BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Ludovic Orban, despre îngheţarea salariilor: Parşivi cu două feţe. Una spun la UE, alta comunică în România

    “Aceşti parşivi cu două feţe, o faţă au când comunică cu instituţiile UE, şi o faţă total diferită o au în momentul în care comunică în faţa opiniei publice din România. Ei sunt în continuae în campanie. Se laudă că dublează pensiile, se laudă că dublează salariile, şi ei trimit la Bruxelles hârtie în care spun că este posobilă îngheţarea salariilor în sectorul public pe anul 2019. Se fac că măresc salariile şi pensiile , iar în timpul asta dau drumul la inflaţie”, a afirmat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul PNL Dolj.

    Acesta a mai spus că probabil PNL nu va promite în campanie un nivel de creştere a pensiilor, cum a făcut PSD, însă când vor mări pensia, liberalii se vor asigura că aceasta va creşte odată cu puterea de cumpărare a pensiei.

    “Poate noi nu o să creştem în campanie pensiile cu cât se laudă PSD, dar noi cu siguranţă atunci când creştem pensia, creştem şi puterea de cumpărare a pensiei. În nicio ţară din lumea asta nu există ceea ce e la noi. Nu poţi să creşti salariile în sectorul public, dacă ţie nu îţi cresc salariile în sectorul privat”, a explicat Orban

    Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat, sâmbătă, că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate şi nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Cîţu prezintă în acest sens un document trimis Comisiei Europene de către ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prin care coaliţia de guvernare promite îngheţarea salariilor în sectorul bugetar în 2019.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Amenzi colosale, plătite de instituţiile statului care nu eliberază la timp un aviz. Cât ar trebui să plătească pe zi, conform unui proiect

    Proiectul de lege, depus la Senat, pe 16 octombrie, prevede modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

    Astfel, iniţiatorul îşi propune, prin proiectul de lege, să instituie “obligaţia ca instituţiile/operatorii economici să emită avizele/acordurile referitoare la reţelele tehnico-edilitare necesare în etapa de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării unor penalităţi pe zi de întârziere de 5.000 lei”, potrivit expunerii de motive a iniţiativei.

    Un elemente de noutate al iniţiativei este prevederea, menţionată în expunerea de motive a proiectului, potrivit căreia “emiterea avizelor de către serviciile deconcentrare ale autorităţilor centrale privind protecţia sănătăţii populaţiei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, Comisia Tehnică de Circulaţie şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu este necesară pentru anumite categorii de lucrări”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune Viorica Dăncilă despre întâlnirea ratată cu Jean Claude Juncker: S-au folosit instituţii în jocurile politice

    ”Din păcate nu pot să nu remarc faptul că şi această reuniune internaţională este politizată într-un mod total lipsit de responsabilitate şi de etică. Acumularea de capital electoral nu ar trebui să primeze în faţa intereselor economice ale României. Este regretabil faptul că se folosesc astfel de evenimente şi instituţii ale statului în jocurile politice, evenimente care ar trebui să promoveze România şi care să nu aibă mize personale, evenimente care sunt folosite de multe ori în detrimentul intereselor publice ale României, aducând costuri de imegine pentru ţara noastră”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Viorica Dăncilă urma să se întâlnească luni seara cu preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pe aeroportul Băneasa, însă cei doi nu s-au mai întâlnit.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PSD cere INVESTIGAREA informaţiilor cu privire la finanţarea externă a protestelor din 10 august

    ”PSD cere instituţiilor statului să investigheze de urgenţă informaţiile de o gravitate excepţională care au apărut în spaţiul public cu privire la finanţarea externă a protestelor de stradă şi premeditarea acţiunilor violente de la mitingul din 10 august. Cetăţenii României, mai ales participanţii de bună credinţă la aceste manifestaţii, au dreptul să ştie întreg adevărul din spatele acestor mişcări de stradă, cine sunt autorii manipulărilor şi intoxicărilor publice, cine a plătit şi cu scop real s-a urmărit provocarea unei reacţii emoţionale împotriva instituţiilor statului român şi a ordinii constituţionale”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, PSD consideră că informaţiile apărute în presă cu privire la mitingul din 10 august ”conţin indicii temeinice cu privire la acţiuni subversive menite să vulnerabilizeze siguranţa naţională şi autoritatea statului român”.

    ”Astfel de chestiuni nu pot rămâne neinvestigate de organele de anchetă. Nu este o dispută de ordin politic ci un risc major care vizează România. În egală măsură PSD apreciază că se impune realizarea unui cadru legal care să asigure transparenţa totală a surselor de finanţare şi a intereselor celor care iniţiază, întreţin şi amplifică proteste de stradă în România”, se mai arată în comunicatul social-democraţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a născut în sărăcie în Scoţia, cu toate acesta a reuşit să ajungă cel mai bogat om din lume. “Dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare”

    Andrew Carnegie a fost un om de afaceri american de origine scoţiană considerat creatorul industriei moderne a oţelului. Născut într-o familie săracă din Scoţia, fără educaţie, Carnegie avea să ajungă cel mai bogat om din lume.

    Carnegie considera că este un act de “neglijenţă criminală” pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh.

    Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: “Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi.”

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901  a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică şi a fondat mai multe instituţii, printre care  Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţămând din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite.

    Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

  • Ţara plină de IT-işti, îngropată în hârtii: „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii“

    „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii. Nici măcar consultanţa în domeniul IT nu este întâlnită în cadrul instituţiilor de stat, nu există un designer web, de exemplu. De cele mai multe ori obiectivul este de a menţine ce ai, nu de a dezvolta.
     
    Pe de altă parte însă, sunt şi dificultăţi în angajarea specialiştilor din cauza procedurilor. Avem legi în picioare din anii ’90 după care funcţionăm şi acum“, spune Ionuţ Popa, membru fondator al CivicTech, un start-up nonguverna­mental pornit în primăvara lui 2017 de ex-bursieri ai GovITHub. Lansat în octombrie 2016 de Guvernul României de la acel moment, GovITHub a fost primul program-pilot derulat în scopul creşterii calităţii serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.
     
    Gândit pe o perioadă de şase luni, GovITHub a funcţionat practic până la alegerile din 2016, adunând mai bine de 1.500 de aplicaţii de la specialişti în IT din ţară şi de peste graniţe interesaţi să contribuie la digitalizarea administraţiei publice din România. Din echipa finală de 20 de bursieri de la acel moment, care lucra alături de 300 de voluntari, în februarie anul trecut 8 membri au pus bazele CivicTech.
     
    Deşi local sunt vizibile anumite iniţiative, la nivel naţional digitalizarea rămâne un obiectiv îndepărtat. „România se află pe ultima poziţie între cele 28 de state membre ale UE în DESI 2018 (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale). În ansamblu, România a progresat lent în ultimul an, însă nu ajunge din urmă celelalte ţări din UE. În ultimii ani, România nu a înregistrat progrese semnificative comparativ cu alte state membre ale UE. Rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile publice, şi nivelul competenţelor digitale sunt încă scăzute“, se arată în raportul DESI pentru 2018.
     

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Primăria Capitalei, o nouă rectificare bugetară. Peste 26 milioane lei, acordate spitalelor

    „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale solicită rectificarea bugetului propriu şi a bugetului unor spitale de interes local atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Bugetele spitalelor se propune a se majora cu 26.199 mii lei pe seama sumelor primite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Spitalele al căror buget se propune a se rectifica sunt: Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul Sfânta Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei). În total, spitalele vor primi peste 26 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Evitaţi spirala conflictului. Scindarea poate fi iremediabilă

    “Există tendinţe ca această scindare să fie una iremediabilă, iar evenimentele violentele din 10 august au demonstrat asta. Pornind de la ele, am văzut în aceste zile un asalt la instituţiile statului. Prima ţintă este Jandarmeria, dar sunt şi alte instituţii care au intrat în acest colimator. Nu vreau să apăr sau să absolv pe cineva de o vină. Dar consider că o persoană sau o instituţie poate fi acuzată doar pe baza unor probe concludente. Răspunsul nostru, al Guvernului la toate aceste procese care au loc în spaţiul public trebuie să fie unul cât se poate de echilibrat şi de responsabil. Spre deosebire de liderii politici ai opoziţiei noi nu avem dreptul să cedăm şi să intensificăm această scindare şi această desbinare la nivelul societăţii. Noi avem responsabilitatea de a asigura o bună guvernare, în interesul oamenilor”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft: Hackeri angajaţi de instituţii din Rusia au atacat cibernetic site-ul Senatului SUA/ Kremlinul respinge acuzaţiile

    Microsoft a transmis că a preluat controlul asupra a şase domenii web create de hackeri pentru a fi confundate cu site-ul Senatului SUA şi cu cele ale unor institute de cercetare.

    Cea mai mare companie software din lume a transmis că, în ultimii doi ani, a închis 84 de website-uri false, prin decizii judiciare.

    “Suntem preocupaţi că aceste încercări şi altele constituie ameninţări de securitate pentru o serie de entităţi care au legături cu principalele partide politice din SUA în campania electorală premergătoare scrutinului parlamentar parţial din 2018”, a declarat Brad Smith, preşedintele companiei Microsoft, citat de site-ul agenţiei Reuters.În afară de Senatul SUA, a fost atacate site-urile Institutului Internaţional Republican şi al Institutului Hudson.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental, au concluzionat serviciile secrete americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro