BusinessMagazin

Tag: Invazie

  • Ucraina plănuieşte sprijinirea armatei prin colecţii NFT. Donaţiile cripto au depăşit 50 de milioane de dolari

    Vicepremierul Ucrainei a anunţat pe Twitter că ţara va elibera în curând o colecţie NFT pentru a ajuta la strângerea de fonduri pentru apărarea împotriva invaziei ruse, scrie Business Insider.

    Într-un tweet, Mykhailo Fedoro, ministrul transformării digitale al Ucrainei, a declarat că oficialii vor anunţa în curând o colecţie NFT pentru a sprijini forţele armate ucrainene împotriva invaziei lui Putin.

    Anunţul reprezintă cea mai recentă încercare a ţării de a strânge bani prin jetoane digitale.

    Până în prezent, Ucraina a strâns criptomonede în valoare de peste 50 de milioane de dolari, potrivit datelor publicate de Elliptic. Zecile de mii de donaţii au inclus un CryptoPunk NFT de 200.000 USD şi un cadou de 5,8 milioane USD de la fondatorul Polkadot, Gavin Wood. Donatorii au trimis criptomonedele sub formă de bitcoin, eter, polkadot sau dogecoin. Printre donaţii s-au numărat şi mai multe piese de artă digitală cunoscute sub numele de NFT.

    Miercuri, Ucraina a anunţat planurile legate de un airdrop promoţional, trimiţând jetoane gratuite către portofelele cripto ale oamenilor. Un airdrop, conform CoinDesk, este un instrument de marketing care distribuie jetoane membrilor comunităţii în speranţa ca mai mulţi oameni să participe la un proiect cripto. Fedoro a spus că airdrop-ul a fost anulat „după o analiză atentă” şi a declarat că ţara nu intenţionează să emită niciun jeton fungibil.

    „În fiecare zi există tot mai mulţi oameni dispuşi să ajute Ucraina să lupte împotriva agresiunii”, a scris el în tweet.

    Rusia a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei săptămâna trecută, iar Occidentul a răspuns cu sancţiuni împotriva lui Putin şi a economiei sale. În mijlocul războiului, Ucraina a cunoscut un val de donaţii sub formă de monedă fiat şi criptomonedă pentru a-şi finanţa apărarea.

  • Primele mutări de la începutul invaziei Ucrainei – JLL: Avem o companie internaţională care caută la Bucureşti să închirieze 100 de apartamente pentru angajaţii din Kiev

    Invazia Rusiei din Ucraina determină companiile occidentale să caute soluţii pentru angajaţii din Kiev, iar o parte dintre acestea caută să mute activitatea lor către Polonia şi România.

    “Din portofoliul de clienţi globali avem o cerere pentru închirierea a 100 de apartamente în Bucureşti pentru angajaţii din Kiev. Aceştia vor veni aici şi cel mai probabil vor avea nevoie şi de birouri”, a spus Marius Şcuta Head of Office Department and Tenant Representation JLL România. 

    Consultanţii JLL au subliniat că piaţa locală nu este şi nu ar trebui să fie afectată de războiul din Ucraina, în condiţiile în care România este membră NATO şi UE, motiv pentru care niciun investitor nu şi-a schimbat planurile de aici.

    Piaţa de birouri din Kiev este de 2,2 mil. mp de birouri, faţă de 3,1 mil. mp în Bucureşti şi avea în 2021 un grad de neocupare de 11%. Mai bine de 60% din cererea din 2021 venea dinspre sectorul de IT, urmat de servicii, banking şi FMCG.

     

  • Nu am scăpat încă de război: Biden avertizează că Rusia va invada Ucraina în câteva zile

    Joe Biden a avertizat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina în „câteva zile”, susţinând cu Moscova este angajată într-o operaţiune „false flag” pentru a crea pretextul unui atac, scrie Financial Times.

    Preşedintele SUA a vorbit în timp ce Kievul şi Moscova s-au învinuit reciproc pentru ciocnirile din regiunea Donbas din estul Ucrainei – incidente pe care Occidentul le consideră a fi simple pretexte pentru o invazie.

    Rusia şi-a reiterat ameninţarea de a lua „măsuri de natură tehnico-militară” după ce s-a plâns că State Unite au „deformat” propunerile pe care Moscova le-a înaintat cu privire la preocupările sale legate de securitatea europeană.

    Biden urmează să discute vineri despre criză cu liderii transatlantici. Antony Blinken, secretarul de stat american, l-a invitat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în Europa pentru a pregăti un posibil summit legat de criza politico-militară din est.

    „Dacă Rusia invadează Ucraina în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a scris Ned Price pe Twitter, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american.

    Joe Biden a făcut o evaluare sumbră a situaţiei, menţionând că există un „risc foarte mare” de invazie rusă. „Fiecare indiciu pe care îl avem mărturiseşte că Rusia este pregătită să intre în Ucraina”, a declarat preşedintele american. „Părerea mea este că invazia va avea loc zilele următoare”.

    În timp ce Biden a spus că o cale diplimatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, cuvintele sale reflectă un pesimism din ce în ce mai aspru cu privire la iminenţa unui conflict.

    Acţiunile globale au scăzut pe măsură ce probabilitatea unui război continuă să crească. S&P 500 a scăzut cu 2,1%, iar Nasdaq cu 3%, în timp ce obligaţiunile guvernamentale ultra-sigure din SUA au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 0,09 puncte procentuale, la 1,96%.

    Acţiunile asiatice au continuat să scadă vineri, Topix din Japonia scăzând cu până la 1,3% în tranzacţiile de dimineaţă. Hang Seng din Hong Kong a scăzut, de asemenea, cu până la 1%.

    Într-o scrisoare publicată joi, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că SUA „nu a dat un răspuns constructiv” la cererile sale de bază, care includ retragerea prezenţei NATO din estul Europei şi interzicerea intrării Ucrainei în alianţă.

    Blinken a spus că evaluează scrisoarea, dar a făcut ecou avertismentelor lui Biden cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, spunând Consiliului de Securitate al ONU că asaltul va implica „trupe terestre, avioane şi nave”, alături de o serie de atacuri cibernetice asupra instituţiilor cheie.

    Joi, armată ucraineană a susţinut că „forţele de ocupaţie ruseşti” care controlează regiunile separatiste din est au bombardat mai mult de 20 de locaţii separate, inclusiv o grădiniţă dintr-un sat din regiunea Lugansk, rănind doi civili.

    Rusia sprijină separatiştii din Donbas, dar neagă – în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul – că ar lua parte direct la conflict. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru escaladarea tensiunilor, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că bombardamentul „reprezintă un motiv deosebit de serios de ingrijorare”.

    Luptele din Donbas au loc în timp ce SUA, Marea Britanie şi NATO au continuat să respingă afirmaţiile Rusiei în această săptămână că îşi retrage o parte din trupele de la graniţă.

    Casa Albă a calificat drept „falsă” afirmaţia Kremlinului cu privire la o posibilă retragere şi a acuzat Rusia că a continuat să îşi crească prezenţa trupelor în regiune cu aproximativ 7.000 de soldaţi în ultimele zile.

  • O invazie a Rusiei în Ucraina ar avea consecinţe nemaivăzute. Iată ce măsuri draconice ar lua SUA şi NATO

    Rusia are peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. NATO nu va ajuta militar Ucraina în cazul unui atac, dar spune că are pregătit unul dintre cele mai severe pachete de sancţiuni văzute vreodată pentru a descuraja un astfel de atac.

    În mod public, Statele Unite şi aliaţii europeni au promis că vor lovi Rusia financiar “ca niciodată” dacă va Moscova va ataca Ucraina. Cu toate acestea, liderii au oferit puţine detalii concrete despre ce sancţiuni ar fi vorba, relatează AP.
    Iată o lista a posibilelor sancţiuni ce ar urma să fie îndreptate împotriva Rusiei, dar şi a lui Putin direct:
     
    Pentru SUA şi aliaţii săi europeni, scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume, ar fi una dintre cele mai dure măsuri financiare pe care le-ar putea lua, afectând economia Rusiei imediat şi pe termen lung. Această măsură ar putea tăia Rusia de la majoritatea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării.
     
    Aliaţii de pe ambele maluri ale Atlanticului au luat în considerare opţiunea SWIFT şi în 2014, când Rusia a invadat şi anexat Crimeea. Rusia a declarat atunci că scoaterea sa din SWIFT ar fi echivalentă cu o declaraţie de război. De atunci, Rusia a încercat să îşi dezvolte propriul sistem de transfer financiar, cu un succes limitat.
    Statele Unite au mai reuşit în trecut să elimine o ţară din sistem – Iranul, din cauza programului său nuclear. Dar scoaterea Rusiei din SWIFT ar afecta şi alte economii, inclusiv pe cea a SUA.
     

  • O invazie a Rusiei în Ucraina ar avea consecinţe nemaivăzute. IATĂ ce măsuri draconice ar lua SUA şi NATO

    Rusia are peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. NATO nu va ajuta militar Ucraina în cazul unui atac, dar spune că are pregătit unul dintre cele mai severe pachete de sancţiuni văzute vreodată pentru a descuraja un astfel de atac.

    În mod public, Statele Unite şi aliaţii europeni au promis că vor lovi Rusia financiar “ca niciodată” dacă va Moscova va ataca Ucraina. Cu toate acestea, liderii au oferit puţine detalii concrete despre ce sancţiuni ar fi vorba, relatează AP.
    Iată o lista a posibilelor sancţiuni ce ar urma să fie îndreptate împotriva Rusiei, dar şi a lui Putin direct:
     
    Pentru SUA şi aliaţii săi europeni, scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume, ar fi una dintre cele mai dure măsuri financiare pe care le-ar putea lua, afectând economia Rusiei imediat şi pe termen lung. Această măsură ar putea tăia Rusia de la majoritatea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării.
     
    Aliaţii de pe ambele maluri ale Atlanticului au luat în considerare opţiunea SWIFT şi în 2014, când Rusia a invadat şi anexat Crimeea. Rusia a declarat atunci că scoaterea sa din SWIFT ar fi echivalentă cu o declaraţie de război. De atunci, Rusia a încercat să îşi dezvolte propriul sistem de transfer financiar, cu un succes limitat.
    Statele Unite au mai reuşit în trecut să elimine o ţară din sistem – Iranul, din cauza programului său nuclear. Dar scoaterea Rusiei din SWIFT ar afecta şi alte economii, inclusiv pe cea a SUA.
     

  • Lunga şi sângeroasa istorie a Ucrainei: Care au fost marile conflicte ale Kievului şi cum a ajuns Rusia din ruda apropiată, cel de temut inamic?

    Ucraina este statul cu una dintre cele mai agitate istorii din Europa de Est. La începutul erei creştine, stepele ucrainene au fost cotropite de diverşi invadatori, printre care îi putem aminti pe huni, goţi şi avari. Odată cu secolele IV-VII, primele comunităţi de slavi au început formarea aşezărilor pe pământurile Ucrainei de astăzi. O dinastie varangiană din Scandinavia s-a stabilit la Kiev în secolul al IX-lea, eliberând slavii de sub dominaţia khazară, luând astfel naştere, în jurul nucleului ucrainean, Rusia Kieveană. Ulterior, în istoria Ucrainei a urmat o întreagă serie de schimbări în ceea ce priveşte puterea şi dominaţia unui grup asupra celuilalt, potrivit Ukraine.com.

    La mjlocul secolului al XIV-lea, Lituania a început să-şi extindă graniţele şi a preluat stăpânirea Ucrainei, moment istoric care s-a dovedit a fi benefic pentru ucraineni. Cu toate acestea, în 1569, Polonia şi Lituania au format o uniune care a perturbat pacea relativă de care se bucura poporul ucrinean. Ţăranii s-au trezit supuşi iobăgiei iar asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost adusă persecuţia. În 1596, episcopii Bisericii Ucrainene, pentru a-şi păstra identitatea şi pentru a nu fi asimilaţi în catolicismul polonez, au preluat credinţa greco-catolică. Ei au recunoscut autoritatea papei, dar şi-au păstrat riturile ortodoxe.

    În secolul al XVI-lea, a intrat în uz termenul „Ucraina”, cu sensul de „Ţară de margine”. În aceeaşi perioadă, Polonia şi Lituania au început luptele împotriva principatului în creştere al Moscovei pentru influenţa asupra Ucrainei. Mulţi ucraineni au fugit dincolo de zona de jos a Niprului pentru a scăpa de persecuţia religioasă şi de iobăgia aduse de dominaţia poloneză. Aceşti fugari au stabilit un ordin militar cunoscut sub numele de cazaci, sau Kozaks, termenul „kazak”, preluat din limba turcă, însemnând „aventurier” sau „haiduc”. Acest grup militaro-etnic a jucat un rol important în succesul revoluţiei împotriva dominaţiei poloneze din 1648.

    Totuşi, Ucraina nu a putut rezista de una singura în planul geo-strategic al vremii, fapt care a condus la semnarea unui tratat cu Moscova. Cu toate că tratatul, în pofida recunoaşterii superiorităţii ruşilor moscoviţi, recunoştea şi anumite drepturi politice ale ucrainenilor, Rusia nu a respectat termenii înţelegerii şi a cucerit Ucraina la scurt timp. Ucraina a încheiat un tratat cu Polonia în 1658, moment care a dus la războiul ruso-polonez şi la împărţirea statului. Ulterior, istoria Ucrainei a suferit o succesiune de turbulenţe politice, până după săvârşirea Revoluţiei bolşevice, când Ucraina şi-a declarat independenţa completă în ianuarie 1918.

    Cu toate aceastea, independenţa politică a Ucrainei nu a durat mult. După o serie de conflite desfăşurate în zonă, trupele sovietice au câştigat controlul asupra Ucrainei, care a devenit una dintre republicile URSS în 1922. Aceasta includere în Uniunea Sovietică a adus multe greutăţi ucrainenilor, lucru care a dus la o apropie de Germania în momentul invadării din Al Doilea Război Mondial. În ciuda simpatiilor, nazişti i-au privit pe toţi slavii cu dispreţ şi i-au tratat foarte dur în timpul ocupaţiei militare.

    După dezastrul celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a continuat să sufere în drumul către independenţă. În iulie 1990, parlamentul ucrainean a adoptat o declaraţie de suveranitate, iar în august 1991 Ucraina a fost declarată independentă de Uniunea Sovietică. Astfel, Leonid Kravchuk a devenit primul preşedinte al Ucrainei în decembrie 1991. Totuşi, tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au continuat să existe şi după câştigarea independenţei, acestea culminând în 2014 cu anexarea Peninsulei Crimeea. În prezent, Moscova pregăteşte o nouă invazie, ameninţând încă o dată în istorie suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

  • Vin pakistanezii! România s-a înţeles cu Pakistanul să primim 500.000 de oameni în IT, medicină, construcţii şi inginerie

    România vrea să importe pe piaţa muncii peste 500.000 de pakistanezi până în 2020, pentru a acoperi o parte din deficitul de forţă de muncă din ţară, spune Zulfikar Bukhari, asistent special al premierului din Pakistan pe probleme externe şi dezvoltarea resurselor umane după o întâlnire cu ambasadorul României în Pakistan, Niculaie Goia, citat de presa locală.

    Potrivit Associated Press of Pakistan, iniţiativa de întâlnire între cele două autorităţi pentru a discuta despre problema forţei de muncă a fost lansată de Niculaie Goia.

    Ambasadorul României în Pakistan a spus că România caută circa 1 milion de angajaţi din mai multe ţări, pe fondul migraţiei românilor către alte ţări europene, care s-a ridicat la cote alarmante.

    Goia a mai declarat că piaţa muncii din România este pregătită să ofere oportunităţi de angajare pentru pakistanezi în sectoare variate precum IT, construcţii, medicină, inginerie şi altele.

    Zulfikar Bukhari, asistentul special al premierului, a declarat că guvernul din Pakistan încearcă să îşi educe capitalul uman la nivelul standardelor globale.

    Mai mult, ambasadorul României l-a informat pe Bukhari că România are nevoie şi de cel puţin 40.000 de şoferi şi este gata să primească cât de mulţi angajaţi pakistanezi posibil.

    La începutul anului, Germania a anunţat că va importa experţi în roborică şi mecanică cuantică, precum şi alţi angajaţi calificaţi din Pakistan.

     

  • Când comentaţi apartenenţa României la UE, uitaţi-vă la Serbia

    Când m-am „liberat”, cum se zicea, auzind poveştile lor, m-am dus să-mi cumpăr blugi de la Timişoara. De la Galaţi la Timişoara e drum lung, dar când ai 19 ani, nu e greu să fii prost. Atunci am pierdut primii mei bani, şi ultimii, la jocurile de noroc, la alba neagra. Dar m-am ales cu o pereche de blugi mişto, aduşi din Serbia, Levis, marca mea preferată de blugi şi azi.
     
    Serbia era atunci pentru noi o oază. Noi nu ştiam ce este libertatea, doar bănuiam, nu ştiam ce este „a alege” sau „a nu alege”, măcar între perechi de blugi. Dar sârbii, comunişti şi ei, puteau pleca „afară”, spre deosebire de noi care eram închişi aici. În mod normal, judecând situaţia de acum 30 de ani, fostele ţări ale Iugoslaviei ar fi trebuit să fie cele mai prospere din Balcani.
     
    Serbia ar fi trebuit să fie fanionul Balcanilor. Nu am date – nu le găsesc pe nicăieri – dar, probabil, Iugoslavia a fost una dintre ţările care a mers mai bine, în sistemul socialist, graţie, tocmai, a puţinei libertăţi pe care a lăsat-o oamenilor – de a călători, de a face o bişniţă mică cu blugi americani.

    Istoria nu a iertat Iugoslavia. Neştiinţa oamenilor politici de a cântări înseamnă o dramă pentru un popor.

    Acum două zile a fost publicat Eurobaromertul în este consemnat că încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut la sub 50%.

    România este una dintre cele mai sărace ţări din UE. Nu trebuie să te uiţi pe statistici, îi vezi pe oamenii bătrâni, curat îmbrăcaţi, cerşind în faţa magazinelor. Dureros. Dar în raport cu ce este săracă?

    În 2006, anul preaderării la UE, România era la 39% din PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) din media UE. În 2017 a ajuns la 63% – o creştere cu 61% a bunăstării.

    Serbia era, în 2006, la 32% din PIB/capita în PPS din media UE. În 2017 a ajuns la 37% – o creştere cu 15% a bunăstării.

    Atât a putut Serbia, în 17 ani. De ce?

    Pentru că Serbia nu este în UE. Nu are pieţe, nu are contracte, nu are încredere – nici ea în ea, nici alţii în ea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • OMS: Europa, în pragul unei EPIDEMII de BOLI TROPICALE, pe fondul INVAZIEI de ţânţari. Numărul cazurilor s-a DUBLAT.

     Agenţia de sănătate publică a UE a raportat în august dublarea numărului de cazuri de infecţie cu virusul West Nile faţă de anul trecut. Cifra anului 2018: 400. E mult? E puţin? Greu de spus cu cifrele actuale, însă riscul de epidemie vine din cu totul altă parte: schimbările climatice. Un virus se poate înmulţi în progresie geometrică atunci când se întrunesc condiţiile favorabile, iar specialiştii în sănătate publică ştiu asta.
     
    Iar ”progresie geometrică” nu este, în acest caz, doar o figură de stil, ci o funcţie cu o uriaşă putere de multiplicare. România este pe harta roşie a cazurilor de infecţie, aşa cum este listată de autorităţile UE în domeniu. Specialiştii au reamintit că schimbările de climă care au afectat Europa în ultimii ani cresc, an de an, riscul de apariţie a unor epidemii letale importate din Africa, Asia sau America de Sud.
     
    Agenţia de sănătate publică a UE (European Centre for Disease Prevention and Control) a raportat pentru 2018 peste 400 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în Europa, dublu faţă de 2017 când au fost înregistrate doar 200 de cazuri. Nu mai puţin de 22 de decese puse pe seama virusului exotic au fost raportate până la 16 august 2018, potrivit datelor centralizate de agenţie.

    Astfel,  statele membre UE au semnalat 273 de cazuri, cele mai multe în Italia (123), urmată de Grecia (75), Ungaria (39). România s-a situate pe locul patru pe harta bolii, cu 31 de cazuri tratate în spitalele din ţară şi un deces. În cazul statelor non-UE de pe continent, Serbia a înregistrat 126 de cazuri de spitalizare cu West Nile, dintre care 11 decese – enorm dacă raportăm la numărul de locuitori.

    Dincolo de cifrele oficiale – care nu pot fi extrem de impresionante dacă ne raportăm la cei peste 700 de milioane de locuitori ai Europei – s-ar putea desena un alt tablou al contaminării cu virusuri exotice, având în vedere faptul că o mare parte din populaţie confundă simptomele cu cele ale unei gripe banale sau ale unor probleme articulare ”de sezon”. În cazul virusului West Nile, răspunsul imunitar poate bloca tabloul de simptome la nivelul celor de gripă, fără ca pacientul să dezvolte probleme neurologice grave. Însă dacă virusul ajunge la o răspândire fără precedent din cauza înmulţirii ţânţarilor şi suferă o mutaţie?

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Ucraina acuză Rusia că a lăsat TRUPE în Belarus după recentele exerciţii militare, pe fondul temerilor că Moscova ar pregăti o INVAZIE

    Rusia a lăsat trupe în Belarus după recentele exerciţii militare, susţine Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, în contextul în care state membre NATO avertizau în august că Moscova ar putea folosi manevrele ruso-belaruse pentru o viitoare invazie.

    Deşi Administraţia Vladimir Putin a dat asigurări că Exerciţiul militar “Zapad 2017”, desfăşurat recent în Belarus, are caracter defensiv, Viktor Muzhenko acuză că manevrele ruso-belaruse au fost ofensive. “Eu nu aş spune că tensiunile au luat sfârşit. Putem spune că tensiunile se formează şi se amplifică. Am avut informaţii că au retras doar câteva unităţi din numărul declarat, de 12.500 de militari, dintre care 3.000 erau ruşi, dar au fost mult mai mulţi”, a afirmat Viktor Muzhenko, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Oficialul militar ucrainean susţine că Moscova a dispus retragerea unor unităţi aeriene din Belarus, prezentându-le ca fiind ruse. “Rusia a demonstrat – a fost doar o demonstraţie – retragerea unor unităţi aeriene, au decolat din Belarus şi au aterizat în Rusia. Dar, în aviaţie, o distanţă de 300-400 de kilometri poate fi recuperată într-un timp foarte scurt”, a spus şeful Statului Major al armatei ucrainene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro