BusinessMagazin

Tag: INS

  • Schimbări uriaşe pe piaţa muncii: Care sunt cele patru noi ocupaţii apărute în România. Ce joburile puteţi face de acum

    În această săptămână a fost oficializată o schimbare a Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea a opt noi ocupaţii şi reorganizarea altor două, conform Ordinului ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

    În Monitorul Oficial din 14 iunie 2023 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) 892/2023.

    Lista ocupaţiilor practicate în cadrul economiei naţionale care modifică şi completează Clasificarea ocupaţiilor din România — nivel de ocupaţie (şase caractere):

    • comerciantul vânzător mărfuri nealimentare (522102);
    • director executiv cooperativă agricolă (112040);
    • dresor câini (516404);
    • inginer pentru inspecţia şi verificarea tehnică a cazanelor, instalaţiilor de ridicat şi recipientelor sub presiune (214960);
    • preşedinte cooperativă agricolă (131123);
    • profesor de limbi străine (235301);
    • specialist în lucrul cu părinţii (parenting) (263515);
    • specialist sisteme de calificare (235925).

    În plus, pe lângă cele opt noi ocupaţii, alte două se reorganizează după cum urmează:

    Se mută ocupaţia „grădinar” din grupa de bază 6111 Agricultori şi lucrători calificaţi în culturi de câmp şi legumicultură în grupa de bază 6113 Agricultori şi lucrători calificaţi în grădinărit, horticultură şi pepiniere la codul 611303.

    Se redenumeşte ocupaţia „designer floral” ca „designer florist” şi se păstrează codul 216607 în grupa de bază 2166 Designeri grafică şi multimedia.

     

  • Creşterile salariale au reuşit să acopere pentru a doua lună rata inflaţiei. Cu banii în plus de la lună la lună angajaţii îşi pot cumpăra o sticlă de ulei

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.564 de lei în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 0,2% faţă de luna martie din 2023 şi cu 15% faţă de luna aprilie din anul 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    ♦ Salariul mediu net a crescut în luna aprilie cu 10 lei, preţul mediu al unei sticle de ulei de floarea-soarelui de calitate medie în magazinele din România ♦ De la an la an, creşterea salariului mediu net a fost de 15% în aprilie 2023, iar rata inflaţiei a fost de 11,2%. Cu toate acestea, preţurile alimentelor au crescut cu 19,8% în aprilie 2023 faţă de aprilie 2022 ♦ „Motivele pentru creşterea salariilor pot fi atribuite condiţiilor economice şi performanţelor diverselor industrii, ceea ce duce la o cerere susţinută de forţă de muncă”.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.564 de lei în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 0,2% faţă de luna martie din 2023 şi cu 15% faţă de luna aprilie din anul 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Deşi de la an la an creşterea salariului mediu net a întrecut rata inflaţiei de 11,2%, de la la lună la lună salariile au crescut cu 10 lei net. Cu aceşti bani, angajaţii vor putea să-şi cumpere în plus o sticlă de ulei de floarea-soarelui de calitate medie, de exemplu. Deşi rata anuală a inflaţiei s-a redus în aprilie la 11,2% de la 14,5% în martie şi 15,5% în februarie, la alimente au fost înregistrate cele mai mari creşteri de preţuri, de 19,8%, după cum arată datele de la INS.

    Luna aprilie este a doua lună în care câştigul salarial real este pozitiv, adică creşterile salariale au întrecut rata anuală a inflaţiei.

    „Rata anuală a inflaţiei a avut o scădere în România în aprilie 2023 chiar mai accentuată decât în Uniunea Europeană (UE), însă în continuare nivelul se află peste media UE. Motivele pentru creşterea salariilor pot fi atribuite condiţiilor economice şi performanţelor diverselor industrii, ceea ce duce la o cerere susţinută de forţă de muncă. În acelaşi timp, nevoia de forţă de muncă a pus presiune asupra angajatorilor pentru a oferi salarii şi beneficii mai competitive pentru a atrage şi reţine talentele”, spune despre necesitatea creşterii salariilor Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

    În luna aprilie 2023, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale, precum cele de Paşte, de exemplu. Creşteri semnificative au fost în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, de peste 25%. Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, de 31%. În învăţământ, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 6,6% din cauza scăderii numărului de ore lucrate în perioada vacanţei şcolare.

    Cele mai mari salarii din economia locală au fost câştigate, din nou, de angajaţii din IT, cu o medie a salariului net de 10.720 de lei, adică mai mult de 2.000 de euro net. La polul opus, angajaţii cu cele mai mici salarii au fost cei din HoReCa, cu o medie de puţin peste 2.400 de lei net, adică de mai mult de patru ori mai mici decât cele ale liderilor clasamentului.

    „În primul rând, pentru că industria IT se bazează pe cunoştinţe şi abilităţi specializate. Angajaţii trebuie să aibă calificări şi cunoştinţe avansate şi abilităţi specifice. Totodată, fiind o industrie care evoluează rapid, cererea pentru astfel de candidaţi foarte bine pregătiţi şi cu experienţă depăşeşte oferta. De cealaltă parte, pentru majoritatea joburilor din HoReCa nu sunt necesare niveluri mari de calificare şi competenţe specializate, prin urmare astfel de locuri de muncă vor fi întotdeauna mult mai slab plătite”, afirmă Sorina Faier.

  • INS: Spor natural negativ în februarie. Numărul deceselor, de 1,8 ori mai mare decât al născuţilor

    Sporul natural s-a menţinut negativ în luna februarie 2023, la -8.872, numărul persoanelor decedate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

    În februarie 2023 s-a înregistrat naşterea a 11.316 copii, cu 2.565 mai puţini copii decât în luna ianuarie 2023.

    Numărul deceselor înregistrate în luna februarie 2023 a fost de 20.188 (10.352 bărbaţi şi 9.836 femei), cu 4.048 decese (2.311 bărbaţi şi 1.737 femei) mai puţine decât în luna ianuarie 2023.

    Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna februarie 2023 a fost de 79 copii, în scădere cu 6 faţă de luna ianuarie 2023.

    În luna februarie 2023, 68,1% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani şi 18% la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

    La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (92 decese), 20-29 ani (70 decese) şi 5-19 ani (63 decese).

    După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna februarie 2023 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (11.294 persoane, reprezentând 55,9%); tumorile (3.504 persoane, reprezentând 17,4%); bolile aparatului respirator (2.002 persoane, reprezentând 9,9%).

    Sporul natural s-a menţinut negativ (-8872) în luna februarie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

    În luna februarie 2023, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 5.099 căsătorii, cu 195 mai multe decât în luna ianuarie 2023. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1.925 în luna februarie 2023, cu 1268 mai multe decât în luna ianuarie 2023.

  • România, pe marginea prăpastiei: dupa ce din anii ’90 până acum a pierdut mai multe milioane de oameni, iar şansele să poata recupera populaţia pierdută sunt foarte mici

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluţie şi până acum. Mai grav este că în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Viaţa în România devine tot mai grea. Cu cât a crescut costul coşului de cumpărături în ţara noastră

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 a fost de 16,4% ♦ Demersul ZF, de analiză a preţului pe baza Monitorului Preţurilor, este unul jurnalistic care îşi propune să vadă impactul real al creşterii preţurilor în magazine, la cele mai cunoscute branduri, fiind practic un index al modului în care se vede inflaţia în viaţa de zi cu zi a consumatorilor.

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern, conform calculelor ZF pe baza datelor din Monitorul Preţurilor al Consiliului Concurenţei.

    Practic, în mai puţin de un an şi jumă­tate, un bucureştean a avut o creştere de aproape 40% la acelaşi coş de cumpărături. Spre comparaţie, salariul mediu net lunar la nivel naţional în octombrie 2021 era 3.544 de lei, iar în luna noiembrie a anului 2022, ultima pentru care există date disponibile, ajunsese la 4.141 de lei, având o creştere de 17%. În Bucureşti, arată datele de la Institutului Naţional de Statistică.   

    Aurelian Dochia, analist economic, spunea recent că principalul factor care a dus la creşterea preţurilor la alimente a fost creşterea preţului la energie, gazul fiind foarte important pentru producţia alimentară. În paralel, îngrăşămintele şi inputurile agricole au avut creşteri mari de preţ, atât din cauza pandemiei, cât şi postpandemie, iar apoi din cauza războiului din Ucraina. Mai mult, rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 fiind de 16,4%. În ceea ce priveşte preţurile mărfurilor alimentare, acestea au crescut cu 22% din luna decembrie a anului 2021 până în luna decembrie a anului 2022, conform ultimelor date ale INS.

    Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

    ZF a analizat principalele produse vândute de trei dintre cei mai mari jucători din sectoarele de profil, de la reţelele Auchan, Kaufland şi Carrefour. În cazul Kaufland, potrivit informaţiilor afişate de Monitorul Preţurilor, majoritatea produ­selor lipseau în data de 12.01.2023 din magazinele din Bucureşti.

    Care este explicaţia?

    „Există aproximativ 1,5 milioane de linii (combinaţiile articol-magazin încărcate în Monitorul Preţurilor – n. red.) înregistrate de Kaufland România pe platforma Monitorul Preţurilor, ultima actualizare fiind din 11 ianuarie 2023. Conform obligaţiei legale, Kaufland actualizează săptămânal articolele din categoriile aferente platformei Monitorul Preţurilor, în funcţie de oferta disponibilă”, au răspuns reprezentanţii Kaufland la solicitarea ZF. Ei au adăugat că au în sortimentul Kaufland 9 din cele 11 produse din lista transmisă de ZF pe e-mail sunt listate pe platformă, însă conform datelor din Monitorul Preţurilor nu erau disponibile în magazinele din Bucureşti în acea zi.

    Demersul ZF este limitat de accesul la informaţiile disponibile, publice în ziua în care se realizează analiza tocmai pentru a putea culege date comparabile din surse publice de informare şi cu un nivel înalt de credibilitate.

    ZF a trimis de mai multe ori întrebări către marile reţele în care solicită preţuri la zi pentru cele mai vândute categorii de produse, dar marile magazine nu răspund, astfel că Monitorul publicat de Consiliul Concurenţei sau analiza directă la raft sunt singurele surse de informaţie care pot fi accesate pentru a avea imagini reale legate de evoluţia preţului.

    15% –  creştere preţ salam de Sibiu în reţeaua Kaufland.

    25% – creştere preţ pâine în reţeaua Carrefour.

    30% –  creştere preţ făină în reţeaua Auchan.

    70% – creştere preţ lapte în reţeaua Carrefour.

    100% –  creştere preţ ulei în reţeaua Auchan.


     

     

  • România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, dar veniturile mici aduc puterea de cumpărare la coada clasamentului european

    ♦ Produsele şi serviciile din România costă, în medie, cu 45% mai puţin decât preţurile medii europene, iar cele din Bulgaria sunt cu 44% mai ieftine decât media europeană.

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, arată datele publicate recent de Eurostat şi citate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi vreme însă, la PIB/cap de locuitor este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană, astfel că şi puterea de cumpărare plasează România undeva la coada clasamentului. Pe de altă parte, dintre toate statele din Europa Centrală şi de Est (ECE), România a recuperat cel mai rapid decalajele privind PIB/capita.

    „Din punctul de vedere al PIB/locuitor, România a făcut cele mai mari progrese în Uniunea Europeană în ultimul deceniu. Din această perspectivă, am depăşit ţări precum Grecia şi suntem undeva la nivelul Portugaliei. Este adevărat că în România există o rămânere în urmă şi, pe lângă PIB/cap de locuitor, care este calculat la paritatea puterii de cumpărare, mai este un factor care influenţează puterea de cumpărare. Este vorba de repartizarea veniturilor în PIB“, spune Aurelian Dochia, profesor de economie.

    Cu alte cuvinte explică el: „În România, veniturile sub formă de salarii au o pondere mai mică în PIB decât în alte ţări europene. Aici, pe de-o parte a fost unul dintre avantajele României, un motiv pentru care a obţinut un ritm de dezvoltare mai mare decât alte ţări europene. Începe să devină tot mai greu să găseşti lucrători calificaţi şi aceasta obligă firmele din ce în ce mai mult sa cedeze din valoarea adăugata, sub forma de salarii.“

    Cu toate acestea, viteza de recuperare a decalajelor faţă de media europeană este cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. De exemplu, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România avea 44% din PIB/capita al Uniunii Europene şi doar Bulgaria era mai jos, la 41%. În 2021, cele mai recente date disponibile, România a ajuns la 74%, iar Bulgaria la 55%. Este vorba de PIB-ul (valoarea adău­gată din eco­nomie) calculat la p­a­ritatea puterii de cum­părare, adică prin armo­nizarea preţurilor, astfel încât comparaţia să fie relevantă între state.

    Astfel, România se afla la finalul lui 2021 pe locul  22 din 27 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte PIB/cap de locuitor raportat la media UE, mai bine ca Letonia (72%) şi puţin mai jos decât Ungaria (75%) sau Portugalia (75%).  Luxemburg (268%) şi Irlanda (219) conduc clasamentul. În cazul Luxemburgului, o ţară cu 640.000 de locuitor, datele sunt uşor distorsionate de faptul că ţara are mulţi angajaţi străini care produc pentru PIB, dar nu sunt număraţi la populaţie. În Irlanda, datorită fiscalităţii foarte prietenoase, îşi au sediul giganţi din tech precum Facebook, Amazon sau Google.

    Pe de altă parte, preţurile din România au fost, la finalul lui 2021, cele mai scăzute din Uniunea Europeană.  Practic, preţurile din România sunt la 55% faţă de media UE, în vreme ce în Bulgaria sunt la 56%. Cele mai mari preţuri din Europa sunt în aceleaşi ţări care conduc clasamentul PIB/capita: Irlanda, Danemarca şi Luxemburg.

    În România, puterea de cumpărare exprimată ca raportul dintre venituri şi preţuri a scăzut în ultimul an, pentru că salariul mediu a crescut sub nivelul inflaţiei de 16%, aşa cum sunt ultimele date comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).  „Cred că putem aproxima diferenţa dintre creşterea inflaţiei şi creşterea medie a salariilor. Acest câteva procente reprezintă erodarea puterii de cumpărare. Poate fi calculată şi în alt mod: veniturile reale sunt calculate incluzând şi cheltuielile obligatorii, gaz, întreţinere, care au crescut mult, iar mulţi dintre noi simţim mai puternic aceste creşteri, de exemplu“, mai spune Aurelian Dochia.

     

     

  • România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

    ♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

    Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

    Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

    „Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

    România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

    „Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

    Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

    „Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

    „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

    Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

     

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

     

    Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

     

  • Tudorel Andrei, preşedintele INS: În ultimii 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane

    În ultimii 30 de ani, populaţia României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane, la un nivel similar cu cel din 1966, de dinainte de implementarea politicilor pronataliste de guvernul comunist, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). 
     
    ”Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări”, spus Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, organizată de INS.
     
    Piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte arată o scădere a bazei, adică o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. 
     
    „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.
     
    În 2021, populaţia rezidentă a scăzut cu 5,3%, în raport cu 2011  iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Acet fenomenul este prezent la nivelul mai multor ţări din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie  de peste 11%, a populaţiei între cele două recensăminte, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, respectiv 0,9%, iar Cehia a avut o creştere.
     
    „Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale. Problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere. Aici poate apărea dezechilibre, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a spus preşedintele INS..
     
    Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. 
     

  • De ce cresc exporturile de medicamente, când în ţară lipseşte şi paracetamolul pentru copii?

    ♦ Medicamentele uzuale lipsesc din farmacii, iar în plin sezon rece părinţii nu mai găsesc tratamente pentru copii ♦ Exporturile de medicamente au crescut constant în ultimii cinci ani.

    În primele nouă luni din 2022, exporturile de medicamente au crescut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, de la 647 mil. euro până în septembrie 2021, la 677 mil. euro anul acesta, arată datele transmise de Insti­tutul Naţional de Statistică. O privire mai de ansamblu arată însă creşteri şi mai mari raportate la aceeaşi peri­oadă de nouă luni din 2018, de acum cinci ani, când expor­turile nu depăşeau 544 mil. euro, adică erau cu 24% mai mici decât în 2022, perioada ianuarie-septembrie. Ce s-a întâmplat însă în această perioadă de cinci ani? Deşi în ţară nu se mai găsesc medicamente uzuale, de la para­cetamol pentru copii, la branduri ca Nurofen, Panadol, medicamente de cancer, exporturile cresc de la an la an.

    Situaţia critică a lipsei medicamentelor din farmacii a ajuns şi pe masa Ministerului Sănătăţii, care se gândeşte la măsuri pentru a face rost de medicamente, dintre cele mai uzuale şi des folosite de pacienţi.

    Una dintre aceste măsuri este interzicerea exportului paralel, un fenomen vechi din piaţa farmaceutică, prin care medicamentele ajung în România, unde există cel mai mic preţ, după care sunt revândute către pieţele de unde au venit, cu un preţ mai mare.

    „Examinăm posibilitatea restricţionării temporare la export pentru anumite categorii de medicamente, împreună cu Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, mai ales antibiotice pentru copii şi alte tipuri de medicamente, inclusiv oncologice“, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.

    În topul celor mai mari 500 de exportatori, furnizat de INS, apar mai multe companii cu domeniu de activitate comerţul produselor farmaceutice, adică sunt distribuitori de medicamente. De altfel, top 10 exportatori de medicamente este dominat de aceste companii, în clasament fiind doar patru producători cu fabrici locale. Întrebarea este de ce apar distribuitorii de medicamente în acest clasament al celor mai mari exportatori? INS nu oferă valoarea exporturilor, ci doar numele companiilor care trimit medicamente în afara graniţelor.