonia, şi a deţinut acest rol în 1997 şi 1998. După ce businessul respectiv a fost vândut francizatului din Polonia, s-a mutat în Regatul Unit, unde a avut mai multe roluri regionale în cadrul Yum!, conducând diferite zone. Următorul pas a fost tot în regiune: în 1999, a devenit franchise executive director pentru Yum! Restaurants International, cu responsabilităţi la nivelul Europei Centrale şi de Est; de altfel, în această perioadă a făcut şi primele sale vizite în România. Cel mai recent rol în cadrul Yum!, holdingul care deţine brandurile KFC şi Pizza Hut, a fost de chief operating officer, din 2006, timp de patru ani înainte să plece spre România. „Conduceam un business de aproximativ 2 miliarde de dolari, în peste 27 de ţări, cu branduri precum KFC, Pizza Hut, Taco Bell, dar şi altele – Long John Silver, restaurant de fish & chips, de pildă.” În această poziţie lucra cu francizaţii şi avea rolul de a-i ajuta să crească afacerile.

    „Pe parcursul carierei mele, am avut o educaţie corporate în business; lucram cu antreprenori din toată Europa – am fost norocos să am posibilitatea să înţeleg cum gândeau antreprenorii, cum îşi cresc afacerile, care sunt diferenţele între lumea corporate şi lumea antreprenorială. A fost o etapă educaţională pentru mine să înţeleg diferenţele între afaceri, ambii vor să facă businessurile să meargă mai departe, din perspective diferite.” A avut acest rol timp de patru ani, până în 2010, când a plecat pentru a pune bazele propriei firme de consultanţă împreună cu un partener italian. Hilton explică numele companiei lui: în traducere, acesta înseamnă „seminţe de rodie” şi în mai multe culturi rodia este văzută ca un simbol al creşterii, prosperităţii şi al învăţatului, astfel că a fost naturală folosirea acestui nume – Kikkirossi – pentru numele companiei de consultanţă. „Este fascinant ce pot face numele: îi determina pe oameni să aleagă Kikkirossi în detrimentul altor firme de consultanţă.”

    Între timp, avusese mai multe discuţii cu Lucian Vlad, fondatorul şi proprietarul businessului KFC şi Pizza Hut pe piaţa românească. Îl cunoştea din 1998, de la prima vizită a sa în România, în perioada în care lucra încă în Polonia şi avea responsabilităţi regionale. De altfel, una dintre primele sale vizite din acel rol regional le avusese în România, unde a fost puternic impresionat de o experienţă de la restaurantul Pizza Hut de la Universitate din Capitală, unul dintre primele deschise în România şi de care îşi aduce aminte şi acum în detaliu. „Am fost servit de o chelneriţă în mod fantastic: tot ce am vrut de la acea călătorie era să o pun într-o sticlă, să o iau înapoi în Polonia şi să le spun angajaţilor de acolo că acesta înseamnă serviciu pentru clienţi.” Chiar dacă businessul din Polonia mergea foarte bine şi existau oameni foarte buni care lucrau în organizaţie, obişnuiau să cheltuiască mii de euro – sume imense pe vremea aceea – pe programele de training pentru angajaţi. De altfel, şi această amintire a cântărit în luarea deciziei de a veni în România, alături de atitudinea persuasivă a lui Lucian Vlad, atunci când i-a propus să preia frâiele afacerii de aici. „Al doilea motiv a fost Lucian – el este un om foarte carismatic, care inspiră, este un privilegiu că l-am cunoscut şi că am învăţat atât de multe de la el”, descrie Hilton relaţia construită cu unul dintre acţionarii Sphera Franchise Group.

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • Încă un lanţ GIGANT de fast-food la nivel mondial se pregăteşte să intre în România

    „Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor. Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile.

    „Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România. Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.

    „Premier Restaurants România este liderul incontestabil al acestei pieţe, prin intermediul McDonald’s România controlând 29% din piaţă în valoare şi 31% în volum (număr de tranzacţii)“, potrivit Euromonitor. Pe locul secund se află lanţul american KFC. Fiecare dintre cele două lanţuri are circa 65-70 de localuri în România, iar afacerile lor cumulate sunt de circa 1 mld. lei, adică jumătate din piaţă. Ambele branduri au intrat pe piaţa locală acum mai bine de două decenii, când România abia învăţa ce înseamnă capitalismul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă un lanţ GIGANT de fast-food la nivel mondial se pregăteşte să intre în România

    „Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor. Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile.

    „Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România. Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.

    „Premier Restaurants România este liderul incontestabil al acestei pieţe, prin intermediul McDonald’s România controlând 29% din piaţă în valoare şi 31% în volum (număr de tranzacţii)“, potrivit Euromonitor. Pe locul secund se află lanţul american KFC. Fiecare dintre cele două lanţuri are circa 65-70 de localuri în România, iar afacerile lor cumulate sunt de circa 1 mld. lei, adică jumătate din piaţă. Ambele branduri au intrat pe piaţa locală acum mai bine de două decenii, când România abia învăţa ce înseamnă capitalismul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii cheltuie 2 mld. lei pe fast-food. Cine este liderul detaşat care “mănâncă” 30% din piaţă

    „Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor. Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • KFC lansează un smartphone. Dacă-l vrei trebuie să cheltuieşti în jur de 700 de lei

    Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate pe teritoriul Chinei, KFC lansează o serie de produse noi. Printre acestea se numără şi un smartphone cu logoul celebrului lanţ de restaurante fast-food, care va fi produs în parteneriat cu Huawei. Acesta va fi lansat la un preţ promoţional şi va fi cel mai probabil disponibil doar pentur publicul din China. Cu siguranţă însă, vor exista metode de a importa acest telefon ieşit din comun.

    Terminalul produs de Huawei pare să fie un model mid-range cu o configuraţie încă nedezvăluită complet. Acesta beneficiază de 3 GB memorie RAM, 32 GB spaţiu de stocare şi un senzor de amprentă, însă nu este clar ce cameră foto include, ce procesor şi ce rezoluţie afişează display-ul. Dispozitivul este disponibil exclusiv prin Tmall, cel mai mare e-tailer din China, iar preţul este de numai 1099 yuan, echivalent cu 160 de dolari (700 de lei).

    Citeşte continuarea pe www.go4it.ro

  • KFC lansează un smartphone. Dacă-l vrei trebuie să cheltuieşti în jur de 700 de lei

    Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate pe teritoriul Chinei, KFC lansează o serie de produse noi. Printre acestea se numără şi un smartphone cu logoul celebrului lanţ de restaurante fast-food, care va fi produs în parteneriat cu Huawei. Acesta va fi lansat la un preţ promoţional şi va fi cel mai probabil disponibil doar pentur publicul din China. Cu siguranţă însă, vor exista metode de a importa acest telefon ieşit din comun.

    Terminalul produs de Huawei pare să fie un model mid-range cu o configuraţie încă nedezvăluită complet. Acesta beneficiază de 3 GB memorie RAM, 32 GB spaţiu de stocare şi un senzor de amprentă, însă nu este clar ce cameră foto include, ce procesor şi ce rezoluţie afişează display-ul. Dispozitivul este disponibil exclusiv prin Tmall, cel mai mare e-tailer din China, iar preţul este de numai 1099 yuan, echivalent cu 160 de dolari (700 de lei).

    Citeşte continuarea pe www.go4it.ro

  • Câţi bani a făcut anul trecut lanţul românesc de restaurante care „se bate” cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Din cei 14 milioane de euro, 7,3 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a companiei francizoare, S.C Strong MND Corporation S.R.L. Potrivit reprezentanţilor companiei, 2016 a fost, până acum, cel mai bun an al reţelei Spartan, care a mai deschis un număr de 15 unităţi, dintre care 2 proprii şi 13 în sistem de franciză. Spartan a ajuns astfel anul trecut  pe locul patru în clasamentul celor mai extinse lanţuri de restaurante de tip fast-food din România.

    Investiţia necesară pentru a deveni francizat Spartan porneşte de la 80.000 de euro pentru unităţile din mall-uri şi poate ajunge la 150.000 de euro în cazul restaurantelor stradale. La aceste cheltuieli se mai adaugă şi taxa de franciză care este de 10.000 de euro, la care se adună o rede­venţă lunară de 3% din încasări şi o contribuţie de 1% la bugetul de mar­ke­ting al com­pa­niei francizoare.

    Reţeaua Spartan a fost înfiinţată acum 4 ani, la Suceava, de antreprenorul Ştefan Mandachi, iar în momentul de faţă dispune de 32 de unităţi în Bucureşti şi 19 oraşe din România, fiind pe locul patru în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. În acest moment, în cadrul reţelei lucrează mai mult de 700 de persoane: peste 250 de oameni în restaurantele proprii şi restul în unităţile deţinute de francizaţi.

    “2016 a fost un an extraordinar pentru noi, cel mai bun de la înfiinţarea companiei. Rezultatele financiare în creştere se datorează creşterii notorietăţii mărcii noastre, a încrederii clienţilor în calitatea gustului şi a experienţei Spartan şi deschiderii celor 15 unităţi noi”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director heneral S.C Strong MND Corporation S.R.L, compania care deţine franciza Spartan.

    În 2016, compania a deschis noi unităţi în patru centre comerciale din capitală: Mega Mall, ParkLake, Veranda şi Cora Pantelimon; 11 restaurante noi în ţară în: Baia Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piteşti, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Arad. De asemenea, în prima lună de funcţionare, unitatea Spartan situată în centrul comercial “Shopping City” din Piatra Neamţ, a reuşit să îşi depăşească toţi concurenţii din food-court în ceea ce priveşte valoarea încasărilor, cu 350.000 de lei înregistraţi în decembrie 2016. Numărul de angajaţi în restaurantele Spartan a ajuns la 220.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 12 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 250 de persoane, iar în total, în toate cele 32 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.

  • Câţi bani a făcut anul trecut lanţul românesc de restaurante care „se bate” cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Din cei 14 milioane de euro, 7,3 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a companiei francizoare, S.C Strong MND Corporation S.R.L. Potrivit reprezentanţilor companiei, 2016 a fost, până acum, cel mai bun an al reţelei Spartan, care a mai deschis un număr de 15 unităţi, dintre care 2 proprii şi 13 în sistem de franciză. Spartan a ajuns astfel anul trecut  pe locul patru în clasamentul celor mai extinse lanţuri de restaurante de tip fast-food din România.

    Investiţia necesară pentru a deveni francizat Spartan porneşte de la 80.000 de euro pentru unităţile din mall-uri şi poate ajunge la 150.000 de euro în cazul restaurantelor stradale. La aceste cheltuieli se mai adaugă şi taxa de franciză care este de 10.000 de euro, la care se adună o rede­venţă lunară de 3% din încasări şi o contribuţie de 1% la bugetul de mar­ke­ting al com­pa­niei francizoare.

    Reţeaua Spartan a fost înfiinţată acum 4 ani, la Suceava, de antreprenorul Ştefan Mandachi, iar în momentul de faţă dispune de 32 de unităţi în Bucureşti şi 19 oraşe din România, fiind pe locul patru în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. În acest moment, în cadrul reţelei lucrează mai mult de 700 de persoane: peste 250 de oameni în restaurantele proprii şi restul în unităţile deţinute de francizaţi.

    “2016 a fost un an extraordinar pentru noi, cel mai bun de la înfiinţarea companiei. Rezultatele financiare în creştere se datorează creşterii notorietăţii mărcii noastre, a încrederii clienţilor în calitatea gustului şi a experienţei Spartan şi deschiderii celor 15 unităţi noi”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director heneral S.C Strong MND Corporation S.R.L, compania care deţine franciza Spartan.

    În 2016, compania a deschis noi unităţi în patru centre comerciale din capitală: Mega Mall, ParkLake, Veranda şi Cora Pantelimon; 11 restaurante noi în ţară în: Baia Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piteşti, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Arad. De asemenea, în prima lună de funcţionare, unitatea Spartan situată în centrul comercial “Shopping City” din Piatra Neamţ, a reuşit să îşi depăşească toţi concurenţii din food-court în ceea ce priveşte valoarea încasărilor, cu 350.000 de lei înregistraţi în decembrie 2016. Numărul de angajaţi în restaurantele Spartan a ajuns la 220.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 12 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 250 de persoane, iar în total, în toate cele 32 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.