“Văd o încercare de a controla alegerile pentru Parlamentul European. Acest lucru vine de pe mai multe froturi, şi nu numai din afara UE. Statele din cadrul UE încearcă, de asemenea, să îndrepte voinţa alegătorilor într-o anumită direcţie prin ştiri false”, a declarat Juncker în cadrul unui interviu acordat pentru publicaţia germană Funke.
De asemenea, Comisia Europeană este gata să se ocupe de această problemă, a adăugat Juncker.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat vineri că “limba engleză îşi pierde importanţa în Europa încet, dar sigur”, în cadrul unei conferinţe privind situaţia Uniunii Europene în contextul Brexit, notează site-ul BBC News.
Juncker a participat la o conferinţă în Florenţa, a precizat că se va adresa în limba franceză şi apoi a zâmbit, stârnind râsete şi aplauze din jur.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, joi seară, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.
“Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor?”, a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenţi la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles.
Comisia Europeană doreşte introducerea unui salariu minim pentru angajaţi şi a unei indemnizaţii minime de şomaj la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, afirmă Jean-Claude Juncker, preşedintele Executivului UE.
“Ar trebui să avem un salariu minim la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat de site-ul Challenges.fr.
De asemenea, Juncker s-a declarat favorabil introducerii unei indemnizaţii minime de şomaj la nivelul Uniunii Europene.
Îngrijorările cresc în contextul în care sute de mii de migranţi sosesc în Europa, mulţi din zone de război din Orientul Mijlociu, care instalează tabere în ţări din Balcani, în condiţii tot mai aspre, în timp ce se apropie iarna.
Juncker i-a convocat pe liderii din regiune şi pe cancelarul Angela Merkel din Germania – ţara care primeşte mai mulţi refugiaţi decât orice alt stat UE – la discuţii, duminică.
“Ei vor discuta (despre) răspunsuri operative comune, necesare de urgenţă, la actualele nevoi umanitare şi vor decide măsuri pe termen scurt”, a declarat Juncker pentru grupul german de presă Funke, din care face parte Hamburger Abendblatt.
“Avem nevoie de mai multă cooperare şi de un acord mai strâns între ţările din regiune, pentru a stăpâni situaţia”, a spus preşedintele CE.
Situaţia migranţilor s-a deteriorat după ce Ungaria şi-a sigilat frontierele cu Serbia şi Croaţia, lăsând mulţi imigranţi blocaţi în alte state copleşite de aflux.
Merkel, o adevărată forţă în reuniunea de duminică, urmează să pledeze pentru distribuirea migranţilor în cadrul UE direct din centrele de înregistrare iniţiale, potrivit săptămânalului Der Spiegel.
– Juncker va prezenta un plan în 16 puncte
Presa germană scrie, de asemenea, că Juncker urmează să prezinte un plan în 16 puncte în cadrul negocierilor, plan ce include şi un angajament de a nu trimite migranţii dintr-o ţară în alta fără un acord prealabil, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).
Juncker a lăudat-o în interviu pe Merkel pentru că se concentrează asupra crizei refugiaţilor, pe care ea catalogat-o drept cea mai mare provocare la adresa Europei, mai mare decât criza datoriei Greciei.
“Apreciez foarte mult faptul că şefa Guvernului german nu a fost abătută de la cursul său de către sondajele de opinie. Pentru că această (criză) nu este despre popularitatea pe termen scurt, ci despre substanţă”, a spus el.
Germania aşteaptă cel puţin 800.000 de migranţi anul acesta, reprezentând aproape 1% din populaţia ţării. Popularitatea lui Merkel a scăzut de când a deschis frontierele refugiaţilor sirieni, în urmă cu aproape două luni.
În podcastul ei săptămânal, Merkel a declarat că multe dintre persoanele care sosesc în Germania se vor confrunta cu dificultăţi. “Pentru mulţi dintre cei care vin la noi, lucrurile vor merge foarte bine. Dar va exista o parte care nu dispune de o educaţie bună, iar noi trebuie să ne asigurăm că ei îşi vor găsi repede un loc de muncă, în special tinerii”, a spus ea.
Juncker critica astfel o declaraţie prin care preşedintele american Barack Obama cataloga Rusia drept doar “o putere regională”.
“Ştiu din conversaţiile mele cu (preşedintele rus Vladimir) Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când (preşedintele american) Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poţi să vorbeşti despre Rusia aşa”, a declarat Juncker joi, într-o conferinţă de presă în oraşul german Passau, citat de site-ul TheLocal.se.
Preşedintele CE a făcut aceste declaraţii în contextul în care UE şi Statee Unite au impus sancţiuni Rusiei din cauza intervenţiei acesteia în Ucraina, iar Obama a avut o întâlnire glacială cu preşedintele rus Vladimir Putin la Adunarea Generală a ONU, în septembrie.
“Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent”, a mai declarat Juncher. “Rusia trebuie tratată ca un egal”, a adăugat preşedintele CE, citat de site.
“Trebuie să facem eforturi către o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexi, dar aşa trebuie să facem, nu putem continua aşa”, a declarat, citat de BBC, şeful Comisiei în această vizită în sudul Germaniei.
Occidentul a impus restricţii în eliberarea vizelor şi blocarea averilor a zeci de oficiali ruşi de rang înalt.
Sancţiunile au restricţionat, de asemenea, accesul Rusiei la credite bancare occidentale, la tehnologie indistrială şi în sectoarele apărării şi energetic. Ca răspuns, Moscova a impus embargouri asupra celor mai multe importuri de alimente şi băuturi occidentale.
În contextul în care Passau a devenit un punct major de tranzit pentru migranţi din afara UE care încearcă să înceapă o nouă viaţă în Germania, vizita lui Juncker s-a concentrat asupra eforturilor UE de a face faţă afluxului de migranţi.
Războiul civil din Siria împinge tot mai mulţi sirieni în Turcia, iar de aici mai departe către centrul Europei. Turcia găzduieşte deja aproximativ două milioane de sirieni, în tabere de refugiaţi.
Obama a criticat extrem de dur, săptămâna trecută, atacurile aeriene pe care Rusia le-a lansat în Siria la sfârşitul lui septembrie.
Guvernele Statelor Unite şi Marii Britanii sunt îngrijorate că ajutorul acordat de Rusia preşedintelui sirian Bashar al-Assad va conduce la menţinerea acestuia la putere şi la o slăbire a grupărilor siriene “moderate” care luptă să-l îndepărteze de la putere.
Rusia insistă că atacurile sale aeriene vizează în principal Statul Islamic, însă liderii Occidentului contestă acest lucru.
Referindu-se la actualele tensiuni dintre UE şi Rusia, Juncker a declarat că “nu ne putem lăsa relaţia cu Rusia să fie dictată de către Washington”.
Însă el a îndemnat, de asemenea, Moscova să-şi schimbe “masiv” politica. “Modul în care ei (ruşii) au acţionat în Crimeea şi în estul Ucrainei nu este acceptabil”, a subliniat preşedintele CE, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia şi la implicarea acesteia în conflictul armat dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul Ucrainei.
Discuţia se va axa asupra “pachetului migraţiei”, în perspectiva reuniunii Consiliului JAI, care va avea loc luni.
Consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene a precizat că discuţia nu va avea ca scop informarea lui Jean-Claude Juncker asupra poziţiei României cu privire la cotele obligatorii de imigranţi, având în vedere că aceasta este “foarte bine” cunoscută la Bruxelles.
“Poziţia României este cunoscută, foarte bine cunoscută, la Bruxelles. (Discuţia – n.r.) nu este doar să se informeze domnul Juncker cu privire la poziţia României. Poziţia României a fost reiterată şi cunoscută nu doar din ceea ce s-a comunicat public, dar inclusiv România în discuţiile care au avut loc şi-a precizat foarte clar poziţia”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Leonard Orban.
Reprezentanţii statelor membre UE vor dezbate luni în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, propunerile Comisiei Europene privind imigraţia. România va fi reprezentată de vicepremierul Gabriel Oprea, care va anunţa că ţara noastră poate primi 1.785 de refugiaţi, respingând cotele obligatorii.
Reuniunea miniştrilor de Interne din statele membre ale Uniunii Europene (UE), programată luni la Bruxelles, va fi coordonată de Jean Asselborn, ministrul pentru Imigraţie şi Azil din Luxemburg, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
La şedinţa Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) sunt invitaţi şi reprezentanţi ai agenţiilor Uniunii Europene şi Naţiunilor Unite responsabile de gestionarea imigraţiei. Reprezentanţii Agenţiei UE pentru Frontiere (Frontex), ai Oficiului European pentru Susţinere în materie de Azil (EASO), ai Agenţiei europene a poliţiei (Europol), Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) vor oferi cele mai noi informaţii despre fluxurile migratorii şi despre situaţia de pe teren. Şedinţa Consiliului JAI se va desfăşura pe baza acestor date.
UPDATE – Juncker îndeamnă la adoptarea unor cote “obligatorii”
Standarde de azil comune sunt importante, dar nu sunt suficiente pentru a face faţă crizei actuale a migranţilor, afirmă preşedintele CE Jean Claude-Juncker în primul său discurs despre “starea Uniunii”, îndemnând la cote “obligatorii” de distribuire între statele UE.
Juncker a precizat, miercuri, că o decizie privind noul sistem de cote va fi luată pe data de 14 septembrie în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Interne din ţările membre UE. “Sper ca de data asta să fie toţi la bord. Fără retorici, fără discursuri – este timpul acţiunii”, a precizat preşedintele Juncker.
Juncker a declarat că aplaudă eforturile ţărilor vecine Siriei – Turcia, Liban şi Iordania – de a accepta milioane de refugiaţi.
Europa a eşuat, însă, în a le oferi refugiaţilor solidaritatea sa comună, recunoaşte el, subliniind că propune, miercuri, măsuri de urgenţă.
“Acest lucru este necesar să fie făcut în mod obligatoriu”, subliniază Juncker, care a confirmat că planul Comisiei vizează 160.000 de oameni.
El a avertizat că se apropie iarna. “Oare chiar vrem ca oamenii să doarmă în gara din Budapesta sau în corturi pe (insula greacă) Kos?”, întreabă el.
Preşedintele CE a adăugat că o listă de ţări sigure, în Europa, va ajuta la urgentarea procedurilor de azil.
Comisia propune, de asemenea, un mecanism permanent de distribuire, pentru a ajuta la gestionarea unor eventuale situaţii viitoare de urgenţă în privinţa refugiaţilor, a anunţat el.
“Mă pronunţ ferm ca solicitanţii de azil să muncească în timp ce le sunt procesate solicitările. Munca înseamnă demnitate”, a subliniat Juncker.
UPDATE – “Există o lipsă de Europă în Europa şi o lipsă de uniune, iar acest lucru trebuie să se schimbe”, a spus, în deschiderea discursului, Jean-Claude Juncker, care a respins întreruperi ale unor critici din sală ca “nedemne”.
Răspunsul la criza migranţilor este necesar să fie prima prioritate a UE, a subliniat el. “Prima prioritate în ziua de azi este criza imigranţilor. Cei mai mulţi dintr ei fug din Siria sau din alte zone aflate în conflict. Este timpul pentru umanitate. Noi, europenii nu ar trebui să uităm cât de important este să arătăm compasiune pentru cei care caută refugiu. Europa reprezintă astăzi un loc de speranţă pentru bărbaţii şi femeile din Orientul Mijlociu. Europa este cel mai bogat şi cel mai stabil continent din lume. Acesta este un loc al păcii şi al stabilităţii şi ar trebui să fim mândri de asta”, a menţionat Juncker.
Numărul de oameni este “impresionant”, iar pentru unii ei sunt “înspăimântători”, a spus el. Dar nu este timpul unor dispute, a venit vremea acţiunii concertate, a subliniat preşedintele CE. Este o problemă de demnitate şi simţ istoric, insistă el.
Juncker evocă faptul că Europa este un continent pe care aproape toată lumea a fost refugiat la un moment, dând exemplul revoluţionarilor unguri care au fugit în Austria după revolta din 1956 împotriva regimului sovietic. “Am uitat că există mai multe MacDonald-uri în Statele Unite decât în Scoţia?”, a întrebat el.
El a evocat, de asemenea, cei 60 de milioane de refugiaţi din Europa de după al Doilea Război Mondial, subliniind că dreptul la azil este una dintre cele mai importante valori europene.
Cu toate acestea, există puţine semne că Tsipras ar dori să renunţe la obiecţiile faţă de oferta instituţiilor internaţionale, pe care a respins-o ca fiind umilitoare pentru Grecia, relatează Reuters, citând surse elene.
Un oficial guvernamental elen a spus că a ascultat cu interes propunerea europeană, dar a precizat că Tsipras va vota “nu” la referendum.
Tsipras ar trebui să trimisă un răspuns în scris, de acceptare a versiunii propunerilor creditorilor publicate duminică şi să se angajeze că va susţine măsurile, la referendumul de pe 5 iulie.
Oferta publicată duminică de creditori include propunerea Greciei ca taxa pe valoare adăugată pentru hoteluri să fie de 13% şi nu de 23% aşa cum solicitau anterior instituţiile europene.
Dacă oferta ar fi acceptată, miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea adopta o declaraţie în care să afirme că un angajament din 2012, pentru analizarea extinderii perioadelor de maturitate a împrumuturilor, de reducere a dobânzilor şi de extindere a unui moratoriu referitor la plata dobânzilor pentru împrumuturile acordate de zona euro Greciei să fie implementat în octombrie.
Oferta este condiţionată de trimiterea la timp de către Tsipras a scrisorii către preşedintele Eurogroup Jeroen Dijsselbloem, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, pentru a putea organiza marţi o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro.
Jurnaliştii prezenţi la Riga pentru Summitul Parteneriatului Estic l-au auzit pe Juncker când i-a spus lui Orban “Salut, dictatorule!”, dar nu au reuşit să afle ce i-a răspuns acesta. În orice caz, cei doi lideri europeni erau zâmbitori în deschiderea summitului, potrivit Euronews.
Juncker era într-o dispoziţie deosebit de bună şi chiar s-a oferit să îi împrumute o cravată premierului grec, Alexis Tsipras, cunoscut pentru stilul său vestimentar lejer.
Replicile acide privind stilul lui Viktor Orban nu sunt o noutate pe coridoarele Uniunii Europene, fostul comisar Louis Michel afirmând despre premierul ungar că are “tendinţe autocratice”.
Rivalii săi din Ungaria l-au acuzat adesea că încalcă libertăţile prin reformele promovate în domeniul justiţiei, presei şi economiei.
O sugestie recentă a lui Orban privind reintroducerea pedepsei cu moartea în Ungaria a generat reacţii aprinse în Uniunea Europeană, unde pedeapsa capitală este interzisă.