BusinessMagazin

Tag: intarzieri

  • Studiu: În România, plăţile întârzie 36 de zile şi sunt o piedică în calea angajărilor de personal

    Potrivit studiului, 41% din companiile româneşti raportează plăţile întârziate ca pe o piedică în angajarea de nou personal. Acest procent este aproape de nivelul înregistrat de Marea Britanie, unde 42% dintre companii se confruntă cu aceleaşi dificultăţi.

    Topul este condus de Grecia unde 60% dintre afaceri stagnează din punct de vedere al dezvoltării de personal din cauza plăţilor care nu sunt efectuate până la termenul scadent. În acest timp, media la nivel european este de 20%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 98% dintre afacerile din România au un termen mediu de încasare a facturilor de peste 150 de zile

    Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt faţă de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor.

    De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată şi de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt riscurile de anulare a zborurilor de Paşti

    Clasamentul curselor cu cele mai multe întârzieri înregistrate în aprilie 2017 este condus de ruta Otopeni-Istanbul Ataturk (25 de zboruri întârziate), urmată de Otopeni-Viena (22 de rute întârziate, 1 zbor anulat), Cluj-Otopeni (22 de zboruri întârziate), Otopeni-Tel Aviv Ben Gurion Airport (20 de zboruri anulate), Iaşi-Otopeni (19 zboruri ântârziate, 1 zbor anulat).

    Cele mai aglomerate zile pe aeroporturile din România au fost 12 aprilie, pentru Aeroportul Otopeni (165 de zboruri din care 17 afectate de întârzieri), 18 aprilie, pentru Aeroportul din Cluj (33 de zboruri din care opt întârziate) şi 20 aprilie, pentru Aeroportul din Timişoara (18 zboruri din care cinci întârziate).

    „Putem observa un trend în datele de mai sus, şi anume, în Bucureşti, cea mai aglomerată zi de plecare a fost înaintea Paştelui, sărbătorit pe 16 aprilie, ceea ce înseamnă că este vorba de plecări în vacanţă sau la rudele din străinătate. În ce priveşte aeroporturile din ţară, trendul este invers, cele mai aglomerate zile fiind după Duminica de Paşte, ceea ce înseamnă că au plecat românii care lucrează în străinătate. Esenţial este că a devenit o obişnuiţă ca, în lunile cu sărbători importante, aeroporturile să fie extrem de aglomerate şi să înregistreze un număr mult mai mare de zboruri întârziate decât în zilele normale. De aceea, cel mai probabil, situaţia se va repeta şi în acest an de Paşte, ocazie cu care încurajăm încă o dată pasagerii români să aplice pentru dreptul la despăgubiri consistente, de până la 600 de euro”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp.

    Ziua cu cele mai multe zboruri întârziate, în număr de 57, a fost 24 aprilie 2017, când cele mai multe curse afectate (48) s-au înregistrat pe Aeroportul Otopeni. Celelalte zile în care pasagerii au fost afectaţi de întârzieri şi anulări au fost 20 aprilie 2017 (44 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie) şi 19 aprilie 2017 (43 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie).

    De asemenea, în perioada potenţialei vacanţe de Florii şi Paşte (perioada 8-24 aprilie), 410 zboruri au fost afectate de întârzieri şi anulări, din care 269 de curse pe Aeroportul din Bucureşti. Tot în această lună, cea mai aglomerată zi pe Aeroportul Otopeni a fost 12 aprilie (cu 4 zile înainte de ziua de Paşte), când au plecat 19.300 de pasageri.

    „Este evident că, din 662 de zboruri întârziate şi anulate în aprilie 2017, peste 60% au fost înregistrate în apropierea sărbătorilor pascale, de la Florii până în prima săptămână după Paşte. În această perioadă, românii care trăiesc în străinătate se întorc acasă pentru a petrece sărbătorile alături de cei dragi şi apoi se întorc în ţara adoptivă. Astfel, în cele două săptămâni, aeroporturile din România sunt tranzitate de mult mai mulţi călători decât în zilele obişnuite, iar aceştia pot fi afectaţi de întârzieri ale zborurilor. Îi sfătuim pe turişti să călătorească între orele 22:00 şi 05:59, fiind cea mai puţin aglomerată perioadă din timpul unei zile, şi în zilele de vineri, luni şi miercuri”, adaugă Ştefan Radu.

    În caz de zboruri anulate sau cu întârzieri de cel puţin de trei ore, pasagerii au dreptul la despăgubiri de până la 600 de euro. Suma exactă a despăgubirii este calculată în funcţie de distanţa zborului. Dreptul legitim la compensaţii depinde de întârzierea reală la punctul de sosire şi de motivul zborului anulat sau întârziat. Pasagerii pot aplica retroactiv pentru despăgubire, până la trei ani după data în care zborul lor a fost afectat.

    Circumstanţele extrordinare, cum ar fi condiţiile de vreme nefavorabile sau urgenţele medicale, pot excepta companiile aeriene de la acordarea de compensaţii.

    Cu aplicaţia AirHelp, pasagerii afectaţi pot verifica dacă zborul lor întârziat sau anulat este eligibil pentru despăgubiri. Este suficient ca pasagerul să scaneze cartea de îmbarcare cu ajutorul unui instrument din aplicaţie, App-internal Boarding Pass Scanner. Ulterior, pasagerii au opţiunea de a permite companiei AirHelp să solicite compensarea de la compania aeriană. Aplicaţia AirHelp este disponibilă gratuit în Google Play şi Apple App Store.

     

     

  • Românii sunt mai interesaţi de filmele indiene decât de Centenar

    Echipa de analiză a corelat toate ştirile apărute în ultimele 12 luni cu impactul acestora în social media şi pe bloguri, măsurând apoi interesul societăţii civile şi al autorităţilor faţă de temă independent de ştirile „oficiale”. Monitorizarea include instituţii, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice dar şi companii private.

    În ultimul an, cu toate dezbaterile publice referitoare la Centenar (articole în mass media, politicieni care trag semnale de alarmă,  edili care se plâng de bugetele tăiate etc.) media căutărilor online despre „Marea Unire”, Centenar şi fotograful Unirii la un loc este de circa 37.560 / lună.
    Din care 30.530 de români sunt interesaţi lunar doar de „Marea Unire” şi subtemele conexe, în timp ce numai 5.820 sunt interesaţi de Centenar în medie pe lună. Din aceştia, 1.320 au fost interesaţi de temă doar pentru şcoală (referate, compuneri şi eseuri).

    Raportându-ne la cei 11.000.000 de români conectaţi la internet, din analiză reiese că dacă 3 români din 1.000 sunt interesaţi lunar de tema Marii Uniri, numai 0,6 din 1.000 sunt interesaţi de Centenarul propriu zis (de 5 de ori mai puţini).

    Din cei 37.560 de români interesaţi lunar de temele analizate, 1 din 50 se întreabă în plin an centenar „CÂND a avut loc Marea Unire”, în timp ce 1 din 25 de români se întreabă „CINE a înfăptuit Unirea” şi un procent similar se întreabă „CARE este semnificaţia zilei de 1 decembrie”.
    Mai grav, 1 din 300 de români interesaţi de Centenar se întreabă „CÂŢI ANI sunt într-un centenar”. Un procent de 0,1% din cei 37.560 de români care caută lunar informaţii despre aceste teme nu ştiu „UNDE a avut loc Unirea de la Alba Iulia”!…
    În total, 1 din 8 români care a căutat pe internet informaţii nu cunoaşte însemnătatea marelui eveniment istoric!

    Este un procent normal, ţinând cont de faptul că în primele 3 luni ale anului românii au fost interesaţi conform Google Trends în ordine de de Exatlon (emisiunea difuzată de Kanal D), de Australian Open şi de Calendar Ortodox, urmate de Simona Halep.

    Dacă ne referim doar la Centenar, nu la Marea Unire în general, curiozitatea românilor este clar legat de semnificaţia istorică, nu de acţiunile/activităţile/evenimentele organizate în prezent sau de semnificaţia acestui eveniment pentru România anului 2018.

  • Firea: Suntem în grafic cu toate pregătirile pentru Turneul Final UEFA 2020

    “Acest eveniment sportiv de anvergură internaţională reprezintă pentru Capitală României o oportunitate extraordinară de promovare a sportului, de dezvoltare a infrastructurii sportive, precum şi de promovare a României că destinaţie turistică şi de investiţii. În dubla să calitate de oraş-gazdă şi de administrator al Arenei Naţionale, Primăria Municipiului Bucureşti a luat deja o serie de măsuri pentru că organizarea Turneului Final UEFA EURO 2020 să se defăşoare în cele mai bune condiţii şi cu respectarea tuturor cerinţelor impuse de forul sportiv european. Pe parcursul evenimentului ne aşteptăm să fim vizitaţi de un număr mare de turişti şi de peste 120.000 de suporteri. Obiectivul nostru este acela de a asigura cele mai bune condiţii de desfăşurare a evenimentelor fotbalistice, din toate punctele de vedere: siguranţa şi securitate, mobilitate, timp liber etc. Până în prezent nu avem întârzieri, suntem în grafic cu toate pregătirile, iar delegaţiile UEFA vin lunar la Bucureşti şi verifică desfăşurarea acţiunilor prevăzute în program”, a declarat Gabriela Firea, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este domeniu în care o treime din clienţi s-ar putea să nu te mai plătească vreodată

    Alte 28% dintre companii îşi plătesc datoriile în intervale cuprinse între 3 luni şi 1 an şi doar  40% dintre companiile din acest domeniu au capacitatea de a-şi plăti datoriile în intervale mai scurte de 90 de zile. În concluzie, în domeniul producţiei din categoria îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, doar 2 din 5 clienţi au capacitatea de a şi plăti furnizorii la termen.

    “Dacă ai clienţi/parteneri din acest domeniu ai şanse de peste 32% să ai întârzieri la plată de peste 360 de zile. S-ar putea să fii norocos şi acel client să nu fie unul foarte important pentru afacerea ta, dar eşti dispus să te bazezi pe noroc când vine vorba de recuperarea datoriilor şi fluxul de numerar?” spune Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România. 

    Situaţia este cu atât mai interesantă cu cât nu mai puţin de 40% dintre companiile din acest domeniu au un risc ridicat de intrare în insolvenţă, urmând a-şi lăsa furnizorii cu buza umflată şi buzunarul (contul) gol. 

    Peste 4% din persoanele angajate în mediul privat din România activează în domeniul produselor de îmbrăcat, încălţat şi al accesoriilor legate de acestea. Chiar dacă numărul companiilor active a crescut în anul 2016, domeniul analizat a pierdut peste 9.000 de angajaţi. 

    La finalul anului 2015, la nivel naţional, judeţul Bihor avea cel mai mare număr de angajaţi în domeniul îmbrăcămintei, încălţămintei şi textilelor, peste 18.000 de persoane. Odată cu pierderea a peste 2.300 de angajaţi, acesta a fost detronat de mun Bucureşti (unde însă multe companii au doar sediile sociale şi raportează angajaţii). Alt judeţ cu o reducere drastică a numărului de locuri de muncă este Covasna, peste 1.200 de angajaţi nemailucrând în anul 2016 în acest domeniu. Exceptând judeţul Tulcea, care cu 718 locuri de muncă pierdute face notă discordantă, fiind poziţionat in sud-est.

    Profiturile generate de domeniu au scăzut în anul 2016 comparativ cu anul 2015 cu aproape 5%, de la 811 milioane lei la 785 milioane lei. Creşterea costurilor cu forţa de muncă dar şi a costului cu energia pot fi cauze pentru uşoara scădere a profiturilor înregistrată la nivelul domeniului analizat.

    În aceste circumstanţe cele mai mari profituri sunt obţinute de  companiile care activează în Municipiul Bucureşti (160 milioane lei), urmate de cele din judeţul Bihor (80 milioane lei),Vrancea, Botoşani şi Arad (toate cu aproximativ 50 milioane lei). În cazul companiilor din Municipiul Bucureşti există un număr de infrastructuri de producţie care au doar sediul social aici, locaţia efectivă regăsindu-se în alt judeţ. 

    Dacă în cazul numărului de  angajaţi şi al profiturilor generate, anul 2016 a adus scăderi, veniturile totale ale întregului domeniu analizat au crescut cu aproape 5%, de la 14,7 miliarde lei la peste 15,4 miliarde lei. Cum era de aşteptat, cele mai mari venituri se înregistrează în Municipiul Bucureşti, 1,6 miliarde lei şi judeţul Bihor 1,5 miliarde lei. Alte judeţe cu venituri relevante sunt Timiş – 987 milioane lei, Arad – 780 milioane lei şi Vrancea – 711 milioane lei.

    Se poate observa faptul că principalele infrastructuri din domeniul analizat se află în partea de Vest a României, judeţele Bihor, Arad şi Timiş având în comun graniţa vestică a României dar şi apropierea de infrastructura rutieră din Ungaria.

     

  • Cum afli dacă poţi primi bani drept compensaţie pentru întârzierea zborului

    Din aproximativ 34.000 de pasageri din data de 18 august, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri anulate, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei AirHelp, compania lider la nivel global în obţinerea compensaţiilor pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului.

    Platforma, are un sistem automatizat care descifrează cât de eligibilă este plângerea lor referitoare la întârzierea sau anularea unui zbor, în vederea obţinerii unei compensaţii. ”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanare a permisului de zbor îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo – procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul“, descrie Ştefan Radu, country manager la AirHelp, perspectiva asupra despăgubirilor acordate pasagerilor aerieni ale căror călătorii au fost afectate de evenimente disruptive cauzate de operatorii de zbor.

    Prezentă pe piaţa locală din luna septembrie a anului trecut, AirHelp se bazează pe o serie de informaţii legate de călătoriile pasagerilor care, dacă îşi introduc numărul zborului sau îşi scanează permisul de îmbarcare pe site, pot afla în câteva minute dacă sunt eligibili pentru obţinerea compensaţiei, în baza unei directive europene (261/2004). Potrivit acestei directive, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate.

    Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. |n prezent, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea. ”Foarte multe companii aeriene nu respectă timpul de transfer stabilit de aeroporturi pentru transferuri, lucru care, adesea, cauzează pasagerilor pierderea zborului de legătură. De curând, am avut un caz al unei familii de patru persoane care a pierdut conexiunea la Frankfurt pentru că a avut mai puţin de zece minute să prindă zborul de legătură, în condiţiile în care acest aeroport necesită 90 de minute pentru zborurile cu escală. Compania a învinuit familia cu pricina că nu s-a grăbit pentru a prinde îmbarcarea, ceea ce este inacceptabil“, exemplifică Ştefan Radu.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, din 2013, când AirHelp a fost lansată în Copenhaga, peste 3 milioane de pasageri au primit despăgubiri prin intermediul acesteia, iar valoarea acestora s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro, la nivel mondial. Compania are peste 500 de angajaţi răspândiţi în  cinci oraşe din Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi; piaţa locală este deservită de o astfel de echipă. ”Avocatul nostru francez ar putea ajuta un pasager român care a zburat cu Air France sau un agent de revendicare în engleză poate trimite mesaje automatizat către un client roman“, explică Ştefan Radu, care are o experienţă anterioară de peste 10 ani în online marketing, modelul prin care funcţionează compania pe care o reprezintă în România.

    Platforma AirHelp a intrat oficial pe piaţa locală în luna septembrie a anului trecut, în contextul unei rate mici de aplicare pentru compensaţii, potrivit country managerului acesteia. Ştefan Radu spune că au început să primească cereri de la pasageri care au zburat din România după primele anulări făcute de Tap Air Portugal, la finalul lunii august, când mai mulţi români au rămas blocaţi pe aeroportul din Lisabona. Au urmat solicitările primite după 7 septembrie, odată cu anulările Ryanair, cauzate de concediile piloţilor. ”După primele anulări am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. După anulările masive ale zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, am avut de trei ori mai mulţi pasageri care au cerut despăgubiri. Pe lângă acestea, sunt cereri pentru întârzieri frecvente“, spune country managerul AirHelp.

    În situaţia Ryanair, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion, dacă Ryanair nu le-a anunţat intenţia de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel puţin 14 zile înainte de decolare. ”De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. |nsă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează“, explică Ştefan Radu.

    Modelul de business al AirHelp prespune, pe lângă verificarea gratuită a eligibilităţii pasagerilor aerieni, procesarea cererilor de despăgubire. Compania percepe o taxă care depinde de mărimea şi tipul cererii, dar de obicei corespunde unei sume de aproximativ 25% din compensaţia primită, spune Radu. Pierderea zborurilor de legătură poate aduce despăgubiri pasagerilor de până la 600 de euro, dacă cursa este efectuată de o companie aeriană înregistrată în Europa sau dacă decolarea a avut loc de pe un aeroport din Europa. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.

    În situaţia în care cazul nu este câştigat, AirHelp nu percepe pasagerilor nicio taxă. Potenţialul de dezvoltare a serviciilor companiei pe piaţa locală este semnificativ, în contextul în care numai până în luna august a anului trecut 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei. Dacă toţi ar aplica pentru despăgubire, suma ce ar trebui achitată de operatorii aerieni s-ar ridica la aproape 9 milioane de euro. Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, până în noiembrie 2017, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc în 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate. La nivelul ultimilor trei ani (interval de timp pentru care se pot obţine compensaţii), aproximativ 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi de zborurile întârziate sau anulate, valoarea pieţei despăgubirilor ridicându-se la 34 milioane de euro.

    România se află astfel pe locul trei la nivel regional din punctul de vedere al numărului de pasageri afectaţi: Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi (din peste 4.000 de zboruri întârziate sau anulate), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi (din peste 1.500 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de peste 37,5 milioane de euro, iar Bulgaria aproximativ 48.500 de pasageri afectaţi (din peste 600 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţiilor de peste 14 milioane de euro. La nivel global, până acum, peste 5 milioane de pasageri au colaborat cu Air Help pentru obţinerea despăgubirilor referitoare la zboruri, valoarea compensaţiilor fiind de 300 de milioane de euro. Potrivit lui Ştefan Radu, la nivel internaţional, doar 2% dintre pasageri îşi cunosc drepturile şi aplică pentru obţinerea de compensaţii, în timp ce sub 1% dintre ei reuşeşc să le şi obţină.

    Riscul cel mai mare pentru pierderea conexiunii îl au pasagerii cu escală în China (fie că vorbim de Beijing sau Shanghai), unde durata de transfer de la un zbor la altul ajunge la trei ore. |n Europa, riscurile cele mai mari de ratare a îmbarcării pe zbor de conexiune sunt la Madrid (o oră şi jumătate timpul de transfer, respectiv 65 de minute dacă cursele sunt operate de către Iberia). Pentru persoanele din afara zonei Schengen, inclusiv românii, aeroportul din Bruxelles are un timp de conexiune de 90 de minute, similar cu aeroportul din Paris (Charles de Gaulle), atunci când pasagerul trebuie să se deplaseze de la un terminal la altul.

    La polul opus, se află aeroporturi precum cel din Amsterdam, München sau Zürich, recomandate pasagerilor care au de efectuat zboruri ce necesită escală. Aeroportul Otopeni se află, de asemenea, în rândul celor care au un timp scurt de transfer pentru zborurile de conexiune, mai exact o medie de 50 de minute, potrivit lui Ştefan Radu. ”Când rezervi zboruri cu escale şi rezervi separat fiecare segment, trebuie luaţi în calcul timpii de transfer din respectivele aeroporturi. Aceste transferuri sunt diferite în cazul fiecărui aeroport. Din păcate, dacă zborurile sunt rezervate separat şi se pierde conexiunea, pasagerul nu are dreptul la o cursă alternativă şi nici la compensaţii. Poate primi despăgubire doar dacă primul zbor efectuat a înregistrat o întârziere mai mare de trei ore faţă de momentul iniţial al aterizării“, detaliază country managerul de la AirHelp.

    Proiectul AirHelp a pornit dintr-o experienţă personală a fondatorilor, Henrik Zillmer (CEO), Nicolas Michaelson (CMO) şi Greg Roodt (CTO). Deranjaţi de numeroasele întârzieri ale zborurilor în timpul anilor de călătorie, au încercat de mai multe ori să depună plângeri în vederea obţinerii de despăgubiri de la companiile aeriene, dar au considerat că este un proces ce consumă timp şi este dificil. Ei au pus la cale modelul de business într-o excursie în Bali. ”Ceea ce au ajuns să înţeleagă Zillmer şi Michaelson este că majoritatea companiilor aeriene fie resping cererile de despăgubire fără a oferi un motiv, fie nu răspund la plângeri. Ştiind că nu ar putea fi singurii exasperaţi de proces, au înfiinţat AirHelp, ca soluţie la această problemă“, explică Ştefan Radu. El povesteşte că la începuturile companiei, fondatorii AirHelp obişnuiau să cumpere bilete ieftine de avion care îi ajutau să treacă de securitate la aeroport, deci să se poată îndrepta către porţile de îmbarcare, pentru a intra în contact cu pasagerii companiilor aeriene care întârziau şi anulau zborurile.

    Făceau acest lucru pentru a-i informa pe pasageri despre drepturile lor şi pentru obţinerea de compensaţii. |ntr-un final au fost alungaţi din aeroporturi, însă aşa au apărut primii clienţi ai AirHelp. De asemenea, în istoria businessului AirHelp, momentul de început şi finanţarea primită de la un incubator din Silicon Valley (în valoare de 12 milioane de dolari, potrivit presei internaţionale) au reprezentat, cu siguranţă, momentul ”make-it-or-break-it cu AirHelp“, descrie Radu începuturile companiei pe care o reprezintă în România.

    Pentru piaţa locală, spune că obiectivele sunt la fel de măreţe: ”În România pentru anul 2018 vrem să diversificăm serviciile oferite pasagerilor, nu ne limităm numai la preluarea cazurilor eligibile pentru obţinerea despăgubirilor.“ Ştefan Radu spune că nu poate aprecia cum va evolua numărul pasagerilor afectaţi de întârzierile de zboruri în contextul supraaglomerării aeroportului Otopeni, care şi-a depăşit capacitatea maximă anul trecut, potrivit informaţiilor Business Magazin, însă precizează că riscul creşterii acestora este posibil. ”Nu avem astfel de date şi nu aş vrea să facem supoziţii. Este adevărat că atunci când capacitatea aeroportului rămâne aceeaşi, iar numărul curselor creşte există riscul apariţiei întârzierilor sau anulărilor, însă până acum nu avem astfel de date.“

  • Anunţul care îi va afecta pe toţi pasagerii Ryanair. Compania îşi modifică politica de bagaje

    Ei spun că au luat această decizie fiindcă prea mulţi clienţi s-au folosit de serviciul îmbunătăţit al Ryanair ce permite două bagaje gratuite la bord, iar cu grade de încărcare ridicate (95% în decembrie) nu există suficient spaţiu pentru depozitare în cabină la un asemenea volum de bagaje de mână, fapt ce cauzează întârzieri de îmbarcare / zbor.

    Pentru a încuraja mai mulţi clienţi să-şi înregistreze unele bagaje, dar şi pentru a reduce volumul bagajelor transportate la bord, Ryanair a introdus următoarele modificări la politica pentru bagaje, pentru toate zborurile, după cum urmează:

    • Greutatea admisă pentru bagajele înregistrate a crescut de la 15kg la 20kg pentru toate bagajele
    • Tarifele standard pentru bagaje au fost reduse de la 35€/£ la 25€/£ pentru acest bagaj de 20kg
    • Doar Clienţii cu Prioritate (incluzând Plus, Flexi Plus & Family Plus, ce poate fi cumpărată cu 5 €/£ în momentul rezervării sau adaugată ulterior la rezervare pentru 6 €/£ ) vor putea să transporte 2 bagaje de mână în aeronavă din 15 ianuarie 2018
    • Toţi ceilalţi clienţi (fără Prioritate) vor putea să-şi transporte în cabină doar un bagaj mic de mână, în timp ce al doilea bagaj (mai mare) va fi trimis la cala de bagaje (gratuit) la poarta de îmbarcare. din 15 ianuarie 2018.