BusinessMagazin

Tag: Ionut Dumitru

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Consiliul Fiscal catre Guvern: Platiti datoriile restante catre firmele private!

    Discrepanta dintre obiective si ce s-a incasat de fapt nu se
    explica numai prin evolutia sub asteptari a economiei, ci indica o
    crestere a evaziunii fiscale, “foarte evidenta in special in cazul
    accizelor”. Majorarea accizelor si deprecierea leului ar fi
    justificat o crestere a incasarilor la buget, insa daca in primul
    semestru din 2009 s-au incasat din accize 6,94 miliarde de lei, in
    prima jumatate a lui 2010 cresterea a fost aproape nesemnificativa,
    la 7,04 milioane de lei.

    In privinta cheltuielilor, documentele Guvernului arata ca au
    fost subevaluate mai ales capitolele de subventii si transferuri
    sociale, in special pensii, intrucat de la bun inceput s-a
    construit un buget de asigurari sociale cu o ipoteza nerealista –
    un numar de pensionari mediu de 4,69 milioane si o pensie medie de
    701,2 lei, desi cifrele din decembrie 2009 indicau un numar de
    pensionari de 4,74 milioane si o pensie medie de 734 de lei.
    Cheltuielile totale cu asistenta sociala au crescut, in de la
    31,11 miliarde de lei la 34,93 miliarde.

    Cat priveste cheltuielile de capital, acestea au fost mentinute
    mult sub estimarile initiale, in numele incadrarii in tinta de
    deficit bugetar convenita cu FMI, “insa cu impact negativ asupra
    activitatii economice”. Cheltuielile de capital au fost reduse, de
    la 7,97 miliarde de lei in prima jumatate a anului trecut la 6,18
    miliarde in semestrul I 2010.

    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita (18,07
    miliarde de lei, fata de o limita de 18,2 miliarde) nu numai prin
    reducerea cheltuielilor de capital, ci si prin cresterea
    arieratelor – restantele de plata catre companii, releva analiza
    Consiliului Fiscal, semnata de presedintele institutiei, Ionut
    Dumitru. Intarzierile la plata de peste 90 de zile au crescut de la
    1,578 miliarde de lei la sfarsitul lui 2009 la 1.847 miliarde la 30
    iunie, ceea ce, in ritmul actual, va sili Guvernul sa ceara o noua
    derogare de la FMI pentru criteriul arieratelor si va avea un efect
    negativ, de bumerang, asupra veniturilor la buget si a redresarii
    economice. Prin urmare, Consiliul “recomanda cu tarie plata cat mai
    rapida a arieratelor catre mediul privat, chiar cu prioritate in
    fata altor cheltuieli”.

    Consiliul Fiscal, organism creat special pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a primit de la
    Ministerul Finantelor spre analiza documentele pentru rectificarea
    bugetara care urmeaza sa aiba loc, insa nu si strategia fiscala
    pentru urmatorii trei ani – document care nu exista, desi legea
    prevede ca Guvernul trebuia sa aprobe respectiva strategie pana la
    data de 30 mai. Nici raportul semestrial despre situatia economica
    si bugetara n-a fost publicat in timp util pe site-ul
    ministerului.

    Consiliul critica, de semenea, faptul ca documentele de executie
    bugetara nu prezinta o prognoza de absorbtie a fondurilor europene,
    nu prezinta propuneri pentru trecerea de la o indatorare externa
    preponderent pe termen scurt spre una pe termen mai lung si nu
    explica suficient ce masuri are in vedere Guvernul pentru
    imbunatatirea colectarii daca bugetul va fi rectificat in acord cu
    noile prognoze macro pentru 2010.

    Bugetul pe anul in curs a fost construit luand ca obiective o
    crestere economica de 1,3%, un deficit fiscal de 5,9% din PIB si o
    inflatie de 3,7%, respectiv venituri de 168,84 miliarde de lei, in
    crestere cu 7,4% fata de anul trecut (pana acum insa au scazut cu
    0,1%) si cheltuieli de 200,75 miliarde, in crestere cu 3,7% (pana
    acum au crescut cu 4%).

    Ultimele date vehiculate de FMI si insusite de autoritatile
    romane indica insa o scadere a PIB de 2%, un deficit bugetar de
    6,8% din PIB si o inflatie de peste 7%.

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Consiliul Fiscal: statul isi poate majora veniturile din impozitul pe avere si din taxele pe mediu

    Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
    consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
    reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
    exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
    exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
    contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
    mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
    Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
    percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
    de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
    mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
    baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
    reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).

    Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
    poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
    locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
    Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
    insemnau aproape 4% din PIB.

    Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
    celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
    povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
    ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
    Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
    contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
    o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
    la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
    de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
    in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
    conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
    din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
    impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
    2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
    cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
    Dumitru.

    Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
    32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
    pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
    din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
    celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
    reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
    concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
    intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
    ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
    ultimul loc intre cele 10 noi state membre.

    Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
    Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
    in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
    electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
    Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
    Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
    Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
    Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).

  • De ce n-au prevazut economistii criza (GALERIE FOTO)

    Viitorul suna bine pentru Romania in urma cu un an. Economistii care avertizau ca vom fi afectati serios de criza internationala puteau fi numarati pe degetele de la o mana. Ceilalti nu au vazut – sau nu au vrut sa vada – semnalele care aratau ca lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Acum, cand afacerile scad, companiile au pierderi, zeci de mii de angajati sunt disponibilizati, bancile nu mai dau credite, iar statul aduna tot mai putini bani, multi se intreaba la ce mai folosesc economistii.

    O explicatie furnizata de analisti pentru aceasta situatie este simpla si surprinzatoare: cei care ar fi vrut sa spuna ca lucrurile se vor inrautati nu au riscat sa para deplasati in valul de optimism care ii cuprinsese pe colegii lor de breasla. “Exista un fenomen foarte interesant, dar putin studiat, acela al comportamentului de grup. Daca un analist prezice la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul. Niciunul nu risca sa se indeparteze de grup. E mai bine sa dai gres in grup decat sa ai dreptate singur”, spune analistul economic Aurelian Dochia, membru in consiliul de administratie al BRD – Société Générale si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.

    Teoria “spiritului de turma” este sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. “Nu e usor sa te singularizezi cu opinii negative impotriva majoritatii, iti trebuie curaj si argumente solide si inatacabile”, afirma el, apreciind ca o alta cauza a faptului ca economistii n-au exprimat opinii despre iminenta crizei este faptul ca majoritatea lucreaza pentru banci si trebuie deci sa respecte politica de comunicare a angajatorului. “Multi au fost nevoiti sa taca, pentru ca jobul nu le-a permis sa vorbeasca”, sustine Lazea. Ca analist in cadrul unei banci nu poti afirma ca nu vor mai fi bani pe piata, ca vor ingheta creditele sau, mai rau, ca banca pentru care lucrezi face tranzactii cu instrumente financiare prea complexe pentru a fi intelese de toti cei implicati si care vor duce la pierderi importante.

    “Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele si nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase. Nimeni nu face cercetare economica pentru sine, este platit de cineva”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), referindu-se insa mai mult la situatia din tarile mai dezvoltate, avand in vedere ca piata din Romania este prea putin sofisticata din punctul de vedere al instrumentelor financiare. O singura banca romaneasca – de top, potrivit unor surse din piata – a avut expunere pe Lehman Brothers, dar si-a retras banii inainte ca grupul american sa se prabuseasca in septembrie 2008. Banca avea plasate depozite in euro la Lehman Brothers.

    Asa ajungem la o alta cauza ce i-a impiedicat pe economisti sa admita ca se apropie criza: multi si-au imaginat ca daca piata bancara de la noi este foarte putin expusa activelor toxice, atunci vom fi feriti.

    “Este drept ca economiile nou-intrate in UE erau mai putin expuse instrumentelor toxice, pentru ca sistemele lor bancare sunt mai putin sofisticate. Ce n-au inteles insa multi analisti este ca exista legaturi organice cu UE, iar daca acolo nu merge, nu merge nici la noi”, considera Daniel Daianu, profesor de economie, europarlamentar si fost ministru de finante. Iar eroarea venea inca de mai departe: pana la jumatatea anului trecut, afirma Daianu, europenii adormeau cu gandul ca economia de pe continent este robusta, nu ca nu are expunere la instrumentele financiare care au generat pierderi masive in SUA. Daianu a tot avertizat in ultimul an cu privire la inrautatirea situatiei, inclusiv in editorialele publicate in Ziarul Financiar.

    Desigur, criza ne-a luat pe neasteptate deoarece in Romania analistii s-au obisnuit sa vorbeasca despre crestere economica. Acelasi lucru li s-a intamplat insa si economistilor straini, care brusc au inceput sa-si schimbe succesiv previziunile. Daca in decembrie anul trecut analistii bancii americane Citi vedeau o crestere de 2,8% a economiei romanesti in 2009, pana in aprilie anul acesta estimarea lor ajunsese la o scadere de 2,5%. Cum este posibil?