BusinessMagazin

Tag: Kazahstan

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.

  • Rompetrol devine KazMunayGas International

    Rompetrol a fost înfiinţat de statul român în 1974, având ca obiect de activitate reprezentarea internaţională a industriei petroliere autohtone. În 1993, grupul este privatizat prin metoda MEBO, iar în 1998 este achiziţionat de un grup de oameni de afaceri conduşi de Dinu Patriciu. În 1999, Romeptrol începe să se contureze ca grup prin achiziţia rafinăriei Vega. Achiziţiile continuă în anul 2000 cu achiziţia Petras (actuala Rompetrol Well Services), iar în anul 2001 cu Petromidia. Grupul a rămas în posesia lui Dinu Patriciu până în 2007, când omul de afaceri a vândut 75% din companie către KazMunayGas.

    Schimbarea numelui companiei face parte din strategia de dezvoltare a brandului – KazMunayGas, dar şi de valorificare a activităţilor sale.

    Brandul “umbrelă” este o condiţie prealabilă pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a grupului de firme sub marca KMG atât în ​​România, cât şi pentru intrarea cu succes pe alte pieţe externe. Toate companiile grupului vor fi promovate printr-un singur brand puternic, care va fi cunoscut atât în ţară, cât şi la nivel internaţional” a declarat Zhannat Tussupbekov, Managing Director pentru procesarea şi marketing-ul extern al ţiţeiului în cadrul CN KazMunayGas şi CEO al Grupului Rompetrol (de acum – KMG Internaţional).

    De asemenea, divizia centrală de management si suport a Grupului – The Rompetrol Group Corporate Center SRL România, va deveni KMG Rompetrol. Compania va continua să asigure managementul şi serviciile conexe pentru toate companiile ce fac parte din Grupul Rompetrol – KMG Internaţional.

    Brandul Rompetrol va fi folosit în continuare în cadrul segmentului de distribuţie, acesta fiind un brand puternic şi recunoscut atât pe plan local, cât şi internaţional. Schimbarea identităţii vizuale în acord cu noul nume, în Europa şi în regiunea Mării Negre, va avea loc treptat, având în vedere că acum compania operează peste 700 de benzinării în peste 7 ţări.

    Recent, compania a finalizat procesul de dezvoltare a unui nou concept de benzinării Rompetrol. Astfel, pentru a asigura loialitatea clienţilor şi pentru susţinerea investiţiilor alocate pentru dezvoltarea noii identităţi vizuale a staţiilor, compania va continua să opereze sub marca “Rompetrol”.

    Compania a început încă de anul trecut strategia de integrare şi aliniere a operaţiunilor sale în cadrul KMG, respectiv Vector Energy (compania de trading a grupului din Elvetia) a devenit KMG Trading AG (subsidiară a KMG Rompetrol), obiectivul acesteia fiind de a deveni operatorul naţional unic pentru exportul de ţiţei din Kazahstan în Europa şi regiunea Mării Negre. Pentru susţinerea acestei activităţi, dar şi pentru putea intra pe noi pieţe, compania trebuie să-şi dezvolte activele logistice în acord cu nevoile Kazahstanului, dar şi să-şi consolideze operaţiunile de trading.

    Grupul Rompetrol a adoptat recent un nou model operaţional în acord cu strategia de consolidare şi dezvoltare a activităţilor şi operaţiunilor din România şi Europa de Sud-Est. Reorganizarea activităţilor va permite Grupului o creştere a flexibilităţii  operaţiunilor, cu un impact semnificativ în eficientizarea structurii costurilor.

    KMG Internaţional operează peste 1.100 de puncte de distribuţie a carburanţilor în România, Franţa, Spania, Republica Moldova, Georgia, Bulgaria, sub mărcile Rompetrol şi Dyneff. De asemenea, Grupul deţine rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.

    În Kazahstan, KazMunayGas Internaţional este prezent atât prin intermediul filialei sale Rominserv, care asigură modernizarea complexului petrochimic Pavlodar, cât şi prin  Rompetrol Well Services care furnizează servicii în sectorul de explorare şi producţie a hidrocarburilor.

  • Kazahstanul şi-a devalorizat cu 19% moneda, în urma retragerilor de capital din ţările emergente

     Banda indicativă de variaţie a monedei naţionale kazahe, stabilită în consiliu monetar, a fost mutată la 185 unităţi pe dolar, plus/minus 3 unităţi, a anunţat marţi banca centrală, într-un comunicat preluat de Bloomberg.

    În urma deciziei, tenge-ul a scăzut pe piaţa interbancară la 185,87 unităţi pe dolar, faţă de 155,53 unităţi la finele şedinţei de tranzacţionare de luni, indicând o devalorizare de 19%, potrivit datelor Bloomberg.

    “În urma reducerii programului de relaxare cantitativă din SUA, capitalul iese din pieţele emergente şi merge către pieţele dezvoltate, ceea ce a generat presiuni asupra monedelor”, se arată în comunicat.

    Pieţele emergente traversează cel mai prost început de an de la criza financiară mondială din 2008-2009, retragerile masive de capital generând volatilitate ridicată şi determinând măsuri agresive din partea autorităţilor din ţări ca Turcia, Argentina, Ucraina sau India.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotărârea care aprobă memorandumul cu Rompetrol a fost inclusă pe agenda şedinţei de Guvern

     Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite să înfiinţeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut săptămâna trecută ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, să pregătească, împreună cu Ministerul Justiţiei, un proiect de act normativ prin care Guvernul să aprobe memorandumul cu Rompetrol, spunând că vrea să salveze compania şi imaginea ţării faţă de investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIVECO Romania deschide un nou birou comercial în Turcia, la Ankara

    Primul contract important al SIVECO in Turcia, cel pentru dezvoltarea si implementarea sistemului computerizat NCTS – New Computerized Transit System – la Autoritatea Nationala Vamala din Turcia, a fost demarat in anul 2009. Sistemul IT destinat vamilor consta intr-o suita de aplicatii interoperabile, integrate si accesibile, care faciliteaza schimbul electronic de date in cadrul proceselor vamale de baza.

    Acesta ajuta la cresterea eficientei procedurilor de tranzit, la prevenirea si detectarea fraudelor, accelerarea si securizarea operatiunilor desfasurate in cadrul unei proceduri de tranzit, imbunatatirea comunicarii si coordonarii intre administratiile vamale.

    In 2012, International Project Management Association (IPMA), una dintre cele mai respectate autoritati in managementul de proiect, a desemnat SIVECO Romania Finalista la categoria “Proiecte de dimensiuni medii” pentru solutia de eCustoms dezvoltata si implementata la Autoritatea Nationala Vamala din Turcia.

    “SIVECO este prezenta in Turcia cu solutia eCustoms implementata la Autoritatea Nationala Vamala, insa intentionam sa demaram noi proiecte de eGoverment prin implementarea solutiilor de eLearning, eAgriculture, eHealth, Customized Application Development, Enterprise Resources Planning (ERP). Proiectele vor fi implementate in colaborare cu parteneri locali importanti, iar in activitatile sucursalei se vor implica atat angajati romani, cat si resurse locale, angajate pe baza proiectelor derulate.

    Este notabil interesul comercial al furnizorilor globali de tehnologie pentru proiectele educationale din Turcia, tara cu una dintre cele mai consistente investitii IT din lume alocate educatiei”, spune Marian Murgulet, Directorul General SIVECO Turcia.

    De peste doua decenii, SIVECO desfasoara proiecte complexe de eLearning, eHealth, eCustoms si Credit Bureau in Emiratele Arabe Unite, Azerbaijan, Turcia, Republica Moldova, Bulgaria, Kazahstan, Algeria, Serbia, Arabia Saudita, Cipru, Macedonia, Bahrein, Kuweit, Egipt, Oman, Maroc, Belgia, Luxemburg, Belarus.

    “Expansiunea internationala a companiei, accelerata in ultimii 8 ani, a condus la realizarea a peste 30% din cifra de afaceri din export de know how, solutiile de eLearning detinand preponderenta. Avem semnate deja contracte multianuale de informatizare. Din punct de vedere financiar, vizam o crestere la 50% a ponderii exporturilor in cifra de afaceri a companiei”, spune Irina Socol, Presedinte si Director General SIVECO Romania.

  • Rominserv a luat un contract de 5 mil. dolari în Kazahstan

    Rominserv, divizia de mentenanţă şi servicii industriale a grupului Rompetrol, va furniza consultanţă în management de proiect şi training pentru construcţia unui complex petrochimic în Kazahstan, investiţia de 6 mld. dolari aparţinând grupului KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • O firmă din grupul Rompetrol va furniza servicii pentru un proiect de 6 miliarde de dolari în Kazhastan

     Complexul petrochimic va fi amplasat în vestul Kazahstanului, lângă o rafinărie a acţionarului Rompetrol, grupul kazah de petrol şi gaze a KazMunayGas, şi lângă două zăcăminte petrolifere, potrivit unui comunicat al Rompetrol.

    Investiţia de 6 miliarde de dolari vizează crearea unui centru petrochimic şi urmează să aibă, la finalizare, o capacitate de producţie de 800.000 tone etilenă şi 500.000 de tone polipropilenă.

    Partenerii care dezvoltă complexul petrochimic sunt United Chemical Company din Kazahstan, care controlează 51% din proiect, şi holdingul metalurgic SAT&Company JSC, tot din Kazahstan,, care deţine 49%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu invită constructorii kazahi să ia în considerare proiectul legăturii între Bucureşti şi Marea Neagră

     Oprescu se află, de joi până sâmbătă, la Astana, la invitaţia omologului sau, Imangali Tasmagambetov, cu prilejul împlinirii a 15 ani de când oraşul este capitala Kazahstanului.

    Primarul general a prezentat intenţia municipalităţii de a transforma Bucureştiul în oraş la Dunăre şi a invitat, pe această cale, “marii constructori kazahi să ia în considerare potenţiala legătură dintre capitala României şi Marea Neagră, prin canalul ce leagă Dunărea de aceasta”.

    “Sunt impresionat de Astana. Este un oraş nou, şi probabil cea mai tânără şi spectaculoasă capitală pe care am avut ocazia să o vizitez. Este foarte clar că avem ce învaţă unii de la alţii, că problemele cu care se confruntă cele două oraşe sunt similare”, a mai spus Sorin Oprescu, exprimându-şi disponibilitatea de a împărtăşi Astanei din experienţa specialiştilor de la Bucureşti în domenii precum infrastructura, managementul traficului şi sănătate

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele de uraniu sunt insuficiente pentru reactoarele 3 şi 4. România caută soluţii în Kazahstan

    “Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarele nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri (precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state – n.r.)”, a declarat joi Sorin Găman, director în Ministerul Economiei.

    Potrivit lui Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze urnaiu din ţara caspică.

    “Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarele 3 şi 4 este destul de apăsătoare”, a afirmat diretorul general Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toate drumurile energiei duc la Astana

    “Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
    ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
    Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
    care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
    deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
    oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
    Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
    directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
    ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
    este concurenta mare acolo, dar incercam.

    Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
    speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
    Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
    urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
    crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
    special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
    offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
    precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
    exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
    din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
    de barili, descoperit in anul 2000.

    Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
    din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
    activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
    ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
    importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
    unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
    companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
    indemana.

    “O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
    rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
    cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
    tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
    deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
    “Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
    (asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
    liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
    Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
    Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
    scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
    american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
    importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
    crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
    la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
    crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
    a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
    ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.

    Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
    ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
    vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
    intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
    regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
    Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
    Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
    petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
    companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
    vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
    KazMunaiGaz.

    Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
    anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
    care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
    sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
    pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
    rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
    proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
    cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
    dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
    Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
    actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
    internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
    achizitionat de compania kazaha din 2006.