BusinessMagazin

Tag: juncker

  • Premierul britanic David Cameron a ameninţat cu ieşirea ţării sale din UE, dacă Juncker va deveni preşedinte al CE

    Citând “surse apropiate participanţilor” la summitul care a reunit marţea trecută, la Bruxelles, şefii de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană, săptămânalul a anunţat că, în opinia lui Cameron, alegerea lui Juncker ar “destabiliza în acest moment Guvernul britanic, astfel încât va fi necesară organizarea unui referendum” privind prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Acest referendum s-ar solda, cel mai probabil, cu refuzul britanicilor de a mai rămâne în componenţa Uniunii Europene, ar fi declarat Cameron, într-o discuţie la care a participat, de asemenea, cancelarul german Angela Merkel.

    Un purtător de cuvânt al Downing Street a refuzat că comenteze aceste informaţii şi să explice poziţia Guvernului Britanic faţă de candidatura lui Juncker.

    “Nu facem comentarii cu privire la potenţialii candidaţi (la preşedinţia Comisiei Europene) în această etapă. Este prea devreme”, a afirmat el.

    “Un figură a anilor 1980 nu poate rezolva problemele din următorii cinci ani”, ar fi afirmat premierul britanic, referindu-se la Juncker, potrivit Der Spiegel, care a difuzat sâmbătă extrase din articol.

    După scrutinul european din 25 mai, a început cursa pentru găsirea unui nou preşedinte al Comisiei Europene. Juncker pare bine plasat pentru ca partidele conservatoare pe care le reprezintă să constituie prima forţă din noua adunare, dar un anumit număr de lideri conservatori, inclusiv Cameron, îl consideră prea european şi un om al trecutului.

  • Alegerile europarlamentare: a fi sau a nu fi Juncker

    Alegerile au fost urmate de cina de lucru de la Bruxelles convocată de Herman van Rompuy pentru desemnarea de către liderii europeni a unui candidat la şefia Comisiei Europene, cină care “a produs doar o notă de plată pentru contribuabilii europeni, adică exact ceea ce era de aşteptat să producă”, continuă aceiaşi analişti, făcând aluzie la percepţia de politicianism şi pierdere de vreme degajată de astfel de negocieri.

    În ciuda victoriei PPE în alegeri, care ar însemna propulsarea directă a lui Jean-Claude Juncker ca şef al CE, susţinută până şi de socialiştii din PE numai ca să se rezolve mai repede situaţia, atât premierul britanic David Cameron, cât şi cancelarul german Angela Merkel s-au opus desemnării lui Juncker. Ţinând cont că desemnarea trebuie făcută de majoritatea celor 28 de şefi de state şi guverne, o decizie privind propunerea ce va fi înaintată PE spre aprobare de Consiliul European e de aşteptat abia spre sfârşitul lui iunie.

    Prelungirea negocierilor poate părea într-adevăr politicianism pur, din moment ce cetăţenii aşteaptă soluţii pentru problemele care ameninţă unitatea UE şi a căror intensitate s-a reflectat din plin în ascensiunea partidelor extremiste în PE: şomajul, austeritatea rezervată doar pentru anumite categorii sociale şi incapacitatea de a mai înghiţi noi valuri de imigranţi. În realitate însă, opoziţia faţă de Juncker ţine de poziţia lui favorabilă unei centralizări şi mai accentuate la Bruxelles a puterii decizionale a UE şi de fermitatea sa pro-austeritate – or, dacă electoratul european a trimis în PE partide eurofobe şi anti-austeritate, acesta ar fi mesajul cel mai clar că pentru şefia CE e nevoie de alte idei decât cele ale lui Juncker.

  • Idei noi la criză veche: bani pentru bănci şi salariu minim unic

    Recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), la care contribuie ţările zonei euro în ordinea forţei lor economice, ar urma să se facă prin preluarea de către MES a unor participaţii la băncile îndatorate. Noutatea faţă de reglementările actuale ar fi retroactivitatea mecanismului, ţinând cont că MES a fost conceput ca o plasă de siguranţă pentru probleme posibile şi viitoare, nu pentru probleme vechi.

    Juncker a cerut, oarecum în compensaţie, stabilirea unui salariu minim în toată zona euro, “ca să nu pierdem sprijinul clasei muncitoare din Europa”. Juncker, care deţine mandatul de preşedinte al Eurogroup (grupul miniştrilor de finanţe din zona euro) din 2005, de la crearea acestui organism, a mai propus şi în trecut un salariu minim unitar în toate ţările zonei euro, însă fără succes, iar acum pare cu atât mai puţin plauzibil ca propunerea lui să se aplice, având în vedere că pe piaţa ideilor din UE se impune tot mai mult convingerea că statele trebuie să reducă pe cât posibil mai mult costurile cu forţa de muncă.

    Deşi criza din zona euro e văzută în principal prin prisma deficitelor şi a datoriei, miezul problemei rămâne diferenţa tot mai mare de competitivitate între ţările membre, notează analiştii Crédit Agricole. Bătălia care se va da în 2013 nu va fi în jurul rigorii bugetare, apreciază ei, ci în jurul încercării de a reduce costurile salariale pentru a câştiga competitivitate, iar ţările aflate în procese de ajustare fiscală vor fi nevoite să găsească moduri de a-şi menţine inflaţia sub media europeană, spre a reduce decalajele relative între costuri şi preţuri.

    Reducerea costurilor cu munca inhibă însă cererea internă, iar restrângerea cererii simultan în mai multe pieţe ale zonei euro, atâta vreme cât exporturile lor sunt majoritar intracomunitare, riscă să gâtuie creşterea economică, admit cei de la Crédit Agricole.

  • Juncker va fi urmat la conducerea Eurogroup de ministrul de Finanţe al Olandei

    Dijsselbloem a declarat, luni, că va analiza oferta dacă i se va propune funcţia de şef al Eurogroup, organizaţie care reuneşte miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro, potrivit ARD, citat de EUobserver.

    Formal, Dijsselbloem trebuie ales la conducerea Eurogroup de către miniştrii de Finanţe. Preşedintele Eurogroup are un rol cheie în combaterea crizei.

    Miniştrii de Finanţe din Germania, Wolfgang Schäuble, şi Franţa, Pierre Moscovici, au fost consideraţi favoriţi pentru preluarea funcţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Juncker cere Spaniei să respecte ţinta privind deficitul bugetar din 2013

    “Plecăm de la principiul că Spania vrea să respecte obiectivul privind deficitul bugetar din 2013, respectiv reducerea sub limita maximă din legislaţia europeană de 3% din PIB”, a declarat Juncker la Bruxelles, unde are loc reuniunea Eurogroup. Juncker a precizat că miniştrii vor discuta luni problema deficitului bugetar al Spaniei din 2012, dar nu se va lua o decizie definitivă. Spania i-a luat prin surprindere pe liderii europeni la începutul acestei luni, anunţând că deficitul bugetar va atinge în acest an 5,8% din PIB, cu mult peste ţinta de 4,4% convenită cu Comisia Europeană.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Juncker: Intrarea Greciei în faliment nu poate fi exclusă

    Juncker a afirmat că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atât timp cât nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale. “Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie”, a spus el. Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena “să-şi arate muşchii” în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Fitch da o mana de ajutor Atenei: O restructurare limitata a datoriilor Greciei ar fi “relativ bine absorbita” de bancile europene

    James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
    pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
    reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
    rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
    unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
    perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
    degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
    Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
    reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

    Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
    de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
    voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
    dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
    D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
    elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
    de Banca Centrala Europeana (BCE).

    Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
    afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
    creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
    a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
    RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
    mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
    considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
    de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
    sa finanteze Grecia.

    Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
    Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
    Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
    grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
    expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
    cu scadenta mai lunga.

    Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
    marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
    spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
    care si Romania.

    La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
    bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
    in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
    miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
    Reglemente Internationale (BIS).

    Sursa grafic: BBC

    Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
    finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
    europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
    obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
    Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
    fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
    Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
    creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

    Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
    nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
    prioritate la rambursarea datoriilor.

    “E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
    veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
    seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

    Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
    europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
    de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
    de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
    aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
    Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
    care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
    prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.

  • Juncker: Grecia risca sa nu primeasca urmatoarea transa de imprumut de la FMI. Ce se intampla cu euro

    Euro a atins un nou minim record fata de francul elvetian, de
    1,2235 franci pe unitate, in urma afirmatiei lui Juncker. Remarcile
    lui Juncker coincid cu accentuarea presiunilor asupra Greciei
    pentru accelerarea reformelor si vanzarilor de active, in schimbul
    ajutorului financiar din partea tarilor din zona euro si a Fondului
    Monetar International. “FMI poate acorda fonduri doar daca exista
    garantii de refinantare pentru 12 luni”, a afirmat Juncker intr-o
    conferinta la Luxemburg. El a adaugat ca nu crede ca Uniunea
    Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI vor conchide ca aceasta
    conditie a fost indeplinita.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un pas mic pentru pietele financiare, un salt urias pentru UE

    Ministrii de finante ai zonei euro (Eurogrupul), reuniti la
    Luxemburg, au convenit luni seara sa modifice regulile de
    functionare ale comunitatii, astfel incat sa previna crize de genul
    celei grecesti, unde lipsa de supraveghere a finantelor nationale
    de catre celelalte state si de catre Bruxelles a permis si
    falsificarea datelor, si depasirea grosolana a limitelor de deficit
    si de datorie publica. Mai recent, judecand dupa declaratiile
    oficialilor din Bulgaria si Ungaria, o astfel de supraveghere a
    devenit necesara si pentru tarile UE din afara zonei euro.

    “In fiecare primavara, planurile bugetare nationale vor fi
    prezentate Comisiei Europene si celorlalte state membre”, a
    declarat Herman Van
    Rompuy    , presedintele Consiliului European, iar atunci cand un
    stat vine cu un plan care prevede un deficit mare, va trebui sa se
    justifice in fata celorlalte 26 de state si a Comisiei. Planurile
    nu vor fi examinate cifra cu cifra, ci vor fi verificate datele
    privind cheltuielile, veniturile si balanta finala a bugetului.

    Decizia Eurogrupului va trebui totusi adaptata specificului
    unora dintre tari, in special al Marii Britanii, dupa ce aceasta
    s-a opus ferm cedarii catre Bruxelles a prerogativelor nationale de
    stabilire a bugetului intr-un fel ce ar prevala fata de cuvantul
    parlamentului britanic.

    Rompuy a adaugat ca va fi creat si un
    mecanism de sanctiuni     care vor fi aplicate mult mai devreme (nu
    ca acum, cand avertismentele si procedurile de incalcare a
    regulilor UE sunt aplicate post factum). “Acum esti sanctionat cand
    treci pe rosu, adica atunci cand ai trecut de limita de 3% din PIB
    a deficitului bugetar. De acum inainte, o sa fii amendat si daca ai
    trecut pe galben si inclusiv daca ai depasit limita de 60% din PIB
    pentru datoria publica”, a spus Rompuy. Ramane de vazut daca
    aceasta va necesita modificarea tratatului de functionare al UE,
    asa incat sanctiunile sa mearga pana la suspendarea pentru statele
    indisciplinate a dreptului de vot in cadrul Uniunii.

    Decizia de marti va fi prezentata spre aprobare Comisiei
    Europene saptamana viitoare.

    PRINDE FORMA PACHETUL FINANCIAR DE APARARE A EURO

    La aceeasi reuniune, ministrii de finante au definitivat forma
    juridica a institutiei (special purpose vehicle) prin care se va
    derula facilitatea preventiva de creditare a tarilor cu probleme
    din zona euro, in valoare de 440 de miliarde de euro, aprobata la
    data de 10 mai. Este vorba de o
    societate cu raspundere limitata    , supusa legilor din Luxemburg,
    care va obtine resurse financiare, in functie de necesitati, de pe
    pietele financiare si va administra pachetul de resurse disponibile
    in numele si cu garantia statelor membre ale zonei euro, dar in
    afara bugetelor acestora, beneficiind deci de
    cel mai inalt rating     posibil. Orice imprumut va fi acordat doar
    sub conditii stricte fiscale impuse tarilor beneficiare.

    Facilitatea de creditare va deveni functionala in aceasta luna,
    imediat ce tari reprezentand 90% din actionariatul Bancii Centrale
    Europene vor fi aprobat participarea la initiativa, prin
    intermediul parlamentelor nationale. Un CEO si un presedinte al
    consiliului de administratie ai institutiei urmeaza sa fie numiti
    in urmatoarele zile, a afirmat seful Eurogrupului, Jean-Claude
    Juncker.

    Facilitatea de 440 de miliarde de euro este unul din elementele
    pachetului financiar de sustinere a increderii in zona euro,
    anuntat la 10 mai, alaturi de o linie de credit de 60 de miliarde
    de la Comisia Europeana si de credite de pana la 250 de miliarde de
    euro cu care ar urma sa contribuie Fondul Monetar International.

    Dominique Strauss-Kahn    , presedintele FMI, a descris mecanismul
    drept “foarte important pentru stabilizarea zonei euro”.

    Formalizarea mecanismului de credite anuntat la 10 mai, ca si
    inasprirea supravegherii fiscale in randul tarilor UE, ar trebui sa
    fie de natura sa amelioreze perceptia pietelor financiare asupra
    monedei euro si a coeziunii blocului european.

  • Pariati pe euro! De ce nu?

    Euro a ajuns miercuri in Asia la un nou record negativ – 1,2143
    dolari, cel mai scazut nivel din aprilie 2006, insa si-a revenit
    ulterior, iar in tranzactiile de la New York a inchis la 1,2429.
    Joi, la deschiderea burselor din Asia, fluctuatiile
    au continuat    : cresterea a aparut pur si simplu in urma zvonului
    ca Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni pe piata ca sa
    stopeze declinul accelerat al monedei, iar scaderea a fost cauzata
    de vanzarile de active legate de euro, in contextul fugii de risc a
    fondurilor de investitii.

    Deprecierea euro are drept cauza temerea de o incetinire a
    cresterii economice in eurozona, insa pietele financiare se
    comporta irational, a comentat Jean-Claude
    Juncker    , presedintele Eurogrupului (grupul ministrilor de
    finante ai eurozonei). “Exista asteptari de incetinire a cresterii
    in zona euro, din cauza eforturilor noastre de a reduce deficitele.
    Exista o anumita reticenta in a crede ca Grecia poate depasi criza
    actuala. Nu cred insa ca pietele se comporta intr-un mod rational”,
    a spus Juncker.

    Eticheta de irationalitate nu e fara temei. De-a lungul
    ultimelor luni, pietele au trecut de la un motiv la altul de a
    paria pe un deznodamant nefericit in zona euro. Mai intai a fost
    temerea ca Grecia va cadea, iar dupa ce UE si FMI au intervenit cu
    creditul de 110 miliarde pentru Atena, au luat in vizor alte state
    din zona euro, pana ce UE si FMI au anuntat, la 9 mai, mecanismul
    de sustinere de 750 de miliarde de euro, capabil sa faca fata si
    nevoilor altor tari cu probleme. In acelasi timp, pietele au
    inceput sa speculeze ca ar putea aparea la nivelul bancilor o criza
    de lichiditate similara celei de la momentul falimentului Lehman
    Brothers din 2008, aproape silind BCE sa intervina pe piata si sa
    cumpere obligatiuni ca sa previna o penurie de bani.

    Ironia face ca noile teme de speculatie intorc pe dos exact ceea
    ce investitorii cereau inainte de 9 mai: interventia BCE, salutata
    atunci, o considera acum drept o dovada ca banca si-a pierdut
    credibilitatea (pentru ca reglementarile zonei euro nu permit decat
    in caz exceptional interventia directa cu mijloace monetare in
    apararea unui stat membru), iar pachetul de 750 de milioane de
    euro, conditionat de restrictii fiscale dure, il considera drept un
    mod de a frana cresterea economica si de a impovara si mai tare cu
    datorii tarile cu probleme (Grecia si grupul celorlalte “PIIGS” –
    Spania, Portugalia, Irlanda, Italia).

    “ASTA E ISTERIE MORALISTA”

    Comentariul lui Juncker despre irationalitatea pietelor a fost
    sustinut de ministrul german de finante
    Wolfgang Schaeuble    , care s-a declarat “convins ca pietele sunt
    realmente in afara oricarui control. Avem nevoie de reglementari cu
    adevarat eficiente, de un mecanism de piata care sa functioneze
    corect”.

    Inevitabil insa, orice incercare de a limita speculatiile pe
    piata duce la o noua escaladare a “irationalitatii”. Cea mai noua
    dovada in acest sens a venit dupa decizia de marti a Berlinului de
    a interzice tranzactiile cu “naked short selling” pe actiunile
    bancilor germane, pe obligatiuni emise de tari din zona euro si pe
    CDS-uri (contracte de asigurare contra nerambursarii unui credit).
    “Naked short selling” reprezinta pariurile pe scaderea unor
    titluri, facute in conditiile in care traderul vinde titluri pe
    care nu numai ca nu le are, dar nici nu s-a asigurat ca are de unde
    sa le imprumute. Acest tip de tranzactii a fost interzis in 2008 si
    de Rezerva Federala a SUA, intrucat potentialul lor speculativ a
    contribuit din plin la caderea pe rand a bancilor in acel an,
    culminand cu Lehman Brothers.

    Pentru autoritatile germane, decizia a fost un inceput al
    planului lor de impunere a unor reglementari noi pe pietele
    financiare; pentru investitori insa, mai ales pentru fondurile
    speculative, masura a starnit iritare si a stat la baza caderii de
    miercuri a monedei europene si a majoritatii pietelor de actiuni.
    Reprezentantii fondurilor au umplut presa, indeosebi cea americana, cu
    declaratii alarmiste, cu amenintari ca vor iesi de pe activele
    riscante (inclusiv de pe euro adica) si cu acuzatii ca Germania
    dinamiteaza stabilitatea pietei europene (desi in realitate
    tranzactiile “naked selling” reprezinta numai o mica parte din
    tranzactiile totale).

    “Asta e isterie moralista”, a zis
    Charles Dumas    , director de cercetare la firma de consultanta
    Lombard Street Research. “Daca Angela Merkel incepe sa preseze
    pentru o extindere a interdictiei in toata Europa, aceasta va
    insemna o groaza de necazuri.”

    “Este sarcina noastra istorica. Daca euro cade, cade si Europa”,

    motivase Merkel    , incriminand direct pietele financiare
    “distructive”. “Euro e in pericol. Daca nu evitam acest pericol,
    consecintele pentru Europa sunt incalculabile si consecintele in
    afara Europei sunt incalculabile.” Inutil de spus ca insasi aceasta
    declaratie a contribuit la valurile de vanzari de euro si la
    caderea monedei europene: intai, fiindca Angela Merkel a spus ca
    tara ei e gata sa actioneze chiar de una singura, fara sprijinul
    partenerilor europeni; apoi pentru ca – cel putin pana vineri, cand
    ministrii de finante europeni vor discuta planul de masuri propus
    de cancelarul german – Germania e chiar singura, intrucat nici
    Franta, nici alte tari din zona euro nu vor deocamdata sa-i urmeze
    exemplul.

    UN PIC DE RATIUNE

    In tot acest concert furios, in mod surprinzator apar si cateva
    voci linistite, care cauta sa castige de pe urma euro pariind
    contra curentului.