BusinessMagazin

Tag: intelegere

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din businessul românesc. Conduce operaţiunile unei companii cu venituri ce se îndreaptă spre 2 mld. lei

    Doina Vornicu este din 2014 director al operaţiunilor grupului ceh CEZ în România şi e primul manager român care ocupă poziţia numărul doi ca importanţă strategică în organizaţie. Pe parcursul mandatului său de până acum, s-a implicat într-o serie de proiecte strategice care au ca obiectiv final transformarea companiilor din grup în companii smart. Prin acest program, operatorul Distribuţie Oltenia îşi propune să gestioneze eficient cerinţele consumatorilor de energie, dar şi să reducă timpul de intervenţie când apar întreruperi de energie, sporind astfel gradul de confort. Dincolo de digitalizare, obiectivele mandatului său includ şi reducerea pierderilor de energie, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei proceselor, dar şi găsirea unor oportunităţi de afaceri complementare care să garanteze îndeplinirea indicatorilor financiari.
    Crede cu convingere că menţinerea echilibrului între birou şi casă este condiţia de reuşită a oricărui demers şi spune că a găsit mereu echilibrul în familie. „Am regăsit această valoare în oamenii cu care lucrez de peste zece ani, iar faptul că împărtăşim aceeaşi înţelegere a noţiunii de echilibru se vede în atmosfera din companie şi în rezultatele noastre. (…) Deşi poate fi nespecific unei corporaţii, în grupul nostru acest tip de cultură este perceput imediat.”

    Profilul Doinei Vornicu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Cum a ajuns o constănţeancă să deţină o companie gigant în America şi să fie cunoscută de toate vedetele de la Hollywood

    Anastasia Soare, fondatoarea companiei Anastasia Beverly Hills, a fost inclusă recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business – ediţia 2020, realizat de Business Magazin. Antreprenoarea este originară din Constanţa, unde a studiat istoria artei şi arhitectura.

    În 1989 a imigrat în SUA, unde a obţinut un job într-un salon de frumuseţe. În 1997 şi-a deschis propriul salon de înfrumuseţare, iar în 2000 a lansat propria linie de produse pentru sprâncene, sub brandul Anastasia Beverly Hills.

    La peste două decenii de la fondarea companiei, antreprenoarea a devenit cea mai bogată şi prima româncă cu o avere de peste 1 miliard de dolari, fiind clasată în topul celor mai bogate antreprenoare din Statele Unite realizat anul trecut de publicaţia internaţională Forbes, pe poziţia 21, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, conducând un business cu vânzări anuale de 375 de milioane de dolari.

    Construit în doar două decenii, imperiul său din industria cosmeticelor este evaluat astăzi la 3 miliarde de dolari, iar printre clientele sale se numără nume grele de la Hollywood. Anastasia Soare spune că cea mai mare realizare din cariera ei este aceea de a-i fi oferit fiicei sale un scop, ceva de care să fie cu adevărat pasionată, aceasta fiindu-i alături în business, în funcţia de preşedinte al companiei.

    Antreprenoarea îşi descrie agenda zilnică într-un singur cuvânt: „ocupată”, iar destinaţia sa preferată este „oriunde are de lucru”. În opinia sa, succesul înseamnă să iubeşti ceea ce faci atât de mult încât să nu simţi că munceşti. „Drumul către succes este dificil şi trebuie să mergi mereu înainte.

    Este important să înveţi din fiecare greşeală pe care o faci. Un lucru de care sunt foarte mândră este că nu fac niciodată aceeaşi greşeală de două ori. În opinia sa, „fiecare este diferit şi fiecare va avea un drum propriu. Ne dorim cu toţii să reuşim şi să ne depăşim fricile.” Sfatul său pentru tinerele aflate la început de drum este „să nu renunţe niciodată! Să înţeleagă că drumul către succes este dificil şi să meargă mereu înainte”.

  • Arta celor care nu există

    Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times.  Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea. 

  • Cercetătorii britanici s-au unit cu românii şi vor să facă educaţia accesibilă tuturor printr-un joc. Care este planul lor

    Fizica cuantică pare, nu degeaba, un DOMENIU SF, greu de înţeles, pentru că explică subiecte sofisticate precum comportarea nucleelor, atomilor, moleculelor, a particulelor subatomice, precum şi a radiaţiei electromagnetice. Un start-up fondat de o echipă de cercetători români şi britanici susţine însă că a reuşit să transpună noţiunile fizicii cuantice într-un joc video, astfel încât oricine să poată ajunge să înveţe şi să înţeleagă acest subiect sofisticat cu ajutorul unor elemente vizuale. 

     

    „Noi vrem să popularizăm fizica cuantică prin lucrări ştiinţifice şi prin acest joc care te învaţă fizica cuantică de la A la Z. Ceea ce facem noi este de viitor”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Laurenţiu Niţă, fondator al Quarks Interactive şi cercetător în cadrul Universităţii Durham din Marea Britanie. El a adăugat că în prezent există deja hardware cuantic, însă nu şi algoritmii cu care să fie folosit. „Nu ştim cum să folosim acest hardware cuantic, aşadar oameni care nu au nicio legătură cu fizica cuantică trebuie să înveţe fizica cuantică şi să înţeleagă că o serie de procese se pot face mai repede prin intermediul fizicii cuantice.”
    Start-up-ul Quarks Interactive se află în prezent în plin proces de dezvoltare a primului său joc video educaţional, numit Quantum Odyssey, lansarea urmând să aibă loc în decurs de un an în mai multe ţări din lume, piaţa fiind estimată per total la circa 2,7 milioane de utilizatori. În prezent, jocul dezvoltat de Quarks Interactive se află în faza de prototip, Quantum Odyssey având acum conţinut pentru o oră de joc. „Noi am terminat acum toată partea din spate ce ţine de fizică şi matematică. Este primul produs de pe piaţă care vizualizează orice element de fizică cuantică şi care poate fi folosit pentru a face computaţie. Acum suntem în etapa în care recrutăm scriitori de renume şi oamenii care fac literatură pentru a crea universul de joc. Mai avem circa un an de producţie în care vom stabiliza universul de joc şi vom avea lansarea versiunii alfa – povestea va fi finală şi jocul se va putea juca complet”, a menţionat Laurenţiu Niţă.

    El a înfiinţat start-up-ul alături de colegi de-ai săi cercetători în fizică, literatură, etică şi educaţie, din echipă făcând parte alţi doi români – Răzvan Suciu şi Andrei Tăbăcaru – şi trei britanici – dr. Joschka Roffe, dr. Benjamin Beswick şi dr. Jack Edmunds-Coopey. Aceştia lucrează la universitatea Durham din Marea Britanie şi au inventat o metodă revoluţionară de a înţelege în mod vizual calculul cuantic. Mai exact, metoda propusă de Quarks Interactive dă posibilitatea oricărui utilizator să exploreze construcţia naturii, putând observa felul în care calculul cuantic poate schimba lumea.

    Totodată, rezolvarea puzzle-urilor complicate se poate transforma în descoperirea unor algoritmi şi publicarea lor în reviste de specialitate. „Universul jocului în sine este o aventură spaţială de înalt calibru, plină de decizii care angajează jucătorul şi îl implică într-o poveste captivantă care va arăta ce tehnologii devin posibile prin folosirea fenomenelor cuantice.”

    În prezent, jocul Quantum Odyssey este testat într-o serie de şcoli din Marea Britanie, start-up-ul colaborând cu guvernul britanic şi având şi suportul Universităţii din Durham. „Am câştigat un grant în Marea Britanie pentru a testa produsul cu copii din şcoli. Am observat că copiii cu vârsta de 12 ani, indiferent de profil – limbi străine, istorie etc. rezolvau puzzle-uri grele de fizică cuantică. Chiar într-un timp record faţă de profesorii lor care le predau fizica”, a punctat el.

    Quarks Interactive a câştigat până acum o serie de premii şi a primit şi fonduri nerambursabile în valoare totală de 102.400 euro, iar recent a obţinut o finanţare de 40.000 euro de la patru investitori de tip angel – Ciprian Man (partener în cadrul Growceanu) şi trei membri TechAngels. De asemenea, start-up-ul a reuşit să strângă de curând şi 75.000 euro prin intermediul platformei de equity crowdfunding Seedblink.com. Pentru atragerea sumei totale de 115.000 de euro, Quarks Interactive a cedat 23% din capital, din care porţiunea destinată equity crowdfunding a fost de 15%.

    Banii obţinuţi recent prin finanţări vor fi utilizaţi de fondatorii start-up-ului pentru pentru îmbunătăţirea calităţii grafice generale a jocului video şi pentru crearea unei variante mobile. Primul joc dezvoltat de Quarks Interactive, Quantum Odyssey, va fi disponibil în principal pentru PC, dar şi pentru consolele de jocuri, însă echipa analizează de asemenea şi dezvoltarea unei versiuni mai reduse pentru echipamente mobile. „Vrem ca jocul să fie premium pe PC, să îl cumperi doar o dată pentru sistemele de operare Windows, Mac şi Linux.

    Ne gândim să facem jocul disponibil şi pe mobil, însă acest lucru depinde şi de publisher. Versiunea de mobil ar fi însă o versiune secţionată fiindcă jocul necesită foarte multă putere de calcul”, a spus Laurenţiu Niţă.Jocul dezvoltat de Quarks va avea un preţ accesibil, acesta fiind creat special astfel încât orice persoană să poată înţelege fizica cuantică. „Vrem să oferim jocul la un preţ accesibil – circa 9 dolari, preţul exact urmând cel mai probabil să fie diferit în funcţie de piaţă. Deja ne gândim la localizări şi să începem să îl traducem în mai multe limbi”, a subliniat el. Start-up-ul are în plan să lanseze jocul inclusiv pe piaţa din Asia, unde jocurile video educaţionale sunt tot mai populare.

    „Avem deja discuţii cu publisheri pentru punerea jocului pe piaţă. Vom intra inclusiv pe piaţa Asia fiindcă vrem ca jocul să ajungă în Coreea de Sud şi în Japonia. Probabil va intra şi pe piaţa din China. Avem contacte în China şi jocul se testează deja în şcoli. China susţine foarte mult acum jocurile educaţionale, iar China este una din ţările care investesc în computaţia cuantică.”

    Proiect: Quarks Interactive
    Ce face? Dezvoltă jocuri video pentru înţelegerea fizicii cuantice
    Finanţare totală primită: peste 200.000 euro
    Invitat: Laurenţiu Niţă, fondator al Quarks Interactive 

    Proiect: Credia
    Ce face? Platformă digitală de brokeraj de credite de consum
    Invitat: Andrei Benghea Mălăieş, fondator şi CEO al Credia

    Proiect: Soleadify
    Ce face? Motor de căutare pentru leaduri de vânzări
    Evaluare proiect: câteva milioane de euro
    Ţintă de venituri: între 700.000 euro şi un milion de euro
    Invitat: Florin Tufan, CEO şi cofondator al Soleadify

    Proiect: Pharma Points
    Ce face? Un „Waze“ care îndrumă pacienţii spre farmaciile unde sunt pe stoc medicamentele căutate
    Investiţie iniţială: circa 10.000 euro
    Ţinte 2020: 1 milion de utilizatori şi 3.000 de farmacii
    Invitat: Doru Mircea, cofondator al Pharma Points

    Proiect: Postis
    Ce face? Platformă pentru optimizarea livrărilor
    Finanţare totală atrasă: peste 2,1 milioane euro
    Evaluare proiect: 10 milioane euro
    Invitat: Mircea Stan, cofondator şi CEO al Postis

    Proiect: Thoughtin
    Ce face? Soluţie software B2B pentru videoconferinţe
    Ţintă de venituri 2020: 100.000 euro
    Invitat: Cosmin Filipas, CEO al Thoughtin

    Proiect: Bookingham
    Ce face? Platformă software pentru rezervări la restaurante şi programări pentru diferite servicii
    Investiţie iniţială: 15.000-20.000 euro
    Evaluare proiect: 500.000-600.000 euro
    Invitat: Raul Sideriaş, cofondator al Bookingham

    Proiect: Frisbo
    Ce face? Platformă pentru servicii logistice dedicate comercianţilor online
    Finanţare totală atrasă: aproape 2 milioane euro
    Evaluare proiect: circa 6 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: peste 1 milion euro
    Invitat: Bogdan Colceriu, fondator Frisbo

    Proiect: Digital Restaurant
    Ce face? Soluţie software pentru digitalizarea proceselor din restaurante şi cafenele
    Invitat: Robert Stănciulescu, antreprenor şi fondator al Digital Restaurant

    Proiect: easySales.ro
    Ce face? Platformă pentru automatizarea vânzărilor online pe mai multe canale
    Finanţare totală atrasă: 180.000 euro
    Necesar de finanţare: 200.000-300.000 euro
    Invitat: Ciprian Cazacu, cofondator al easySales.ro

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • ​Producătorul de preparate din carne Killer din Suceava: Acum ne bagă în seamă consumatorii români, au înţeles că banii trebuie să rămână în ţară

    Alexandru Scheul, antreprenorul român care deţine businessul Killer din comuna Horodnic de Jos, o companie ce produce zilnic 10-15 tone de mezeluri, spune că în contextul pandemiei COVID-19 consumatorii români sunt mai atenţi de unde cumpără produsele şi se îndreaptă, mai degrabă, spre cele fabricate local, decât spre cele aduse din afara ţării.

    „La început, când a apărut coronavirus, cererea de pe piaţa internă a fost ca în zilele bune, ca de Paşti. Apoi au scăzut la un sfert vânzările şi acum lumea se aprovizionează normal. Producem la capacitate maximă. Acum ne bagă în seamă consumatorii români, au înţeles că banii trebuie să rămână în ţară şi nu mai merg numai în supermarketuri”, a spus pentru ZF Alexandru Scheul, proprietarul companiei Killer.

    Compania deţine propriul abator, o fabrică şi 17 magazine proprii – care acoperă judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani şi Neamţ şi un parc auto format din peste 30 de maşini, iar numărul de angajaţi ai companiei este de 250, potrivit reprezentanţilor acesteia.

    În 2018, ultimul an pentru care există date publice, compania a avut o cifră de afaceri de 79,6 mil. lei şi un profit net de 7,1 mil. lei, potrivit datelor de la ministerul de Finanţe.

  • Susana Laszlo: „În industria în care activez, a fi femeie este un avantaj competitiv uriaş, mai ales în înţelegerea nevoilor consumatoarelor”

    ∫ Care au fost cele mai recente realizări profesionale?
    Cea mai mare realizare profesională a anului 2019 este remodelarea şi relansarea cu succes a companiei, după aproape 30 de ani de existenţă pe piaţă: prin rebranding şi noua extensie de gamă într-un segment superior de preţ, cu produse inovatoare unice pe piaţă, fiind primul producător din România care aduce consumatoarelor o gamă de FaceCare cu formule moderne, bazate pe ingrediente revoluţionare cu eficienţă superioară.

    ∫ Ce v-aţi propus pentru anul în curs?
    Ne propunem o vizibilitate mai mare în piaţă prin parteneriate strategice cu reţele de farmacii şi magazine de specialitate, bazată pe o strategie de trade inovatoare în acest sens. Vom continua lansările de produse noi, pregătim noutăţi pentru consumatoarele noastre şi pentru piaţă, cu lansări programate deja pe luna aprilie. Participăm şi anul acesta la cel mai important concurs internaţional pentru recunoaşterea calităţii produselor. În prezent, suntem singurul producător de cosmetice din Europa care a câştigat trei ani la rând Grand Gold Award la categoria de cosmetice a celui mai prestigios concurs internaţional de calitate al produsului, World Quality Selections, organizat de Monde Selection la Bruxelles. În privinţa investiţiilor, vom continua cu secţia de producţie, achiziţionând noi utilaje automate şi semiautomate de etichetare a ambalajelor şi umplere a acestora. De asemenea, avem în plan şi dezvoltarea parcului auto şi a unui nou sediu.

    ∫ Aţi identificat dezavantaje ale faptului că sunteţi femeie în cariera dvs.? Dar oportunităţi?
    Consider că în industria în care activez, a fi femeie este un avantaj competitiv uriaş, mai ales în înţelegerea nevoilor consumatoarelor şi, evident, în cercetarea şi dezvoltarea produselor noi. Toate produsele pe care urmează să le lansăm le testez, înainte de validare, pe propria piele şi le îmbunătăţim formulele până la obţinerea eficienţei maxime.

    ∫ În ce situaţii din parcursul dvs.profesional aţi fi fost tratată diferit dacă aţi fi fost bărbat?
    Femeile au luptat din greu pentru egalitatea de şanse şi nu consider ca este greu să avem funcţii de conducere. Totul ţine de deciziile pe care le luăm, priorităţile şi obiectivele pe care ni le setăm şi paşii pe care îi facem pentru atingerea lor. Nu văd nicio diferenţă între femei şi bărbaţi din perspectiva businessului. Consider că o femeie poate conduce o companie la fel de bine cum o poate face şi un bărbat. Cel mai important lucru este să nu te abaţi de la obiectivele setate, să îţi urmezi cu încredere calea şi să investeşti în permanenţă în dezvoltarea ta personală şi profesională.

    ∫ Ce calităţi poate aduce o femeie într-o afacere pe care nu le poate aduce un bărbat?
    Aşa cum am subliniat şi mai sus, consider că nu sunt diferenţe majore între calităţile şi capacităţile unei femei faţă de un bărbat, dar dacă ar fi totuşi să amintesc ceva în care o femeie ar putea aduce o plusvaloare este intuiţia. În experienţa mea personală, femeile pot fi mai intuitive decât bărbaţii şi uneori mai curajoase în a-şi urma această intuiţie.

    ∫ Echilibrul între viaţa personală şi profesională: mit sau obiectiv?
    Recunosc că mi-a fost mai greu la început, când copiii erau mai mici, dar pentru mine familia a fost şi este întotdeauna pe primul loc. Nu este uşor să păstrez un echilibru sănătos între familie şi business, însă timpul petrecut cu familia şi oamenii dragi este extrem de important pentru mine, deci fac tot posibilul să fiu cât mai mult alături de aceştia.
    Consider, de asemenea, că este foarte important să ne facem timp pentru pasiunile noastre.

    ∫ Sfatul dvs. pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional.
    Vorbind în calitate de antreprenor, şi nu de manager, aş sfătui tinerele care sunt la începutul carierei să îşi urmeze visul, vocaţia şi valorile în care cred, indiferent de ce spun ceilalţi. Pe cele care doresc să lanseze o afacere le îndemn să îşi definească, înainte de toate, principiile de business, să îşi dezvolte competenţele manageriale pentru a putea ţine pasul cu evoluţia companiei. Este necesar, chiar şi în cazul unei firme mici, să ai o viziune de ansamblu asupra afacerii, să ai o minimă cultură de business, altfel nu vei reuşi să faci salturile către nivelul următor, ori de câte ori evoluţia afacerii o cere.
    Le îndemn să investească permanent atât în dezvoltarea personală şi profesională a lor, cât şi cea a angajaţilor lor.
    La fel de important mi se pare – dacă se decid să activeze în domeniul producţiei – să nu facă niciodată compromisuri în ceea ce priveşte calitatea produselor, chiar dacă asta ar însemna un profit mai mare.

    Susana Laszlo este una dintre antreprenoarele al căror profil va apărea în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS
    Nume: Susana Laszlo
    Funcţie: Coacţionar şi CEO al Cosmetic Plant
    Companie: Cosmetic Plant
    Cifră de afaceri 2019: 11,5 mil. lei
    Număr de angajaţi 2019: 36
    Investiţii recente: În anul 2019, Cosmetic Plant a investit în repoziţionarea şi relansarea brandului, alocând, potrivit reprezentanţilor companiei, bugete considerabile pentru cercetare-dezvoltare în produse revoluţionare. Premergător acestora, compania a investit în efectuarea a două ample cercetări de piaţă (calitative şi cantitative), regândirea identităţii vizuale corporate, precum şi în designul şi ambalajele superioare, din sticlă, dedicate noii gamei FaceCare. Suma investită – exceptând bugetul de comunicare – este de aproximativ 100.000 euro.

    Urmează lansarea noului anuar dedicat femeilor din businessul românesc

  • Reticenţa, principalul obstacol în asigurări

    România este o piaţă mare în care asigurările au o rată de penetrare foarte scăzută raportat la celelalte state ale Uniunii Europene, însă piaţa locală are un potenţial extraordinar de dezvoltare pe segmentul asigurărilor de viaţă, este de părere Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România. 
    Portofoliul Aegon este alcătuit în proporţie de 68% din asigurări de viaţă cu componentă de economisire, 18% sunt asigurări pentru sănătate, 5% sunt asigurări unit linked (produse care combină caracteristicile asigurărilor de viaţă cu cele ale unor produse de investiţie), iar restul de 10% sunt alte tipuri de produse de asigurări tradiţionale, a mai spus Sînziana Maioreanu. Compania a înregistrat o valoare a primelor brute subscrise la finalul anului 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, de 96 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul 2017. „Piaţa asigurărilor din România este într-un proces de stabilizare, riguros reglementată atât prin legislaţia locală cât şi prin directive europene, iar acest lucru ar trebui să inspire încredere consumatorilor. După o perioadă de modificări majore la nivelul cadrului legal, anul 2020 se anunţă a fi unul cu oportunităţi care sper că vor fi fructificate la maximum.”
    CEO-ul a explicat în continuare că în prezent se observă o deschidere mai mare a oamenilor faţă de posibilitatea de a încheia o poliţă de asigurare şi, mai mult decât atât, o conştientizare crescută a nevoii de a-şi face o asigurare. „Principalele obstacole ţin de reticenţa românilor atunci când vine vorba de un produs precum asigurările de viaţă, pe care le văd mai degrabă ca pe «asigurări de moarte». Oamenii se gândesc la moarte, la boală, la accidente în sine, şi nu la faptul că un produs ca asigurarea de viaţă îţi oferă o plasă de siguranţă, ţie şi familiei, şi te ajută să treci mai uşor peste episoade neplăcute care mai devreme sau mai târziu apar în viaţa noastră”, a explicat Sînziana Maioreanu. Ea mai observă şi că românii preferă de multe ori să nu se gândească la scenariile negative şi de aceea discuţiile cu agenţii de asigurare pornesc adesea dintr-un punct nevralgic. 
    „Ar trebui să existe un curs de educaţie sau alfabetizare financiară, care să fie inclus în programa şcolară obligatorie şi predat de la vârste fragede. Astfel, copiii vor deprinde o disciplină financiară şi vor învăţa care sunt instrumentele necesare pentru o bună gestionare a resurselor financiare.” O altă problemă pe care CEO-ul Ageon România o vede în rândul oamenilor este aceea a înţelegerii nevoii, care nu este întotdeauna suficient de clar explicată. „Noi avem o abordare puternic concentrată pe om, în care încercăm să avem un limbaj cât mai uşor de înţeles şi să vedem omul înainte de orice, dincolo de potenţialul client. Este foarte important să ştii care sunt temerile şi care este mediul în care trăieşte şi lucrează persoana cu care porţi o discuţie. Sunt oameni cărora le este foarte teamă de boli grave, alţii au o îngrijorare mai degrabă legate de accidente. În cele din urmă, orice om trebuie să aibă o discuţie punctuală cu un agent de asigurări de viaţă, astfel încât acesta să înţeleagă ceea ce îl frământă, dacă şi cum îl poate ajuta pe client.”
    În acest sens, Sînziana Maioreanu subliniază că pentru Aegon România, societate de asigurări parte a grupului internaţional Aegon, 2020 va fi un an al centrării pe om şi pe nevoile lui, mai mult decât până acum. „Ne dorim să comunicăm mai mult şi să facem informaţia mai accesibilă, ajutându-ne în felul acesta clienţii să îşi facă un plan financiar şi să îşi asigure viitorul. Cred că anul acesta va fi bun în special pentru asigurările de sănătate şi de viaţă, segmente pe care am observat o efervescenţă ridicată încă din a doua jumătate a anului 2019. Ne propunem o creştere cu 15% a volumului primelor brute subscrise în 2020 faţă de 2019 ”, a descris Sînziana Maioreanu obiectivele companiei pe care o reprezintă pentru anul în curs.  
    Piaţa asigurărilor de sănătate a avut o creştere susţinută a vânzărior de poliţe în ultimii ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 300 de milioane de lei la finalul anului 2019, în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului 2018. Luând în calcul nivelul segmentului asigurărilor de viaţă, volumul subscrierilor la finalul primelor nouă luni din 2019 era de circa 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. „Piaţa asigurărilor traversează o perioadă bună de creştere. Potrivit cifrelor noastre, în primele nouă luni din 2019 volumul primelor totale subscrise s-a situat la circa 8,13 miliarde de lei, cu aproape 9% mai mult decât în perioada similară din 2018. Segmentul asigurărilor de viaţă a avut la rândul său o traiectorie ascendentă cu o majorare de aproape 5%”, a detaliat Sînziana Maioreanu.
    Obiectivele principale al societăţii Aegon România sunt creşterea, diversificare şi transformarea, susţine CEO-ul. „Acestea sunt cuvintele care sintetizează planurile noastre pentru acest an. Pe lângă creşterea organică a volumului de vânzări, în 2020 vom continua să explorăm posibilitatea achiziţionării de companii sau portofolii de asigurări de viaţă, ne vom diversifica portofoliul de produse, vom rămâne fideli planurilor de creştere continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor şi vom implementa un nou sistem IT. Anul trecut, Aegon s-a concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, pe extinderea societăţii, precum şi pe consolidarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători din piaţă. 2019 a fost un an foarte intens, cu mult efort de implementare a cerinţelor legislative legate de IDD (Insurance Distribution Directive), GDPR, pregătirea profesională continuă şi certificarea vânzătorilor de asigurări. De asemenea, ne-am concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, prin extinderea echipei interne dedicate, prin intensificarea promovării produselor pe care le vindem prin acest canal, dar şi prin solidificarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători de pe această piaţă”, a explicat Sînziana Maioreanu. 
    „După părerea mea, pentru a putea creşte cu adevărat, avem nevoie de încrederea, responsabilizarea şi educarea clienţilor. În prezent, piaţa se află într-un proces de stabilizare, iar în următorii doi ani va continua să crească în mod temperat, după toate probabilităţile. Putem câştiga încrederea clienţilor prin transparenţă, precum şi prin simplificarea terminologiei şi a proceselor specifice industriei, iar aceste lucruri le putem realiza prin eforturi interne şi cu sprijinul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)”, descrie Sînziana Maioreanu perspectiva sa asupra modului în care s-ar putea îmbunătăţi dezvoltarea pieţei. De asemenea, ea punctează că piaţa asigurărilor poate fi influenţată major prin educarea şi responsabilizarea consumatorilor. „România are o nevoie acută în această zonă. Dincolo de iniţiativele lăudabile şi constante ale ASF şi ISF, pe care Aegon România le susţine, este necesară crearea şi implementarea unor planuri naţionale de educaţie financiară pentru populaţie. Este nevoie de eforturi concentrate ale jucătorilor statului, pentru că educaţia financiară ţine de foarte mulţi factori la nivel naţional.” 
    Sînziana Maioreanu a mai spus că o soluţie ar putea fi cursurile de educaţie financiară pentru copii, al căror rezultat ar putea duce la înţelegerea disciplinei şi responsabilităţii financiare, dar şi la conştientizarea intrumentelor pe care le au la dispoziţie pentru a-şi organiza viaţa din punct de vedere financiar. „Sunt generaţii cărora le este dificil să se mai pregătească în mod corespunzător pentru pensie, tocmai pentru că nu au învăţat la timp aceste lucruri, dar şi generaţii tinere care nu au avut de la cine să înveţe până acum, dar care au încă timp să o facă.” 

    Produsele Aegon România
    Principalele produse oferite de Aegon România sunt asigurările de viaţă cu componentă de economisire. În acest sens, asigurătorul distribuie asigurări de viaţă prin intermediul Băncii Transilvania, cu trei tipuri de pachete care au o valoare a primei lunare minime cuprinsă între 120 şi 500 de lei pe lună. Sumele despăgubite de aceste tipuri de pachete sunt cuprinse între 12.000 şi 30.000 de lei în caz de deces. 
    Valoarea primei lunare diferă în funcţie de partenerul prin care asigurătorul alege să îşi distribuie produsele. Astfel, distribuţia produselor prin Alpha Bank vine cu prime lunare de 160, 260, 550 şi 1.050 de lei pe lună, în funcţie de client, dar şi în funcţie de suma pe care îşi propune să o economisească în perioada în care este asigurat. 

    Cine este Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România
    Sînziana Maioreanu a terminat Universitatea Politehnica din Bucureşti, dar a început să-şi construiască un parcurs profesional diferit imediat după Revoluţie. Ea spune însă că studiile au ajutat-o în construirea unui anumit timp de gândire, orientat către cercetare, documentare şi organizarea proceselor, lucruri pe care povesteşte că le aplică şi acum. A făcut trecerea spre economie şi asigurări acum peste 20 de ani. Şi-a început cariera în ING Bank şi în NN România, a continuat ca director comercial al Interamerican Asigurări şi director general adjunct al Interamerican Pensii, ulterior devenit Eureko România, a pus bazele companiei de asigurări Signal Iduna, iar în 2010 s-a alăturat Aegon România pentru că au interesat-o în mod deosebit modelul de business, dar mai ales provocarea de a conduce o companie de asigurări, în Cluj. „Cele mai dragi şi mai provocatoare proiecte de până acum au fost lansarea primei asigurări de sănătate şi a primului spital privat din România, Euroclinic, astăzi parte din reţeaua Regina Maria, proiectul Pilonului II Pensii la Eureko, lansarea companiei de asigurări private de sănătate Signal Iduna şi, în prezent, conducerea Aegon, singura companie specializată în bancassurance din ţara noastră, preferată de clienţi pentru calitatea serviciilor şi recunoscută cu premiul Consumer Choice Winning Brand, în 2019 şi în 2020.” În peste două decenii de carieră, povesteşte că a întâlnit multe provocări, de la reorientarea carierei sale după Revoluţie la reforma pensiilor şi lansarea Pilonului II de pensii private, precum şi deschiderea şi conducerea primei companii de asigurări de sănătate, în plină criză financiară. De asemenea, povesteşte că o provocare majoră a fost reorganizarea şi creşterea singurei companii de asigurări specializată în bancassurance din ţară, Aegon, deschisă chiar în timpul crizei financiare. 

  • De ce nici măcar 2 din 10 firme din România nu pot apela la bănci pentru a accesa finanţare

    Accesul la finanţarea bancară este încă limitat pentru multe companii din România, astfel încât nici măcar 2 din 10 firme nu pot apela la bănci. Între rigiditatea băncilor şi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie să vină schimbarea?

    Doar 15% dintre companiile din România sunt bancabile, adică pot accesa finanţare de la bănci, ceea ce conturează atât o problemă a antreprenorilor şi a businessurilor în ceea ce priveşte capitalizarea afacerilor de pe piaţa locală, cât şi o problemă de înţelegere din partea băncilor, crede Vlad Năstase, CEO al companiei de consultanţă în restructurare de business Concilium Consulting. „Ca procent nu sunt multe companii atractive. Doar 15% dintre companii sunt bancabile după indicatorii pe care îi raportează an de an.

    Dintre acestea, foarte puţine sunt cele care au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, adică doar vreo 10.000, fiind astfel singurele care pot accesa un credit mai mare. Restul sunt companii care au sub 1 milion de euro cifră de afaceri, de aceea plasamentele sunt mai mici”, spune Vlad Năstase.

    Dar într-un context în care economia creşte şi afacerile băncilor cresc în continuare, de ce nu sunt mai multe companii bancabile? În ianuarie 2020, creditele în lei luate de firme şi populaţie totalizau 181,4 miliarde lei, dintre care creditarea către firme reprezintă 72 miliarde lei, în creştere cu 4,5% faţă de ianuarie 2020.

     „Băncile caută companii profitabile. Evident că nu vor credita o companie care a fost pe pierdere sau una care nu are viziune de business, pe care nu o explică astfel încât să fie sustenabilă şi care nu spune exact ce vrea să facă cu banii respectivi. Companiile româneşti sunt destul de puţin capitalizate pentru că antreprenorul român nu a avut acest exerciţiu de a capitaliza afacerea lui, iar această capitalizare este un proces care se întâmplă în timp”, declară specialistul.

    În acelaşi timp, băncile se uită la indicatorii legaţi de capitalizare şi la modul în care antreprenorii înţeleg şi privesc în perspectivă aceşti indicatori. Mai mult, durata de viaţă a unei companii poate fi importantă.

    Astfel, companiile mici sau ideile antreprenorilor la început de drum, de tip start-up, nu reprezintă principalele plasamente ale băncilor pentru că nu generează câştiguri la fel de mari ca o companie de dimensiuni medii sau mari. „Economia românească trece astăzi printr-un schimb de generaţii pe care toţi cred că îl observăm şi este un schimb care vine şi cu provocări. În consecinţă, băncile şi companiile trebuie să înţeleagă foarte bine care este ecosistemul în care se desfăşoară astăzi creditarea şi businessul. Probabil că start-up-urile sunt doar o investiţie în viitor, pentru că la un start-up nu poţi plasa prea mulţi bani, ca bancă”, consideră el.

    Deşi start-up-urile au nevoie de un istoric care să le probeze ideea de business, băncile nu ar trebui să ignore aceste businessuri, în contextul în care antreprenorii români au început să livreze proiecte din ce în ce mai scalabile. 

    În acest proces, intervine o „curbă de învăţare”, aşa cum o numeşte specialistul. Astfel, start-up-urile pot învăţa paşii în acest tango în care intră cu băncile, iar instituţiile de creditare se pot educa în ceea ce priveşte „postura” – cum îi aşteaptă pe aceşti antreprenori. „Aici este o curbă de învăţare, inclusiv pentru bănci, pe care o pot aplica în analiza acestor startup-uri. Pentru că antreprenorul este cel care ştie cel mai bine tendinţele în industria în care activează, el trebuie să ştie să explice mai departe această industrie, ceea ce se poate concretiza într-o experienţă pe care banca o poate dobândi pe industria respectivă şi pe care o poate folosi de acum înainte în modelul de risc pe care îl are”, consideră el.

    Rolul băncii în ecosistemul de finanţare
    În ţările cu un mediu de business mai dezvoltat şi în care ecosistemul de finanţare a căpătat maturitate, banca are un rol important în finanţarea companiilor, alături de structurile de venture capital şi private equity.
    „Cred că în primul rând trebuie să discutăm despre diferenţa dintre companiile bancabile şi companiile finanţabile. Cele bancabile au atractivitate pentru bănci, iar cele finanţabile pot avea atractivitate şi pentru private equity”, crede Năstase. El spune că în România sunt în continuare puţine fonduri de investiţii active, iar acestea se concentrează doar pe anumite segmente. În acelaşi timp, fondul se poate oferi să cumpere şi datorie, dar şi o participaţie în companie, iar unele companii nu vor să vândă decât datorie, pentru că nu au nevoie decât de împrumut. „Un fond de investiţii poate intra în două moduri. Poate da credit cumpărând practic datorie, poate cere şi equity, sau poate cere o combinaţie. Banca vrea doar datorie, adică plasează bani pentru o dobândă. Dobânzile de la fondurile de private equity sunt mai mari decât la bănci. Mai mult, trebuie ca antreprenorul să îşi dorească să intre un fond de private equity în acţionariat”, a explicat şeful Concilium. Năstase crede că finanţarea bancară va continua să rămână o provocare pentru companiile la început de drum în România, dar în cazul unor planuri de afaceri bine puse la punct şi cu o mentalitate educată a băncii, chiar şi aceste finanţări se pot dovedi un succes. „Dacă vorbim de antreprenori la început de drum este o provocare şi va rămâne o provocare, dar cu un plan de afaceri, alegând banca potrivită, poate chiar din al doilea an de experienţă ar putea apela la bănci. Provocarea devine mai interesantă pentru companiile care au şi dimensiune şi activitate. Companiile trebuie să îşi dimensioneze activitatea şi în funcţie de produsele băncii. Spre exemplu, dacă în activitatea ta foloseşti factoringul ca produs, trebuie să mergi spre o bancă care are produsul respectiv în portofoliu şi pe care îl face bine”, a spus el.
    Acesta spune că băncile locale ar trebui să încerce din ce în ce mai mult să accepte astfel de finanţări şi să ceară în mod proactiv un plan de business cât mai bine documentat din partea antreprenorului. Mai mult, băncile trebuie să creadă în viziunea pusă pe hârtie de antreprenor. „Când o astfel de practică ajunge să aibă maturitate şi obişnuinţă şi pe partea băncii, şi pe cea a antreprenorului, ajungem la un nivel mai avansat de înţelegere şi educaţie financiară de ambele părţi.”
    De cealaltă parte a mesei, companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen mediu, cel puţin, deoarece termenul scurt este „viclean”, aşa cum îl numeşte Vlad Năstase. „Companiile trebuie să aibă o viziune pe termen mediu, pentru că termenul scurt este extrem de viclean. O viziune pe termen mediu trebuie să fie o preocupare a antreprenorilor. Această preocupare trebuie ancorată în factorii care pot influenţa businessul lor şi care sunt externi. Cu cât înţeleg mai bine acest ecosistem, cu atât vor reuşi să fie mai credibili la rândul lor, atât faţă de partenerii de business, cât şi faţă de băncile de la care cer împrumut”, a adăugat el. Specialistul consideră că băncile nu pot combate fenomenul creditului furnizor, care prinde amploare de la an la an în economia românească şi atrage atenţia că acesta generează o bulă din cauza căreia ar putea avea de suferit întreaga economie. „Băncile nu pot combate creditul furnizor. În cel mai bun caz pot să îl forţeze pe antreprenor să fie mai diligent decât este. Preocuparea trebuie să fie a companiilor. Vorbim de o bulă, care dacă se sparge, cu toţii vor avea de suferit. Un management mai riguros al creanţelor comerciale este o preocupare pe care antreprenorul trebuie să o aibă pentru sănătatea afacerii lui. În general creditul furnizor este nepurtător de dobânzi. Fiecare SRL a ajuns un fel de mică bancă pentru ecosistemul în care activează”, atrage atenţia şeful Concilium.
    Piaţa de creditare către firme din România ar putea fi aruncată în aer de intrarea pe piaţă a unor jucători din industrii noi. Spre exemplu, gigantul Amazon a anunţat că va începe să crediteze firme în SUA, o mişcare similară cu creditele acordate de gigantul chinez Alibaba pentru IMM-uri. Vlad Năstase crede că şi piaţa din România ar putea cunoaşte astfel de jucători noi şi consideră că o astfel de mutare ar putea fi făcută chiar de jucătorii din industria de telecom, care au mult capital la dispoziţie. „Ar putea intra mai mulţi jucători în piaţă, inclusiv companiile din telecom iau în calcul această variantă pentru că au foarte mult cash. Au mult cash, au platforme online dezvoltate, au o bază de clienţi existentă, deci este un tip de creditare care nu porneşte de la zero. Dar până să ajungă şi în România la un anumit nivel de expunere cred că va trece ceva timp”, spune el.

  • Un film vechi pentru vremuri noi

    Un manager de top dintr-o companie germană mă întreba mai demult care este filmul românesc pe care să îl vizioneze, din care să înţeleagă mai multe despre istoria şi cultura noastră. La momentul respectiv mi se părea că niciunul dintre reperele mele nu era suficient de cuprinzător; când am văzut Balanţa, m-am gândit automat că trebuie să îi trimit un e-mail. Coproducţia româno-franceză, regizată de Lucian Pintilie, este primul film românesc restaurat în format digital 4K de BRD – Groupe Société Générale şi Fundaţia9, pe care îl puteţi vedea în cinematografe luna aceasta. Lansat în premieră în 1992, la Cannes, acesta prezintă fapte care sunt în continuare actuale. De altfel, chiar şi actorul Victor Rebengiuc, care joacă şi el în film, a mărturisit într-un interviu difuzat înainte de premiera din Lumea Nouă a acestuia că acum „filmul poate fi înţeles mai bine decât în trecut” şi îi îndeamnă pe spectatori să privească lucid trecutul, să se uite critic în oglindă. Anii care au trecut peste film se văd mai degrabă în carierele actorilor prezenţi în acesta – chiar şi personajele secundare sunt acum nume mari în teatrul românesc – dar nu au diminuat suficient din problemele acelor vremuri. În esenţă, lupta pentru normalitate a rămas aceeaşi, după cum concluzionează într-un comunicat şi reprezentanţii fundaţiei care a restaurat filmul.
    Pe scurt, acesta prezintă povestea unei tinere profesoare (Maia Morgenstern) şi a unui medic (Răzvan Vasilescu) dintr-un spital local, care sunt martorii (participativi) ai ultimelor zile ale comunismului. Nu am să dezvălui prea multe despre faptele care se petrec aici – poate vreţi să vi le amintiţi singuri – dar există destule care pot crea stări de râsul-plânsul: punga cu logoul unui brand de ţigări, purtată peste tot, sau îndemnul unuia dintre personaje, care spune „Dacă se discută politică, nu spune nici da, nici nu – fii ambiguu” sunt două exemple.
    Şi fiindcă aceasta este o recomandare a unui spectator ca voi, nu a unui critic, am să vă las aici impresia celor de la The New York Times, chiar în 1992, după apariţia peliculei la Festivalul de Film de la New York (pe care o puteţi găsi acum în varianta digitală): „Filmul reprezintă România, o ţară ale cărei filme nu ajung mereu aici. (…) Atunci când îl urmăreşti, este ca şi cum ai explora o casă a groazei  dintr-un parc de distracţii”.

    Balanţa este primul proiect din programul Fundaţiei9 – Fondul de cinema „Lucian Pintilie”, lansat anul trecut la iniţiativa Corinei Şuteu, membră a Consiliului Director al fundaţiei, cu acordul Cătălinei Pintilie, legatara artistului. Prin intermediul acestui fond, Fundaţia9 îşi propune să sprijine tinerii regizori de film aflaţi la debut. Negativul original al filmului a fost digitalizat în 4K în laboratorul Hiventy, din Franţa, iar restaurarea în 4K a fost realizată în România de studioul Avanpost Media, cu ajutorul lui Florin Mihăilescu, director de imagine de film românesc şi apropiat al regizorului Lucian Pintilie.Versiunea restaurată a filmului a fost prezentată în premieră mondială la Lumière 2019 Grand Lyon Film Festival, festivalul fondat în memoria fraţilor Lumière, inventatorii cinematografului, care readuce în atenţia publicului opere cinematografice restaurate. Distribuţia internaţională a filmului este asigurată de MK2, coproducătorul francez al filmului, iar în România, de Transilvania Film. Filmul rulează în cinematografele româneşti din 6 februarie. Sursa: Scena9

    Balanţa
    Regia: Lucian Pintilie
    Distribuţie: Maia Morgenstern. Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureş

  • Frate, frate, dar mergem pe drumuri separate în business

     De exemplu, puţini ştiu că fondatorii brandurilor de articole sportive Adidas şi Puma erau fraţi. Fraţii Rudi şi Adolf „Adi” Dassler au fost parteneri în cadrul producătorului de încălţăminte Gebrüder Dassler Schuhfabrik, iar ulterior au mers pe drumuri separate. Bazele brandului Adidas au fost puse de Adolf „Adi” Dassler în 1949, în timp ce Rudi Dassler a început să clădească Puma (brand numit iniţial Ruda). Nu se ştie încă ce a dus la rivalitatea celor doi fraţi din oraşul german Herzogenaurach. Unii spuneau că fraţii s-ar fi despărţit pentru că Adolf ar fi avut o relaţie cu soţia lui Rudi, alţii că soţiile celor doi s-ar fi detestat reciproc sau că Rudolf era tatăl fiului lui Adolf.
    Rudi Dassler a murit în 1974, la vârsta de 76 de ani, iar Adolf patru ani mai târziu, la 78 de ani. Ulterior, decenii întregi companiile s-au luptat pentru cotă de piaţă şi contracte cu sportivi importanţi, precum Muhammad Ali sau Zinedine Zidane, care au semnat cu Adidas, sau Pele, care a purtat produsele Puma. Astăzi, Puma şi Adidas merg tot pe drumuri separate, dar rămân doi dintre cei mai mari jucători de pe piaţa echipamentelor sportive.

    Un alt exemplu de fraţi care nu s-au mai înţeles în business este cel al retailerului Aldi.
    Grupul german Aldi a fost fondat în 1946 de doi fraţi, Karl şi Theo Albrecht. Cei doi de fapt au preluat magazinul mamei lor din Essen, magazin care funcţiona din 1913, iar ulterior l-au dezvoltat într-un gigant cu profil de discount. În 1961 cei doi au decis să meargă pe drumuri separate, astfel că Theo Albrecht a preluat magazinele din nordul Germaniei şi drepturile de a se dezvolta în Europa. Fratele său Karl a primit magazinele din sudul Germaniei şi dreptul de a se extinde în Australia, Marea Britanie şi SUA. Moştenitorii celor doi fraţi nu se înţeleg astăzi, conform ultimelor date.