Tag: institutie

  • Revin criptomonedele? Bitcoin se îndreaptă din nou spre pragul de 6.000 de dolari

    Bitcoin atinge un nou maxim pe anul 2019 şi se îndreaptă rapid spre pragul de 6.000 de dolari pentru prima dată din noiembrie până acum, potrivit Bloomberg.

    Astfel, marţi la ora 11.25, Bitcoin era în creştere cu 4,7% şi se tranzacţiona la 5.961 dolari în Londra, potrivit indicatorilor urmăriţi de Bloomberg.

    Cea mai urmărită criptomonedă a început să atragă din nou atenţia analiştilor şi a fondurilor de investiţii în contextul în care Bitcoin înregistrează o revenire lentă după o prăbuşire violentă cu 74% care a aruncat preţul sub pragul de 4.000 de dolari.

    „Bitcoin înregistrează noi maxime anuale pe fondul interesului instituţional care este din ce în ce mai evident. Vedem instituţie după instituţie care se aliniază la existenţa monedelor digitale, iar Bitcoin este standardul pieţei”, spune Jehan Chu, managing partner în cadrul Kenetic Capital.

     

  • BestJobs: Angajaţii români preferă multinaţionalele

    Cei mai mulţi angajaţi, adică aproximativ şase din zece, rămân interesaţi de companiile private, în timp ce 9% ar vrea să lucreze în propria companie.
     
    Dintre cei care preferă o carieră în sectorul privat, circa două treimi consideră un job într-o multinaţională ca fiind cel mai potrivit pentru ei, iar un sfert spun că li se potriveşte mai bine o companie de talie mijlocie, în timp ce doar unul din zece ar lucra pentru un start-up. Tot într-o instituţie mare şi-ar dori să lucreze şi 73% dintre cei care ar lua în calcul un job la stat în perioada următoare, în timp ce 26% ar prefera mai degrabă o instituţie de stat de dimensiuni mai mici, iar 1% sunt nehotărâţi.
     
    Dacă şi-ar schimba jobul în viitorul apropiat, cei mai mulţi ar lucra, în ordinea relevanţei răspunsurilor, în domeniile financiar-contabil, resurse umane, inginerie, administraţie publică, logistică, retail şi transport, arată sondajul BestJobs.
     
    În afară de pachetul salarial şi de beneficii, principalele aspecte pe care angajaţii le-ar lua în considerare la evaluarea unui nou job în perioada următoare sunt stabilitatea locului de muncă (circa 86% dintre respondenţi) şi oportunităţile de promovare (circa 85%). Pe locul trei se clasează reputaţia angajatorului (52%), care contează mai mult decât oportunităţile de a lucra la nivel internaţional (42%). Brandul angajatorului e important pentru aproximativ 30% dintre respondenţi. De asemenea, implicarea socială (politica de CSR) a angajatorului contează pentru circa trei sferturi dintre salariaţi. 
     
    Totodată, întrebaţi care sunt cele mai importante trei aşteptări pe care le au de la angajatorul pentru care ar lucra în viitorul apropiat, angajaţii au spus, în cea mai mare parte (57% dintre respondenţi), că vor să fie trataţi cu respect. Totodată, vor să li se ofere un mediu de lucru plăcut şi prietenos (56%) şi să fie ajutaţi să se dezvolte profesional (54,5%). De asemenea, 48,3% ar vrea ca angajatorii să le ofere un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, dar să simtă totodată că munca lor este importantă şi contribuţia lor este valoroasă pentru organizaţie (47,8%).
     
    De altfel, bonusurile de performanţă sunt cel mai important beneficiu extra-salarial dorit de angajaţi, conform răspunsurilor oferite de patru din zece respondenţi. Doi din zece ar vrea să poată lucra de la distanţă, din confortul propriei case sau din orice alt loc cu conexiune la internet. Pe lista beneficiilor se mai află transport gratuit (7,5%), pensie privată (5,7%), abonamente la săli de sport sau programe de well-being la birou (cursuri de gătit, wine tasting, meditaţii, masaj, cursuri de beauty etc.).
     
    Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 2-15 aprilie, pe un eşantion de 1.001 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban.
  • Covoare pentru tigri

    Aşa stau lucrurile şi în cazul iniţiativei Tomorrow’s Tigers a World Wide Fund for Nature, care are ca scop obţinerea de bani pentru proiectul de dublare a numărului de tigri aflaţi în libertate între 2010 şi 2022, următorul an al Tigrului din zodiacul chinezesc, scrie Financial Times.

    Au fost contactaţi în acest sens o serie de artişti, printre care Gary Hume, Rose Wylie, Raqib Shaw, Kiki Smith sau Anish Kapoor, care să creeze covoare inspirate de cele tibetane cu tigri, având libertatea să le interpreteze cum doresc.

    Creaţiile acestora au fost apoi transpuse în ediţii limitate disponibile pe site-ul instituţiei care le-a solicitat pentru sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 de lire sterline. 

  • Consiliul Concurenţei va face publică investigaţia despre ROBOR din 2008

    „Am fost întrebaţi de investigaţia noastră (privind o înţelegere între bănci la stabilirea ROBOR, în octombrie 2008 – n.red.). Unii dintre cei care au fost implicaţi în cazul respectiv se uită la dosarul acela, îl pregătim să îl facem public. Pe elementele acelea le avem la dispoziţie, pe acelea le-am discutat”, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă.

    În legătură cu această anchetă, oficialul Autorităţii de Concurenţă şi Guvernatorul Băncii Naţionale a Romîniei (BNR), Mugur Isărescu, au fost chemaţi la audieri de Comisiile reunite economică şi buget – finanţe, la data de 29 ianuarie. Cei doi nu s-au prezentat. Primul a invocat un viciu de procedură – invitaţia era semnată de senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice, atât în numele său, cât şi în numele preşedintelui de la cea de-a doua comisie. Al doilea a susţinut că trebuie să pregătească documentul şi că programul nu îi permite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Sir Thomas Sutherland, cel care a pus bazele HSBC

    Sir Thomas Sutherland s-a născut pe 16 august 1834 în Aberdeen, Scoţia, în familia lui Robert Sutherland şi a Christianei Webster. El a urmat cursurile universităţii Aberdeen; după absolvire, şi-a început cariera ca funcţionar în biroul din Londra al companiei britanice de transport maritim şi logistică Peninsular and Oriental Steam Navigation Company (P&O). 

    Curând după aceea a fost promovat ca superintendent, atribuindu-i-se sarcina de a se ocupa de operaţiunile asiatice ale companiei în perioda în care Hong Kongul a fost guvernat ca şi colonie şi teritoriu britanic dependent de Regatul Unit (1841-1997). 

    Ideea de a înfiinţa o instituţie bancară cu sediul local în Hong Kong i-a venit într-o zi în care naviga de-a lungul coastei de sud a Chinei, după ce a citit în revista Blackwood’s Magazine un articol despre sistemul bancar scoţian. În ciuda faptului că nu avusese niciodată un cont deschis la bancă, Sutherland s-a gândit să înfiinţeze el însuşi o bancă, pentru a stimula piaţa de comerţ înfloritoare dintre China şi Europa şi pentru a explora potenţialul comerţului dintre China şi Statele Unite. Capitalul total a fost stabilit la 5 milioane de dolari, iar în martie 1865 banca a fost deschisă la Hong Kong. O lună mai târziu, a urmat extinderea instituţiei în Shanghai. Aşa s-a născut The Hongkong and Shanghai Banking Corporation (HSBC), iar Sutherland a fost numit vicepreşedinte al acesteia.

    Deşi ulterior reţeaua s-a extins până în Europa şi America de Nord, accentul a fost pus pe deschiderea sucursalelor din China şi restul regiunii Asia-Pacific. În unele state, HSBC a fost un pionier al practicilor bancare moderne – de exemplu, în 1888, a fost prima bancă înfiinţată în Thailanda, unde a tipărit primele bancnote din această ţară.

    În 1865-1866, Sutherland a fost membru al Consiliului Legislativ din Hong Kong, iar în 1872 a primit funcţia de director general al P&O. În 1880, antreprenorul s-a căsătorit cu Alice Macnaught, fiica reverendului John Macnaught de la biserica Holy Trinity din Londra. Cei doi soţi au avut doi fii şi o fiică, Helen Sutherland (1881–1965), cunoscută ca şi colecţionar de artă. În 1920, soţia sa a murit. Doi ani mai târziu, pe 1 ia­nua­rie 1922, Sir Thomas Sutherland a murit la Londra. O stradă din cartierul Sheung Wan, din Hong Kong, a fost redenumită Sutherland, în memoria antreprenorului.

    În februarie 2008, HSBC a fost numită cea mai valoroasă marcă bancară din lume de către revista The Banker.

    În prezent, HSBC se situează pe locul şapte la nivel global şi pe primul loc în Marea Britanie după numărul activelor, cu active totale de peste 2,5 trilioane de dolari, conform celor mai recente estimări. Este prezentă în 66 de ţări cu un număr de circa 3.800 de sucursale. În 2017, compania a avut venituri de peste 51 de miliarde de dolari şi un număr de aproximativ 223.000 de angajaţi. 

  • Glumele făcute la adresa Jandarmeriei, de ziua lui Eminescu, nu au fost pe placul purtătorului de cuvânt al instituţiei. Militaru: Trebuie să fii neapărat în trend, să critici orice

    „După ce am văzut şi citit întreaga sarabandă de ironii la adresa unei postări făcute pe pagina de socializare a institutuţiei în care lucrez (şi acum vă rog să-mi scuzaţi postarea subiectivă), m-am gândit astăzi la Patul lui Procust. Ştiu deja sau intuiesc, o să spuneţi că sunt jandarm, eventual analfabet şi că n-are rost să fac pe deşteptul, din moment ce pumnii mei minte n-are! Este acel pat îngust în care, dacă ai neşansa să nimereşti, şi mai grav, să nu încapi în el, se taie din tine fără milă, ca să respecţi tiparul. Vrem tipare, cu orice preţ! Dacă nu respecţi tiparul va fi rău. Trebuie să fii neapărat în trend.

    Trebuie să critici, orice, dar să critici cu multă abnegaţie. Un tipar a cărui concizie, din păcate, impune şi o doză mare radicalism, care de cele mai multe ori exclude nuanţele. Pentru cei care astăzi au trimis mesaje pe pagina de socializare, au ironizat, au creat, au făcut catrene, unele foarte reuşite, îmi confirmă încă o data, că românii sunt oameni spirituali, inteligenţi şi creativi. Mă bucur să ştiu că activitatea noastră este urmărită de astfel de oameni. Pentru încheiere, aş apela tot la Eminescu…“de aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem”, a scris Marius Militaru, pe pagina de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Adrian Sârbu, fondatorul Ziarului Financiar, după 20 de ani

    Sigur, mă întreb ce am vrut eu, ce am vrut noi şi unde suntem. Mă vedeam acum 20 de ani trăind în viitor într-un capitalism romantic
    care va fi bazat pe o clasă medie substanţială. Astăzi nu avem mai mult de 200.000, unii zic 500.000 de oameni în România care au venituri
    mai mari de 1.000 de euro pe lună. Este bine că îi avem şi pe aceştia, acum 20 de ani nu îi aveam.
    Îmi imaginam că Ziarul Financiar va fi o instituţie la fel de puternică precum a fost PRO TV-ul. Este şi mai respectată, nu la fel de
    puternică pentru că nu este destul de mare. Pot să vă spun, vorbind despre viitor, că lucrurile se vor schimba în sens pozitiv.
    Ce putem face de acum înainte se învârte în jurul unui singur cuvânt şi acest cuvânt este capitalismul. Şi capitalul. Ce putem face
    pentru România este să o capitalizăm, administrând mai bine capitalul pe care îl avem.
    Mi-aş dori ca această ţară să fie administrată de singurii oameni îndreptăţiţi să o administreze şi să-i administreze capitalul,
    aşa-zis fix şi uman.”

  • Cum s-a schimbat mentalitatea românilor: în urmă cu numai 16 ani, a lua un credit era ceva total neobişnuit. Acum majoritatea achiziţiilor personale majore sunt finanţate de bănci

    Să iei un credit de la bancă pentru a cumpăra o casă este unul dintre cele mai fireşti lucruri în România, însă în urmă cu numai 16 ani, când a apărut primul credit ipotecar, a lua bani cu împrumut de la o instituţie financiară era ceva neobişnuit. În prezent băncile româneşti dau cu împrumut populaţiei şi companiilor credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lună. Cine sunt oamenii care au pus umărul la construirea sistemului bancar românesc, prin ce schimbări a trecut acesta de-a lungul anilor şi ce va urma pentru băncile din România?

    Momentul cheie pentru sistemul bancar românesc a fost sfârşitul anului 1990, când s-au pus bazele unei legislaţii care să permită dezvoltarea unui sistem bancar modern după modelul occidental. Concret, acest lucru a însemnat o separare bine definită între rolul Băncii Naţionale a României (BNR) şi rolul băncilor comerciale. BNR, care până la momentul respectiv era şi un jucător comercial, a fost reorganizată, fiindu-i atribuită exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetară a ţării.

    Cum s-a schimbat mentalitatea românilor: în urmă cu numai 16 ani, a lua un credit era ceva total neobişnuit. Acum majoritatea achiziţiilor personale majore sunt finanţate de bănci 

  • Drumul până la credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lună

    Cine sunt oamenii care au pus umărul la construirea sistemului bancar românesc, prin ce schimbări a trecut acesta de-a lungul anilor şi ce va urma pentru băncile din România?

    Momentul cheie pentru sistemul bancar românesc a fost sfârşitul anului 1990, când s-au pus bazele unei legislaţii care să permită dezvoltarea unui sistem bancar modern după modelul occidental. Concret, acest lucru a însemnat o separare bine definită între rolul Băncii Naţionale a României (BNR) şi rolul băncilor comerciale. BNR, care până la momentul respectiv era şi un jucător comercial, a fost reorganizată, fiindu-i atribuită exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetară a ţării.

    În acest moment, mai exact în 1991, începe şi istoria BCR, care este de peste două decenii cea mai mare bancă comercială din România. Banca Comercială Română a fost înfiinţată în 1991 tocmai pentru a prelua operaţiunile comerciale ale BNR, respectiv portofoliul de credite pentru industrie şi active cu o valoare totală de 273 de miliarde de lei. În primii ani, BCR a funcţionat mai mult ca o instituţie de credit orientată către companii, operaţiunile de retail începând să fie dezvoltate abia spre sfârşitul anilor ’90.

    După reorganizarea băncii centrale a urmat reorganizarea băncilor specializate, care au fost convertite în bănci comerciale universale, iar pasul următor a fost înfiinţarea băncilor cu capital local şi străin, precum şi atragerea primelor bănci străine. Primele grupuri străine care au mizat pe România au fost în principal cu capital turcesc şi grecesc. Tot în această etapă, mai exact în 1993, la Cluj, un grup de 46 de persoane fizice şi companii au fondat cu 4 milioane de dolari Banca Transilvania, cu scopul de a crea o instituţie de credit care să deservească zona Transilvaniei. Ambiţiile lor s-au dovedit a fi prea mici în comparaţie cu ce este acum Banca Transilvania – respectiv al doilea jucător ca mărime din sistemul bancar românesc şi cel mai de temut rival al BCR.

    Pariurile străinilor şi celebrele privatizări

    Un alt momentul crucial pentru sistemul banacar românesc şi care a dat configuraţia actuală a clasamentului bancar a fost absorbirea activelor sănătoase ale băncii falimentare Bancorex de către BCR, proces care a avut loc la finele anului 1999.

    Anii 2000 nu au fost mai prejos decât precedenţii, perioada fiind marcată de un val de privatizări ale băncilor mari. De departe cea mai cunoscută privatizare din România, dar şi cea mai scumpă a fost privatizarea BCR. Procesul de vânzare a BCR a început abia în 2003, când statul a vândut 25% din acţiunile BCR instituţiilor financiare internaţionale BERD şi IFC, pentru aproximativ 210 de milioane de euro, pachet pe care l-au vândut după numai trei ani, de şapte ori mai scump, grupului austriac Erste. Prin bancherul Andreas Treichl austriecii au semnat în 2005 un cec de 3,75 miliarde de euro pentru pachetul de 62% din acţiunile BCR.

    Pariul enorm făcut de Treichl pe BCR şi, implicit, pe România a făcut din vânzarea BCR cea mai mare privatizare din istoria României, dar şi a Europei Centrale. Achiziţia BCR a asigurat grupului Erste controlul unei treimi din activele bancare locale, iar după această mişcare ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc a ajuns la 90%.

    De altfel, şi în prezent statul român controlează mai puţin de 9% din activele bancare prin intermediul a două bănci: CEC, cea mai veche instituţie de credit din România, şi mai tânara EximBank (Banca de Export-Import a României). În ultimii 25 de ani statul a tot pierdut teren în piaţa bancară, în condiţiile în care nu a avut forţa de a susţine băncile din portofoliu asemenea investitorilor străini. Mai mult, CEC, cea mai mare bancă a statului, nu a mai primit capital de la stat din decembrie 2006 din cauza restricţiilor privind schemele de ajutor impuse de Comisia Europeană, capitalizarea băncii fiind făcută cu o parte din profiturile anuale obţinute. Rezultatul a fost ieşirea CEC din top trei bănci locale şi alunecarea până pe poziţia a şaptea la finalul anului 2017.

    Achiziţiile străinilor în sistemul bancar românesc au dus implicit la restrângerea numărului de actori din piaţă. Dacă în 1998, de exemplu, BNR număra 42 de bănci, în 2017 numărul jucătorilor bancari a scăzut la 35, o cifră considerată de specialişti încă mare pentru dimensiunea economiei româneşti. Puţine branduri de renume în anii ‘90 au reuşit să reziste în piaţă. Din cele 42 de branduri bancare din 1998 doar 10 au rămas în picioare în 2017, iar acestea sunt în principal străine.

    Criza a trecut, rănile au fost închise, iar pe masă a apărut un nou obiectiv: captarea creşterii economice

    După anii grei din perioada crizei în care businessul principal a fost lăsat deoparte, concentrarea fiind curăţarea bilanţurilor, băncile locale se bucură în prezent din nou de o perioadă de creştere. Captarea unei cote cât mai mari din actuala creştere economică şi implicit a profitabilităţii bancare reprezintă principalul obiectiv al tuturor băncilor.

    Creşterile de salarii au creat optimism şi încredere în rândul populaţiei, iar efectul vizibil de la nivelul sistemului bancar a fost revenirea clienţilor în sucursale pentru a luat credite de consum, carduri şi mai ales împrumuturi ipotecare. Câştigătorul: sistemul bancar care este premiantul Europei la capitolul profitabilitate, cu o rentabilitate a capitalurilor (ROE – return on equity) de peste 19%. Spre comparaţie, media europeană este de sub 7%, de aproape trei ori mai redusă.

    Mai mult forţate decât de bunăvoie, băncile româneşti merg într-o nouă direcţie: digitalizarea

    Împinse de cerinţele noilor generaţii, toate băncile locale s-au văzut nevoite să facă din digitalizare o prioritate, deşi bună parte din ele încă văd tehnologia mai degrabă ca pe o ameninţare, ca pe un rival în lupta pentru clienţi. Digitalizarea este încă în fază incipientă, tehnologia fiind prezentă în sistemul bancar deocamdată în principal prin aplicaţii mobile şi câteva sucursale self-service. Servicile digitale sunt însă din ce în ce mai solicitate, în special în rândul tinerilor. Circa 7% din populaţia României cu vârsta cuprinse între 16 şi 74 de ani a utilizat anul trecut serviciile de internet banking, un progres faţă de 2016, când doar 5% din populaţie au intrat în contact cu băncile în mediul virtual, potrivit Eurostat.