BusinessMagazin

Tag: intarziere

  • Efectele deprecierii leului şi ale noilor măsuri fiscale nu vor întârzia să apară. Cum ne vom plăti facturile

    Amânarea plăţii facturilor este cea mai simplă metodă pe care o au la dispoziţie multe dintre companii care vor să se protejeze în faţa riscului.

    Într-o economie slab capitalizată, cu peste 80% dintre companii care trăiesc de pe o zi pe alta, fără rezerve financiare şi cu acces limitat la finanţare, ,,vortexul financiar’’ din acest început de an a prins pe picior greşit mare parte dintre firmele din România, arată studiul.

    Potrivit unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain în rândul a peste 150 de companii reprezentative pentru întreg spectrul economic, în perioada 15-25 ianuarie 2019, cei mai mulţi investitori au ajuns să se teamă în primul rând de extinderea blocajului financiar în economie. Întrebaţi care consideră că sunt principalele provocări pentru mediul de afaceri, în contextul măsurilor fiscale luate de autorităţi la sfârşitul anului trecut şi a deprecierii semnificative a cursului monedei naţionale, 78% au indicat blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă.

    Citi’i mai mult pe mediafax.ro.

  • Compania cu care zboară milioane de români a primit titlul de “cel mai slab operator aerian din punct de vedere al punctualităţii”

    “Cel mai slab operator aerian din punct de vedere al punctualităţii” e titlul primit recent de Wizz Air, care a reuşit să “adune” nu mai puţin de 22,9 de minute de întârziere la fiecare cursă care cu plecare din Marea Britanie.

    Compania din Ungaria a dat vina pe vremea rea pentru locul 44 din 44 într-un clasament al operatorilor.

    Norwegian Air Shuttle a ocupat locul 43, cu o medie de 21,7 minute de întârziere, în vreme ce Vueling Airlines şi Thomas Cook au înregistrat, fiecare, 21,1 minute de întârziere pe cursă.

    Pentru a realiza clasamentul, cei de la BAR UK au luat în calcul 44 de companii care au operat cel puţin 2.000 de zboruri din Marea Britanie în 2017.

    Cele mai “punctuale” companii au fost Scandinavian Airlines, cu o întârziere medie de 7 minute, Aer Lingus (9 minute) şi Air France (10 minute).

    Clasamentul companiilor cu cele mai mari întârzieri la zborurile operate din Marea Britanie:

    Wizz Air, 22.9 minute
    Norwegian Air Shuttle, 21.7 minute
    =Vueling Airlines, 21.1 minute
    =Thomas Cook Airlines, 21.1 minute
    BMI Regional, 21 minute
    Aurigny Air Services, 20.1 minute
    Norwegian Air International, 19.3 minute
    =Eurowings, 19.2 minute
    =Turkish Airlines, 19.2 minute
    Air Portugal, 19.1 minute

    “Un număr de factori specifici Marii Britanii, incluzând aici infrastructura aeroporturilor, congestia în spaţiul aerian şi restricţiile de timp au contribuit la o performanţă mult mai slabă decât în alte regiuni în care operăm”, a declarat un purtător de cuvând al Wizz Air.

    În primele şapte luni ale anului 2018, Wizz a transportat peste 4,5 milioane de pasageri  din România, cu 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, şi peste 260.000 de pasageri de la şi spre Craiova. În prima parte a anului Wizz Air a atins un indicator important la Craiova, depăşind 1 milion de pasageri transportaţi de la începerea operaţiunilor, iar până la finalul lunii iulie aproape 1,2 milioane de pasageri au călătorit cu Wizz din acest oraş, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

  • Alertă la Metrou, după ce o petradă a fost aruncată în trenul staţionat la Unirii 2

    „La ora 18.02, un individ a aruncat cu o petardă în tren, în staţie la Unirii 2. Nu au fost consecinţe, nu a păţit nimeni nimic, doar că trenul a fost repus în circulaţie cu o întârziere de 10 minute”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Uniunii Sindicatelor Liber Metrou, Ion Rădoi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: În ultimii 5 ani, de sărbători, zborurile întârziate au afectat peste 6.800 de pasageri

    Anul trecut, în perioada 22 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, aproape 26 de curse au decolat cu o întârziere mai mare de trei ore, cauzând neplăceri unui număr de aproximativ 1.350 de pasageri. Zilele de 22 şi 23 decembrie 2016, respectiv 6 ianuarie 2017, au fost cele mai aglomerate pe principalele aeroporturi din ţară, mai exact pe Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. De asemenea, tot aceste zile sunt cele care au dat cele mai multe bătăi de cap pasagerilor, în doar 24 de ore înregistrându-se 44 de curse întârziate pe aeroportul Otopeni, 32 pe cel din Cluj-Napoca şi 21 pe cel din Timişoara.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu avem drumuri în România: După ce vor avea cel puţin un an întârziere la centura de la Mihăileşti, unde abia s-au apucat de lucru, spaniolii de la Copisa vor să meargă şI la Bârlad să construiască o centură ocolitoare

    1. Asocierea ARCADA COMPANY S.A. – LEMACONS SRL – CITADINA 98 SA – VEGA 93 SRL -TRAMECO SA

    2. Asocierea COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A. – COPISA CONSTRUCTII SRL

    3. Asocierea SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE SRL – CONSITRANS SRL

    4. Asocierea TEHNIC ASIST S.R.L. – TASS INFRA LOGISTIC SRL

    5. TIRRENA SCAVI SPA

    În perioada următoare va avea loc evaluarea ofertelor menţionate, respectându-se termenele şi etapele procedurale conform legislaţiei în vigoare.

    Printre companiile care au depus oferte se numără şi spaniolii de la Copisa, cunoscuţi pentru extrem de slaba mobilizare pe care au avut-o pe centura de la Mihăileşti, Giurgiu, drum de 3 km cu două benzi pe sens, care trebuia să fie gata în iulie anul acesta, însă spaniolii abia atunci au început lucrările, iar cel mai probabil, acesta va fi gata abia în vara anului viitor, cu toate că în continuare la ultimele vizite compania de drumuri le reproşa în continuare o slabă mobilizare.

    Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, declara într-un interviu acordat ZF faptul că principalul element care guvernează construcţia infrastructurii este „norocul“ – norocul dacă proiectele sunt câştigate de firme cu experienţă, care au muncitorii necesari. Tot el a dat ca exemplu centura de la la Mihăileşti unde spaniolii de la Copisa se chinuie de mai bine de un an de zile să demareze lucrările, însă nici la un an şi două luni de la „începerea“ lucrărilor lucrările au avansat cu numai 14% la un drum de 3 km la câmpie, iar noul termen este de prima jumătate a lui 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nu vi se pare, trenul chiar vine greu: CFR Călători a avut întârzieri ZILNICE de 12.500 de minute în primele nouă luni

    Ministrul Transporturilor a explicat că demisiile directorului CFR SA şi a şefului din Gara de Nord au avut ca motiv întârzierea medie zilnică a CFR Călători.

    „Nu e vorba de cele 53 de minute pe care le-a înregistrat trenul cu care am fost la Deva, este vorba despre întârzierea medie zilnică pe care CFR Călători o are în ultimul an şi în alţi an, fireşte. De la 1 ianuarie până la 1 octombrie, acest an, întârzierea medie zilnică a fost de 12.500 de minute. Nu se poate aşa ceva”, a spus Stroe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni Abur, penumbră, frig a într-un film noir”

    Pe Facebook, Tudor Laurentiu-Ciprian a scris: „Din categoria “România de izbelişte”. Câteva întrebări: cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni (ca măcar să le poţi spune alor tăi să nu vină la ora la care trebuia să ajungi). Apoi, cum să mergi atâtea ore cu picioarele în gură?!

    Spaţiul alocat unui om este atât de strâmt încât un suprapoderal ar fi, în mod sigur, prins fără scăpare. Pe de altă parte, la dus, am ales varianta cuşetă. Trenul a plecat la 00.30 venind de la Bucureşti. Abur, penumbră, frig…ca într-un film noir.

    Nea ceferistul (evident, neamabil, parcă în ciuda slujbei lui) îmi cere biletul, îmi pune în braţe o pungă cu lenjerie şi îmi indică cam pe unde am pătucul. Ajung pe la mijlocul vagonului şi intru…ca într-un fel de cavou. Beznă. Trebuie să urc în dreapta. Ăsta mai e singurul loc liber din cele patru.

    Problemă: cum să te mişti fară să vezi, unde să laşi bagajul, unde să îţi pui hainele de pe tine, unde să te schimbi şi, mai ales, cum să pui lenjeria pe pătuc fară să deranjezi, fără să cazi sau fără să calci pe cap pe cineva. Apoi, pătucul (înclinat şi nesigur) e, iarăşi, atât de mic încât mă tot întreb ce aş fi făcut dacă aş fi fost supraponderal sau cu vreo dizabilitate motorie.

    Aşa că zic: vreun idiot de la conducerea CFR de când nu o mai fi mers cu trenul?! Cum poţi să faci servicii civilizate dacă tu (idiotul) nu le foloseşti?! Cum au putut transforma acest fel de a voiaja (altădată plăcut) într-o experienţă atât de dezagheabilă?! Plăteşte cineva pentru asta?! Păcat, păcat, de trei ori păcat!!!! Şi, evident, RUŞINE!”

     

  • „Cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni Abur, penumbră, frig a într-un film noir”

    Pe Facebook, Tudor Laurentiu-Ciprian a scris: „Din categoria “România de izbelişte”. Câteva întrebări: cum e posibil ca trenul de la Cluj la Braşov să facă şapte ore şi, în plus, să aibă 60 de minute întârziere pe care nu ţi-o anunţă nimeni (ca măcar să le poţi spune alor tăi să nu vină la ora la care trebuia să ajungi). Apoi, cum să mergi atâtea ore cu picioarele în gură?!

    Spaţiul alocat unui om este atât de strâmt încât un suprapoderal ar fi, în mod sigur, prins fără scăpare. Pe de altă parte, la dus, am ales varianta cuşetă. Trenul a plecat la 00.30 venind de la Bucureşti. Abur, penumbră, frig…ca într-un film noir.

    Nea ceferistul (evident, neamabil, parcă în ciuda slujbei lui) îmi cere biletul, îmi pune în braţe o pungă cu lenjerie şi îmi indică cam pe unde am pătucul. Ajung pe la mijlocul vagonului şi intru…ca într-un fel de cavou. Beznă. Trebuie să urc în dreapta. Ăsta mai e singurul loc liber din cele patru.

    Problemă: cum să te mişti fară să vezi, unde să laşi bagajul, unde să îţi pui hainele de pe tine, unde să te schimbi şi, mai ales, cum să pui lenjeria pe pătuc fară să deranjezi, fără să cazi sau fără să calci pe cap pe cineva. Apoi, pătucul (înclinat şi nesigur) e, iarăşi, atât de mic încât mă tot întreb ce aş fi făcut dacă aş fi fost supraponderal sau cu vreo dizabilitate motorie.

    Aşa că zic: vreun idiot de la conducerea CFR de când nu o mai fi mers cu trenul?! Cum poţi să faci servicii civilizate dacă tu (idiotul) nu le foloseşti?! Cum au putut transforma acest fel de a voiaja (altădată plăcut) într-o experienţă atât de dezagheabilă?! Plăteşte cineva pentru asta?! Păcat, păcat, de trei ori păcat!!!! Şi, evident, RUŞINE!”

     

  • Întârzieri MARI ale trenurilor din Gara de Nord, pentru 15 trenuri / Cea mai mare întârziere, 205 minute

    Potrivit CFR, echipele feroviare intervin, joi dimineaţă, pe segmentul de cale ferată Buftea-Chitila, pentru remedierea unui deranjament tehnic semnalat la sistemul de dirijare a traficului
     
    Circulaţia trenurilor care tranzitează staţiile Bucureşti Nord, Bucureşti Basarab, Chitila, Buftea, Periş, Crivina, Brazi şi Ploieşti se desfăşoară în cursul dimineţíi în condiţii speciale, de tip ”cale liberă”, până la finalizarea lucrărilor de repunerea în funcţie a sistemului de dirijare a traficului.
     
    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Aceasta e principala cauză în 90% dintre cazurile de autism la copiii de până în 3 ani

    “Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare ar trebui “să nu fie” un fapt îngrijorător, în cazul copiilor şi mai ales al copiilor mici de 0-2 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsaţi în medie peste 5 ore/zi în faţa mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho-motrica, întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziţie şi/sau comportament, şi, mai grav, de ADHD sau chiar de autism”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Zamfir, psiholog şi coordonator Centru pentru Copii cu Autism.

    În acest context, Centrul pentru Copii cu Autism a lansat, marţi, campania “Stop Autism Virtual!”, care îşi propune conştientizarea cauzelor grave ale vizionării TV, în rândul copiilor cu vârste curprinse între 0 şi 2 ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro