Înainte de scandalul Cambridge Analytica, înainte ca Facebook să recunoască faptul că platforma a fost utilizare pentru a încuraja epurarea etnică în Myanmar, înainte de scadalul WhatsApp în India şi înainte de QAnon şi Proud Boys, Mark Zuckerberg avea lumea la picioarele lui, notează BBC.
Statutul lui Zuckerberg în SUA a ajuns până la punctul în care în 2017 a început să fie văzut drept un potenţial candidat la preşedinţia SUA, când a decis să facă un tur al Americii.
Într-o postare pe Facebook, el scria atunci că doreşte să „discute cu mai mulţi oameni despre modul în care trăiesc, muncesc şi despre viziunea lor pentru viitor”.
Scopul lui era de a vorbi cu oameni în toate cele 50 de state americani, de a se întâlni cu ei şi de a discuta – ceea ce se aseamănă mult cu începutul unei campanii electorale.
Cu toate acestea, Zuckerberg a respins de fiecare dată ipoteza că ar vrea să candideze, deşi candidatura lui era dezbătută pe larg în presă, în contextul în care el avea bani, determinare şi putere.
Săptămâna trecută, Joe Biden a preluat funcţia pe care mulţi credeau că Zuckerberg o doreşte în secret. Astfel, şeful Facebook a ajuns brusc într-o poziţie de înstrăinare faţă de decidenţii politici.
„Nu mai este un personaj bine-venit la cocktail-urile politicienilor. Şi nici nu cred că a fost pentru prea multă vreme (…) Nu există prea multă apropiere acolo. Facebook este considerat la scară largă ca fiind cel mai proeminent rău-făcător dintre toţi monopoliştii din sectorul de tehnologie”, a declarat Sarah Miller, director al ONG-ului American Economic Liberties Project, pentru BBC.
Sarah Miller lucrează în echipa de tranziţie a lui Joe Biden.
Se consideră că administraţia Obama a fost apropiată de Silicon Valley şi de compania Facebook. Însă, dacă Biden a fost vreodată un prieten al Facebook, acum nu mai este cazul.
Mai mult, preşedintele Joe Biden foloseşte cuvântul „Facebook” în mod universal atunci când se referă în discursurile sale la modul în care internetul s-a dezvoltat greşit în anumite privinţe. Cu atât mai edificatoare devin declaraţiile lui Biden dintr-un interviu acordat New York Times în urmă cu un an.
„Nu am fost niciodată un fan al Facebook, aşa cum probabil ştiţi deja. Nu am fost niciodată un mare fan al lui Zuckerberg. Cred că el este o problemă reală”, a declarat Bident pentru Times.
Nu doar Joe Biden are o problemă cu Zuckerberg. În zilele de după victoria electorală ale lui Biden, Bill Russo, head of communications pentru noul preşedinte american a scris pe Twitter: „Dacă aţi crezut că dezinformarea pe Facebook este o problemă în timpul alegerilor, aşteptaţi să vedeţi cum ne distruge democraţia după alegeri”.
Democraţii îl acuză de Zuckerberg pentru ce s-a întâmplat în 2016. Republicanii au utilizat metodele Cambridge Analytica pentru a ţinti alegătorii, iar acest lucru a fost considerat ca un factor crucial în victoria lui Donald Trump de atunci.
De ce contează pentru Facebook
Aşa cum notează BBC, când eşti miliardar probabil nu este foarte important dacă te place sau nu preşedintele.
Cu toate acestea, preşedintele Biden se află în faţa unei conjuncturi istorice în care poate restructura marile companii de tehnologie – cunoscute drept Big Tech – ceea ce înseamnă că poate schimba şi relaţia legală pe care platformele o au cu utilizatorii.
O astfel de schimbare s-ar putea dovedi devastatoare pentru Facebook. Cea mai mare problemă ar fi o schimbare legislativă care ar elimina aşa-numita „Secţiune 230”.
Această frântură de legislaţie presupune că Facebook şi alte companii de social media nu pot fi date în judecată pentru ceea ce postează oamenii pe platformele lor.
În acelaşi interviu cu New York Times de acum un an, Joe Biden a decalarat că vrea ca acel articol de lege să fie „eliminat imediat”.
Asta ar putea declanşa un dezastrul pentru Facebook, în contextul în care toate postările de defăimare, toate fraudele postate pe platformă ar deveni dintr-odată responsabilitatea legală a gigantului american. Practic, Facebook nu ar mai putea funcţiona ca acum fără „Secţiunea 230”.