Cursa aeriană Iaşi-Bucureşti, programată să decoleze la ora 9.30, are o întârziere de peste trei ore, după ce avionul care efectua zborul Bucureşti-Iaşi nu a plecat de pe Otopeni la ora stabilită, respectiv 8.00.
Zeci de călători au aşteptat pe aeroportul ieşean sosirea avionului de Bucureşti, aceeaşi aeronavă urmând să efectueze şi zborul retur, înspre Capitală.
Printre pasageri se numără şi câţiva parlamentari de Iaşi.
“Acelaşi Tarom, aceleaşi probleme. Din păcate, în ciuda eforturilor de dezvoltare a Aeroportului Iaşi, compania Tarom nu reuşeşte să respecte atât orarul de zbor, cât şi pasagerii din Iaşi. Avionul trebuia să decoleze de la Iaşi la 9.20, dar am fost anunţaţi că nu există aeronavă şi că va sosi peste câteva ore. Iaşi rămâne Cenuşăreasa celor de la Tarom”, a declarat senatorul PNL Mihaela Popa, unul dintre pasagerii aflaţi în aeroport.
Potrivit reprezentanţilor aeroportului ieşean, avionul de Bucureşti a aterizat la ora 12.30 la Iaşi, cu o întârziere de trei ore şi jumătate, urmând a decola în jurul orei 13.00.
O situaţie similară s-a înregistrat în 30 martie, când cursa aeriană spre Bucureşti, programată să plece de la Iaşi la ora 9.30, a decolat de pe aeroportul ieşean cu o întârziere de patru ore.
Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Tarom, pe perioada cât au aşteptat în aeroport, pasagerii cursei Bucureşti-Iaşi-Bucureşti au fost asistaţi de către reprezentanţii companiei aeriene.
“Cursa a fost operată cu întârziere. Pasagerilor li s-au comunicat durata şi motivul întârzierii şi au fost asistaţi pe toată perioada şederii în aeroport de către reprezentanţii companiei Tarom, conform reglementărilor în vigoare. Ne cerem scuze şi pe această cale pasagerilor noştri şi le mulţumim pentru înţelegere“, se arată în comunicat.
Câteva zeci de persoane, între care şi parlamentari, au aşteptat mai bine de trei ore, în aeroportul din Iaşi, să plece către Bucureşti, după ce cursa aeriană Tarom nu a decolat către Capitală la ora 9.30, cum era programat.
Avionul Bucureşti-Iaşi care urma să decoleze luni, la ora 8.00, de pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, nu a ajuns la ora programată, astfel că nici cursa retur nu a mai putut decola din Iaşi la ora 9.30, conform orarului de zbor stabilit.
În aceste condiţii, zeci de pasageri au aşteptat în Aeroportul Iaşi să plece către Capitală.
Printre pasagerii blocaţi pe aeroport s-au numărat şi mai mulţi parlamentari de Iaşi, care intenţionau să ajungă la Bucureşti în cursul dimineţii.
“Nu este ceaţă, nu plouă şi nu bate vântul. Am aflat şi noi că avionul de Bucureşti nu a venit către Iaşi. Poate că ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a constatat că sunt prea multe avioane spre Iaşi. Sunt mulţi pasageri dezamăgiţi, unii dintre ei spun că au pierdut legăturile externe“, declara senatorul PNL Mihaela Popa, unul dintre pasagerii blocaţi pe aeroportul din Iaşi.
Au căutat să îmbunătăţească modul în care circulau oamenii şi bagajele prin aeroport, au investit milioane de dolari pentru schimbarea mecanismelor, făcând apel la marea inovaţie şi la studii despre mişcarea dispozitivelor pentru bagaje, dar lumea a rămas nemulţumită. S-au gândit să vadă unde apare nemulţumirea şi au descoperit că era vorba de viteza cu care veneau bagajele, chiar dacă au investit acolo.
Au căutat idei de la marele public, iar cineva venit cu o idee care a fost implementată şi care a schimbat de la o zi la alta procentul nemulţumiţilor şi a crescut cu 40% gradul de statisfacţie. Un tânăr IT-ist venise cu ideea să întârzie un pic viteza de circulaţie a oamenilor: “dacă bagajele vin în 2 minute, oamenii să ajungă în trei minute”.
Povestea este inclusă în prezent în manualele de afaceri, la capitolele despre inovaţie şi ingeniozitate. “Încercările de a face ceva fenomenal, deosebit, extraordinar reduc din valoarea micilor diferenţe, şi nu ar trebui să o facă, pentru că şi micile diferenţe, trecerea de la becul cu incandescenţă la LED, tot inovaţie este. Absolut orice care duce la ceva mai bun este inovaţie, o sumă de diferenţe mici poate fi mai valoroasă decât o mare inovaţie”, spune Miruna Enache, Partener Tax Advisory & Compliance Services la EY Romania.
Pe măsură ce timpul a trecut, sistemul financiar mondial, pentru că putem vorbi deja de aşa ceva, se dezvoltă: egiptenii pun bazele unui sistem bursier, romanii se confruntă, în timpul celui de-al doilea război punic, dintre Roma şi Cartagina, cu inflaţia generată de enorma cerere de bani pentru plata trupelor iar insula greacă Delos devine un important centru bancar. Spiritul novator chinez se manifestă şi el: apar banii din piele (de cerb), cu o valoare de 40.000 de monede de bază.
Romanii au reacţionat cu o relativă întârziere la baterea de monedă, dar au adoptat, pe lângă aur şi argint, şi metalele mai puţin preţioase, cum ar fi arama. Împăratul Augustuts a reformat atât sistemul monetar cât şi pe cel al taxelor, impozitând tranzacţiile comerciale, deţinerea de terenuri şi câştigurile.
În toată această perioadă, cele mai folosite unităţi monetare de către greci erau halcousul (din aramă, echivala cu o treime de obol), obolul (o şesime de drahmă), drahma (din argint), staterul (din aur, echivala cu 4 drahme) şi talantul (600 de drahme). Romanii foloseau libra şi uncia, din aramă, denarii din argint şi aureusii din aur.
Alungarea cămătarilor din templul Ierusalimului de către Isus nu a fost decât un episod minor al dezvoltării sistemului monetar, cu bunele şi relele sale: în anul 250 conţinutul de argint al monedelor romane scade la 40% iar în 270 la numai 4%, consecinţe ale inflaţiei accelerate. Aurelian încearcă să combată acest flagel printr-o emisiune de noi monede de aur pur, cărora le ridică valoarea de două ori şi jumătate. Fără prea mare succes, pentru că inflaţia rămâne o problemă şi pentru Diocleţian. Acesta este învins de forţele pieţei, chiar dacă a introdus controlul preţurilor şi al dobânzilor, şi abdică. Pe de altă parte, Diocleţian este cel ce a introdus primul sistem de buget anual, cu succes.
Inflaţia nu s-a lăsat învinsă nici de trecerea la creştinism a Imperiului Roman, chiar dacă, cu această ocazie, împăratul Constantin cel Mare a confiscat enormele comori acumulate în templele “păgâne”.
Mai trebuie remarcat şi faptul că împăratul Constantin a emis o monedă de aur, solidus, în anul 306, care a fost produsă, fără a i se schimba greutatea sau puritatea timp de 700 de ani. O măsură a inflaţiei acelori timpuri este evoluţia valorii aurului: în anul 307 preţul era dublu faţă de cel stabilit de Diocleţian cu şase ani mai devreme iar în 324 preţul era de şase ori mai mare. Ceva mai târziu, în Egipt, o măsură de aur care valora 300.000 de denari ajunge să coste 2.120.000.000 de denari.
Invaziile barbare au frânat evoluţiile monetare, activităţile bancare sunt abandonate, iar monedele emise de episcopul Mellitus în Londra sunt folosite mai mult drept bijuterii decât pentru scopuri comerciale.
Cele două companii anticipează finalizarea tranzacţiei în cursul lunii aprilie.
Iniţial, încheierea vânzării a fost programată pentru luna martie, însă a fost amânată după ce avizele antitrust din Asia au întârziat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele două companii anticipează finalizarea tranzacţiei în cursul lunii aprilie.
Iniţial, încheierea vânzării a fost programată pentru luna martie, însă a fost amânată după ce avizele antitrust din Asia au întârziat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit FSLI, Ministerul Finanţelor Publice a emis în decembrie 2013 un ordin pentru punerea în aplicare a OU 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. Actul normativ trebuie pus în practică începând din 1 ianuarie 2014, în condiţiile în care Trezoreriile judeţene nu au o logistică adaptată noilor cerinţe, iar serviciile de secretariat şi de contabilitate din unităţile de învăţământ au foarte mult de muncă pentru întocmirea documentelor care stau la baza plăţii salariilor.
Preşedintele FSLI, Simion Hancescu, a spus că “victimele acestei măsuri prost aplicate” sunt, în primul rând, salariaţii din învăţământ, care vor primi salariile cu o întârziere de aproximativ o săptămână.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tulpina virusului identificată la o tânără în vârstă de 20 de ani este de o virulenţă relativ scăzută, dar cercetătorii subliniază riscul ca aceasta să se combine cu alte virusuri şi să devină mai periculoasă şi insistă asupra necesităţii de a se pregăti fără întârziere pentru o pandemie cu virusul gripei aviare, complexă şi imprevizibilă.
Tânăra din centrul Taiwanului s-a prezentat le spital cu simptome gripale şi senzaţie de sufocare în mai 2013. Ea a reacţionat bine la tratamentul cu oseltamivir (Tamiflu) şi de atunci s-a recuperat total, scriu ei în revista medicală specializată The Lancet Respiratory Medicine, publicată joi.
Cercetătorii detaliază în revistă această primă infecţie la om cu un virus H6, deja dată publicităţii în cursul verii. În afară de subtipurile H1, H2 şi H3 ale gripei A sezoniere, au fost deja înregistrate infecţii la om cu virusurile H5, H7 şi H10, amintesc ei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro