BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă dezvăluiri: Epopeea neavizării OUG pentru modificarea codurilor penale

    Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, printr-un mesaj postat pe Facebook, că joi va publica mai multe dezvăluiri, între care şi aspecte privind „epopeea neavizării” OUG privind modificarea codurilor penale, subliniind că mesajele nu vor fi şterse.

    „Pentru o corecta informare (!). La intervale scurte de timp, voi prezenta unele sectiuni din Raportul de activitate la MJ, cu elemente de noutate. Astazi – Epopeea ” neavizarii” celebrelor OUG pentru modificarea codurilor penale ( in mod corect, Codului penal si a Codului de procedura penala)! PS: mesajele nu vor fi sterse!”, a scris fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.

    Ana Birchall a preluat, pe 25 aprilie, atribuţiile de ministru interimar al Justiţiei, într-o ceremonie care a avut loc la sediul ministerului condus până acum de Tudorel Toader. Fostul ministru Toader a precizat, la acel moment, avea pe masă “dosarul cu problemele de la minister şi domnia sa le-a preluat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul ordonanţelor de urgenţă pe Justiţie. Cum l-a costat funcţia pe Toader

    Codurile penale au reprezentat un subiect controversat şi o problemă pentru coaliţia de guvernare în ultimele şapte luni. După ce acestea au trecut de Parlament în vara anului 2018, în luna octombrie CCR a admis sesizările de neconstituţionalitate în privinţa acestora.
     
    Astfel, codurile penale trebuiau rediscutate şi modificate. Subiectul de discuţie a fost însă problema modului de modificare a Codurilor. În timp ce PSD voia modificarea lor prin Ordonanţă de urgenţă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, refuza categoric. Miza era mare, deoarece adoptarea Codurilor penale prin OUG însemna că acestea nu mai erau dezbătute şi nu mai puteau fi contestate la CCR.
     
    După şapte luni de discuţii, PSD a ales modificarea Codurilor penale prin Parlament. Astfel, săptămâna trecută, Codurile penale au fost adoptate decizional de Camera Deputaţilor şi trimise la preşedinte pentru promulgare. Dezbaterile asupra acestora au durat mai puţin de o săptămână.
     

  • REFERENDUM pe Justiţie: 26 mai. Ce implică şi cum poate fi validat

    Referendumul va fi organizat în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Şeful statului a propus două întrebări la care românii vor răspunde cu „da” sau „nu”.

    Întrebările sunt: „1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

    Parlamentul a modificat Legea referendumului în 2013. Astfel, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi funcţionarea referendumului, acesta este valabil dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. De asemenea, a fost introdusă condiţia unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor. Până în 2013, pragul de validare al referendumului era de 50%.

    Potrivit legii, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
    a) revizuirea Constituţiei;
    b) demiterea Preşedintelui României;
    c) probleme de interes naţional.

    După referendum, rezultatele sunt trimise la Curtea Constituţională, pentru a se stabili constituţionalitatea şi pentru a fi validat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REFERENDUM pe Justiţie: 26 mai. Ce implică şi cum poate fi validat

    Referendumul va fi organizat în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Şeful statului a propus două întrebări la care românii vor răspunde cu „da” sau „nu”.

    Întrebările sunt: „1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

    Parlamentul a modificat Legea referendumului în 2013. Astfel, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi funcţionarea referendumului, acesta este valabil dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. De asemenea, a fost introdusă condiţia unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor. Până în 2013, pragul de validare al referendumului era de 50%.

    Potrivit legii, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
    a) revizuirea Constituţiei;
    b) demiterea Preşedintelui României;
    c) probleme de interes naţional.

    După referendum, rezultatele sunt trimise la Curtea Constituţională, pentru a se stabili constituţionalitatea şi pentru a fi validat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu ce se va ocupa de acum Tudorel Toader, fostul ministru al Justiţiei, după ce a fost demis de PSD

    Tudorel Toader şi-a reluat, joi, funcţia de rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a precizat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei.

    Toader revine la funcţie după ce, joi, a predat atribuţiile de ministru al Justiţiei Anei Birchall, interimar pe această poziţie.

    Predarea atribuţiilor vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a luat act, miercuri, de demisiile celor trei miniştri Tudorel Toader, Rovana Plumb şi Natalia Intotero şi a semnat decretele prin care Ana Birchall, Eugen Teodorovici şi Radu Oprea sunt desemnaţi miniştri interimari la Justiţie, Fonduri Europene şi pentru Românii de Pretutindeni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum o practică obscură a transformat justiţia americană într-o maşină de colectare a datoriilor

    Confesiunile de judecată (un contract între două părţi) au făcut parte din legea comună engleză încă din Evul Mediu; contractul în cauză presupune, pe scurt, ca una dintre părţi să renunţe la dreptul la apărare în cazul în care este acţionată în judecată de cealaltă parte. Gândite iniţial ca o formă de arbitrare, confesiunile de judecată au ajuns să fie folosite de instituţiile de credit pentru executarea silită a clienţilor.

    Deşi ridică unele semne de întrebare, mai ales legat de etică, aceste contracte au fost acceptate de-a lungul timpului în cadrul mai multor sisteme juridice. Preocupările legate de potenţialul lor abuz sunt aproape la fel de vechi. Unele state americane au exceptat confesiunile la mijlocul secolului al XX-lea şi autorităţile federale au interzis aplicarea lor în clauze legate de credite de consum în 1985. Dar New York le permite încă în speţe ce implică împrumuturile pentru afaceri, conform Bloomberg.

    Un exemplu de o astfel de practică este povestea familiei Duncan, deţinătorii unei agenţii imobiliare. În urma unui împrumut de 36.762 de dolari facută de la o companie creditoare numită ABC Merchant, aceştia s-au văzut ajunşi într-o situaţie prin care afacerea lor a fost atacată printr-un proces legal care a colectat bani la o rată a dobânzii asemănătoare cu cea impusă de mafie.

    Nu este singurul exemplu de acest fel: În urma crizei financiare, băncile au renunţat la împrumuturi doar atunci când întreprinderile mici aveau nevoie de numerar. Companii precum Yellowstone sau ABC Merchant au ajuns să ocolească valorile reglementate de împrumut prin “avansuri în numerar”, nu împrumuturi, iar un judecător de distincţie a recunoscut că există o mică diferenţă practică.

    Cu alte cuvinte. aceiaşi oameni care s-au făcut responsabili de fraudele din anii 1990 şi ipotecile subevaluate, au început un deceniu mai târziu să convingă întreprinderile mici să îşi asume datorii costisitoare. Profiturile au fost uriaşe, iar industria a crescut. Anul trecut, valoarea creditelor oferite în dolari a ajuns la aproximativ 15 miliarde de dolari, conform unei estimări a băncii de investiţii Bryant Park Capital.

     

  • Cine este Eugen Nicolicea, deputatul propus de PSD în fruntea Ministerului Justiţiei, în locul lui Tudorel Toader

    Eugen Nicolicea, născut pe 6 iunie 1956, Traian, din Regiunea Craiova, a fost parlamentar în toate legislaturile din perioada 1992–2020.
     
    Din septembrie 2018, ocupă funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
     
    Este preşedinte al Comisiei pentru regulament şi membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei.
     
    Înainte de a intra în viaţa politică, Eugen Nicolicea a fost proiectant la Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin şi şef de laborator la IIRUC Bucureşti. În 1976, Eugen Nicolicea a fost admis la Facultatea de Automatizări şi Calculatoare a Universităţii din Timişoara, de unde s-a transferat la specializarea Electronică, de unde a absolvit în 1982. Ulterior, a urmat Dreptul la Universitatea Spiru Haret, filiala din Drobeta-Turnu Severin, forma de „învăţământ la distanţă”.
     

  • BREAKING | DNA a cerut Înaltei Curţi termene mai scurte în dosarele lui Dragnea şi Vâlcov

    Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preschimbarea termenelor dispuse de magistraţi în dosarele lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov. Procurorii au invocat soluţionarea cu celeritate a celor două cauze, au precizat surse judiciare.
     
    Demersul vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, ca următorul termen în dosarul DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare, să aibă loc în data de 20 mai.
     

  • BREAKING: Parlamentul a dat undă verde REFERENDUMULUI pe tema Justiţiei, fără recomandările introduse de Comisiile Juridice

    Deputatul PSD Florin Iordache a solicitat reluarea votului în Parlament asupra articolului unic din Hotârârea privind referendumul pe justiţie, după solicitările pentru eliminarea unor recomandări votate în Comisiile Juridice.

    “Vreau să ridic în faţa voastră o chestiune de procedură. Eu am fost cel care în numele PSD am spus că nu ne vom opune şi vom susţine în integralitate cererea preşedintelui. În aceste condiţii eu, eu înţeleg buna credinţă şi excesul de zel al colegilor din Comisia juridică, care au adăugat această sintagmă cu republicarea, cu legea 3 şi aşa mai departe. În aceste condiţii vă rog ca în articolul unic această suplimentare a articolului unic care nu face decât să invoce deciziile CCR şi prevederile Comsiiei de la Veneţia, să supuneţi votului eliminarea. Dacă preşedintele doreşte să supună votului un referendum să îşi asume în integralitate. Dacă acest referendum va îndeplini condiţiile de cvorum e de bine, dacă nu este responsabilitatea lui şi a grupurilor parlamentare PNL”, a declarat Florin Iordache.
     
    Anterior, parlamentarii au aprobat Hotărârea privind referendumul pe tema Justiţiei cu 263 de voturi “pentru”, 9 “împotrivă” o abţinere.
     
    Liderul grupului parlamentarl PNL, Raluca Turcan, a solicitat eliminarea recomandărilor făcute de Comisiile parlamentare după sintagma “sesizarea CCR cu privire la ordonanţe” din textul scrisorii preşedintelui Klaus Iohannis.
     
    “Eliminaţi textul care curge după sintagma «sesizarea CCR cu privire la ordonanţe». Vă solicităm să înlăturaţi ceea ce înseamnă recomandare, pentru că confundaţi procesul de referendum legislativ cu cel consultativ”, a afirmat liberalul Raluca Turcan la tribuna Parlamentului.
     

  • Liderii UE, ”speriaţi” de modificările din Justiţia României. Grapini i-a jignit pe bandă

    Este un nou apel făcut de comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, către autorităţile de la Bucureşti chiar în Parlamentul European, după ce în ultimele luni ţara noastră a fost criticată dur de liderii blocului comunitar. De data aceasta, niciun oficial al Guvernului român nu a fost în sală, însă europarlamentarul Maria Grapini i-a acuzat pe liderii Uniunii că sunt laşi şi invidioşi pe succesul României.

    Comisarul european pentru Justiţie a cerut ca autorităţile de la Bucureşti să poarte negocieri şi să ţină cont de recomandări în domeniul judiciar. În caz contrar, Executivul de la Bruxelles e pregătit să ia măsuri.

    Vera Jourova: ”Am spus în mod repetat că România trebuie să revină urgent pe calea reformelor. În România am putea ajunge în situaţia de modificare ireversibilă a Justiţiei, încălcarea sistematică a statului de drept. Am fost de-a dreptul speriată când am văzut modificările care s-au făcut.”

    Oficialul european s-a referit la controversatele ordonanţe de urgenţă şi la deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de judecători şi secţia de anchetare a magistraţilor.

    Vera Jourova: ”Posibilele modificări ale Codurilor penale trebuie să fie pregătite cu atenţie, e nevoie de consultarea magistraţilor. Orice acţiuni trebuie să fie în concordanţă cu dreptul european.”

    Declaraţiile au fost făcute luni seară, la o dezbatere ţinută în plenul Parlamentului European, în care a fost analizată situaţia statului de drept în România. Discuţiile s-au purtat însă fără ca vreun oficial al Guvernului român să fie prezent, deşi ţara noastră deţine, de la începutul anului, cel mai important rol al său în cadrul blocului comunitar: şefia Consiliului Uniunii Europene, scrie stirileprotv.ro

    Ingeborg Grassle, europarlamentar PPE: ”E ameninţată independenţa justiţiei. Vedem un preşedinte de partid care a fost condamnat în primă instanţă. Am văzut ce s-a întâmplat cu doamna Kovesi, e supusă unor presiuni foarte mari.”

    Europarlamentarul PSD Maria Grapini i-a atacat direct pe liderii europeni.

    Maria Grapini: ”Este un eşec această dezbatere. Liderii cei mai critici la adresa României lipsesc de aici, sunt laşi. Doamna comisar, nu aţi dat măcar un exemplu de încălcare a statului de drept, unul singur. Guvernul român, pe Preşedinţia Consiliului UE, are succes. Vă pare rău că are succes? România nu este Kovesi, nu este o persoană.″

    Acum cinci luni, aleşii europeni au adoptat o rezoluţie în cazul României, prin care îndemânau Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti să ţină cont de toate recomandările Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia în domeniul judiciar.