BusinessMagazin

Tag: introducere

  • Crossed Grain, simbolul care certifică produsele fără gluten, introdus pe piaţa din România

    „Produsele marcate cu acest simbol asigură achiziţia unui produs 100% sigur, atât pentru persoanele care suferă de boala celiacă, dar şi pentru cei care ţin o dietă fără gluten pentru că aşa au ales, chiar dacă nu au o problemă medicală. Este o certificare complexă, care verifică şi auditează toate etapele din procesul de producţie, ambalare şi distribuţie a alimentelor fără gluten”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Române pentru Intoleranţă la Gluten (ARIG), în contextul marcării, pe 16 mai, a Zilei mondiale a intoleranţei la gluten.

    Sistemul de licenţiere CGT (Crossed Grain Trademark) este gestionat de asociaţiile naţionale membre ale Asociaţia Societăţilor Europene de Celiachie (AOECS), care reuneşte 37 de asociaţii membre de pe teritoriul Europei, dând dreptul producătorilor şi retailerilor să folosească simbolul Crossed Grain pe produsele lor. În România, ARIG este singura asociaţie naţională de pacienţi cu boală celiacă acreditată de AOECS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Experţii industriei de advertising cred că serviciul Netflix va fi nevoit să introducă reclame la un moment dat

    Netflix a anunţat că nu are de gând să introducă niciodată reclame tradiţionale, însă experţii industriei de advertising citaţi de CNBC susţin că gigantul de sharing va fi nevoit să treacă la această decizie de business.

    În timpul unui panel din cadrul conferinţei IAB Digital Content NewFronts, executivii de la YouTube, JPMorgan Chase, agenţia media UM şi MediaLink au fost consultaţi cu privire la acest model de business.

    „Vor avea nevoie de creştere. Eventual vor avea nevoie de o creştere mult mai rapidă”,spune Tara Walpert Levy, vicepreşedinte în cadrul Google.

    Kristin Lemkau, CMO în cadrul JPMorgan Chase crede că utilizatorii ar fi deschişi la conţinut susţinut de reclame dacă opţiunile puse la dispoziţia lor sunt transparente şi consumatorii înţeleg schimbul de valoare.

    „Consumatorii vor alegeri şi vor ceva care creează valoare pentru ei. Dacă ne gândim că poţi avea o versiune cu subscripţie şi una fără, consumatori ar putea accepta schimbul”, spune Lemkau.

     

  • Ministrul Educaţiei propune introducerea a patru tipuri de Bacalaureat

    Ar putea fi vorba despre: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii programelor de studii liceale vocaţionale). 

     
    Sugestiile au fost avansate în cadrul evenimentului de lansare a viziunii sistemice “Educaţia de uneşte”, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”.
     
    Ministrul le-a propus celor prezenţi să se gândească la aceste formule. “Nu putem să dăm răspunsurile acum. Sunt încercări ale noastre de a găsi formula cea mai potrivită”, a menţionat ea.
     
    Astfel, elevii care urmează programe de formare profesională vor putea opta pentru studii profesionale Nivel 3 (3 ani) sau pentru studii liceale Nivel 4 (patru ani).
     
    “Programele de formare profesională vor cuprinde studiile profesionale, acum generate de şcoala profesională, de trei ani de zile, care se finalizează cu o certificare a competenţelor şi, sigur, cu abilităţi de limba română corect vorbită şi scrisă, o limbă străină şi o probă practică. Ei pot beneficia, dacă se opresc doar la această rută de profesionalizare, de formare profesională continuă. Tot în programele de formare profesională am inclus şi studiile liceale, ceea ce acceptăm astăzi ca fiind licee tehnologice. Aceste studii se finalizează cu un Bac, pe care l-am numit ‘T’, de la tehnologic, şi cu un certificat de competenţe profesionale”, a explicat ministrul.
     
    Ecaterina Andronescu a vorbit şi despre flexibilitatea sistemelor, menţionând că din şcoala profesională un elev poate să meargă la liceul tehnologic. Însă după absolvirea Bacului tehnologic, tânărul va putea merge doar într-o şcoală post-liceală, beneficiind însă la rândul său de formarea profesională continuă, scrie stirileprotv.ro

  • Surpriză de la ING: După plata cu mobilul, banca intenţionează să introducă şi retragerile cu mobilul de la bancomat în 2019

    „Am observat că odată ce au utilizat mobilul pentru plăţi clienţii nu mai folosesc cardul decât pentru retrageri de la bancomate. Cred ca în acest an vom introduce şi posibilitatea ca retragerile de la bancomate să fie efectuate cu mobilul, fără card. Visul nostru este ca atunci când un client iese din casă să nu mai fie nevoit să ia cardul cu el, ci doar telefonul”, a explicat şeful ING.
     
    ING Bank România a introdus plata cu mobilul în vara anului 2018, iar în prezent a ajuns la circa 70.000 de utilizatori.
     

  • Ce investiţii în tehnologie face McDonald’s – VIDEO

    “Avem self ordering kiosk-uri unde te duci şi practic interacţionezi cu o tabletă digitală. De asemenea am început implementarea în restaurant a servirii la masă, care este foarte tehnologizată. Evident că la început, ne-am pus aceste întrebări, facem aceste investiţii foarte mari. Venim cu lucruri foarte deosebite cum o să îmbrăţişeze? Angajaţii au  îmbrăţişat imediat tehnologia, pentru că această dependenţă de tehnologie pe care o au angajaţii zilei de azi este foarte plăcută. Ce am constatat este că le stă mult mai uşor să înveţe din mediul digital, urmăresc mult mai uşor orice informaţie pe care le-o pui pe site, pe aplicaţia de mobil, orice este tehnologizat. Chiar ne gandim când ne uităm la manualele sau la documentele pe care trebuie să le parcurgă în format fizic, deja au reacţia că sunt atât de multe. Pentru noi îmbrăţişarea tehnologiei a fost foarte bine primită. Ce va fi în viitor? Încercăm să ne asigurăm că vom oferi întâi pregătirea necesară, le vom arăta care sunt beneficiile, vor simţi că le este mai uşor în acest fel şi credem că absolut totul va fi în regulă. Deci până acum tehnologia a fost foarte bine îmbrăţişată.”

     

  • BREAKING NEWS: Senatul a adoptat OUG 114 care introduce „taxa pe lăcomie” pentru bănci

    Astfel, ordonanţa de urgenţă 114/20018 care introduce măsuri fiscale va fi dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

    Termenul de adoptare tacită pentru OUG 114/2018 s-a împlinit vineri, 1 martie, iar Comisia pentru buget a Senatului a amânat dezbaterea şi adoptarea unui raport pentru proiect în şedinţa de marţi. Este a doua oară când Comisia pentru buget ia decizia să amâne discuţiile asupra proiectului. Solicitarea amânării în ultima şedinţă a venit din partea ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a motivat că au fost depuse multe amendamente, chiar şi cu câteva minute înainte de şedinţă.

    Senatorii PNL şi USR au solicitat, în plenul de miercuri, prelungirea termenului de adoptare tacită a Ordonanţei, însă majoritatea parlamentară s-a opus. După refuzul PSD-ALDE, Opoziţia s-a retras din plen, şedinţa fiind sistată din lipsă de cvorum.

    OUG 114/2018 privind implementarea unor măsuri fiscale a adus numeroase nemulţumiri din partea mai multor instituţii, dar şi companii. Printre nemulţumiţi se numără băncile, dar şi administraţiile locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă se laudă că „a scos ţara din noroaie” cu ajutorul programului introdus de Liviu Dragnea

    „Succesul programului PNDL 1, introdus de ministrul Dezvoltării din acea vreme, domnul preşedinte Liviu Dragnea, ne-a dat certitudinea că acesta trebuie continuat. Astăzi avem PNDL 2, programul de care depind şansele de dezvoltare a multor comunităţi. Cu ajutorul acestor programe am scos ţara din noroaie, ca să mă exprim mai plastic. Asa cum ştiţi, peste 70% din finanţarea atât din PNDL 1, cât şi din PNDL 2 a fost direcţionată către comune, demonstrând astfel că modernizarea satului românesc nu mai e doar la nivel declarativ, ci avem proiecte concrete, puse în practică”, a declarat Viorica Dăncilă, la cea de a a XXII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România (A.Co.R.).
     
    De asemenea, premierul le-a promis primarilor de comune începerea a mai multor investiţii de dezvoltare în mediul rural.
     
    „Deja am prevăzut în buget credite de angajament de 2 miliarde lei pentru anul 2019. Se are în vedere acordarea a 5.000 de euro pentru fiecare gospodărie şi până la 10.000 euro garanţii pentru credite, dacă o gospodărie are nevoie de mai mulţi bani pentru o locuinţă ca la oraş sau pentru utilajele agricole.Vom continua şi în anul 2019 susţinerea programelor gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv peste 20 de programe, în valoare de peste 3 miliarde de lei, din care vă menţionez ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnie în valoare de 1,2 miliarde lei şi subvenţia accizei la motorină în sumă de 0,5 miliarde lei”, a adăugat Dăncilă.
     

  • Ce să faci dacă un coleg se poartă urât cu tine la locul de muncă

    În vreme ce liderii din lumea afacerilor încearcă din răsputeri să găsească talentele potrivite poziţiilor din organizaţiile lor, este important, mai ales în contextul actual, să acordăm o atenţie mai mare provocărilor mai puţin vizibile din domeniul capitalului uman, cum ar fi bullyingul la locul de muncă.

    Ca definiţie generală, bullyingul la locul de muncă reprezintă un tipar de comportament abuziv, care poate provoca atât leziuni fizice, cât şi psihice. Ceea ce diferenţiază bullyingul de incidentele izolate de agresiune este natura repetitivă şi persistentă a celui dintâi.

    Bullyingul este întotdeauna intenţionat şi de durată, cu scopul de a domina şi de a provoca teamă unei persoane percepute ca fiind mai vulnerabilă. De aceea, acest fenomen are loc deseori în context privat şi este produs de persoane împotriva cărora obţinerea de dovezi concrete este dificilă (de regulă o persoană într-o poziţie mai înaltă decât victima). Acest tip de agresiune la locul de muncă este cu atât mai problematic de abordat cu cât cei care îl perpetuează operează deseori în cadrul regulilor şi politicilor stabilite de organizaţia lor.

    Mulţi dintre cei care se confruntă cu bullyingul la locul lor de muncă sunt adesea reticenţi faţă de a exprima acest lucru sau pur şi simplu nu ştiu de existenţa acestui fenomen (cu alte cuvinte, nu conştientizează că sunt victimele unui abuz). Cu toate acestea, specialiştii ne avertizează cu privire la efectele nocive pe care bullyingul le are atât asupra victimelor, cât şi a martorilor. Scopul acestui articol este de a explica de ce este important să recunoaştem acest tip de comportament, dar şi de a propune câteva soluţii pentru combaterea lui.

    Ediţia din 2017 a studiului Workplace Bullying Survey, realizat de Workplace Bullying Institute, ne arată că aproape 60% dintre angajaţii din Statele Unite sunt afectaţi de acest fenomen. Deşi nu avem suficiente statistici pentru România în acest moment, există totuşi un studiu realizat pe un eşantion de 310 angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Dintre aceştia, 46% au declarat că au fost cel puţin martorii unui act de umilinţă la locul de muncă în ultimele şase luni.

    Pe lângă efectele nocive de netăgăduit pe care bullyingul le are asupra indivizilor, de ce este imperativă recunoaşterea acestui fenomen comportamental la locul de muncă? Răspunsul este simplu: efectele nu se opresc la nivel individual. Studiile arată că toate efectele asociate bullyingului (stresul, scăderea stimei de sine, dificultăţi în funcţionarea cognitivă etc.) pot fi resimţite atât de către victime, cât şi de către martori, rezultând astfel un mediu dominat de îndoială, anxietate şi neputinţă. Teama de a ne confrunta noi înşine cu acest tip de agresiune poate fi un factor de stres care atrage după sine scăderea productivităţii, absenteismul, pierderea încrederii în propria persoană şi în management, precum şi o degradare a culturii şi valorilor organizaţiei.

    Pentru multe companii, combaterea riguroasă a acestei probleme este încă un scop îndepărtat, deoarece reclamaţiile sunt foarte rar luate în considerare, mai ales dacă sunt percepute ca fiind „minore” sau lipsite de legitimitate. Organizaţiile trebuie să acţioneze prompt şi meticulos, prin investigarea obiectivă a reclamaţiilor într-o manieră transparentă, pentru a valida seriozitatea cu care astfel de plângeri sunt primite. Iată câteva măsuri care pot fi adoptate atât de indivizi, cât şi de companii în general pentru a preveni/combate bullyingul la locul de mun­că: învăţaţi să identificaţi corect comportamentul de tip bullying; dacă sunteţi victimă sau martor, acţionaţi şi adresaţi-vă entităţilor corespunzătoare; investigaţi riguros reclamaţiile de bullying din organizaţia dumneavoastră, astfel încât să ajungeţi la o concluzie; implementaţi programe de training pentru toţi angajaţii, indiferent de funcţie, pentru a creşte gradul de conştientizare; încurajaţi un mediu în care toleranţa faţă de bullying este nulă.

    În ciuda existenţei fenomenului de bullying la locul de muncă, există şi motive de optimism. În ultimii ani a fost înregistrată o creştere a gradului de conştientizare a fenomenului, inclusiv în România. Deşi unele întreprinderi ar putea fi nevoite să implementeze schimbări serioase pentru a aborda corect acest tip de agresiune, multe dintre ele au luat măsurile necesare şi continuă să facă acest lucru pentru a asigura un mediu armonios şi productiv.

  • WhatsApp introduce o limitare: De acum încolo, o funcţie populară va putea fi folosită doar pentru cinci destinatari

    Până la aplicarea noii modificări, un mesaj putea fi transferat unui număr de maximum 20 de destinatari.
     
    “Impunem o limită de cinci mesaje, la nivel global, începând de astăzi”, a declarat Victoria Grand, vicepreşedinte pe comunicare al companiei, într-un eveniment organizat la Jakarta, Indonezia.
     
    Utilizatorii de telefoane cu sisteme Android vor fi primii notificaţi, fiind urmaţi de cei care deţin dispozitive Apple.
     
    WhatsApp a decis, în august 2018, să impună o limită de 20 de destinatari (persoane şi grupuri) pentru transferul mesajelor.
     

  • În sfârşit: Metrorex vrea să introducă abonamente pentru parcarea goală de la Străuleşti. Cât ar putea costa

    Reprezentanţii Metrorex au precizat, pentru MEDIAFAX, că instituţia lucrează în prezent la un proiect de introducere a abonamentelor lunare la parcarea de la Străuleşti. În prezent, în acest terminal, deschis în urmă cu două luni, parchează doar 19 maşini pe zi, în medie, în condiţiile în care construcţia are aproape 700 de locuri.

    Preţul pentru parcare este de 1 leu pe oră, însă cei care vin din afara Bucureştiului şi vor să parcheze maşina acolo spun că pentru o zi de parcare plătesc chiar şi 12-13 lei.

    Cei de la Metrorex spun că nu au stabilit încă un preţ pentru abonamentul lunar, însă, Ion Rădoi, liderul de sindicat de la metrou spune că acesta nu ar trebui să fie mai mult de 35 de lei pe zi, adică 50% din valoarea unui abonament pentru călătoria cu metroul.

    „Dacă ţinem cont de preţul din Bucureşti este puţin (un leu pe oră – n.r.), dar dacă ţinem cont de faptul că oamenii care parchează acolo trebuie să-şi lase maşinile pentru o zi, este mult, mai ales pentru cei care nu au un venit ridicat. Părerea mea este că piaţa va regla acest preţ. Cred că dacă ne raportăm la circulaţia cu metroul, preţul parcării nu poate să depăşească mai mult de 50% dintr-un abonament lunar la metrou. Adică ar trebui început cu aproximativ 35 de lei, pentru că acolo avem angajaţi şi salariaţi pentru întreţinere, şi acolo trebuie să se justifice investiţia. Trebuie să începem de jos, decât să stea goală această parcare. Riscăm să nu folosim acest terminal” a declarat pentru MEDIAFAX Ion Rădoi, liderul sindicaliştilor de la metrou.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro