Tag: infectie

  • România a trecut de 16.000 de pacienţi infectaţi la mai bine de două luni de la primul caz

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 16.002, cu 224 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, informează Grupul de Comunicare Strategică. De patru zile însă, numărul de pacienţi se menţine la sub 250, după ce media în ultimele săptămâni a fost constantă la pragul de 300 de pacienţi noi zilnic. Specialiştii spun că este nevoie de o constanţă în scădere pentru a putea vorbi despre un trend descendent al epidemiei, însă până acum numărul de noi cazuri a variat puternic. În total sunt 7.961 de persoane vindecate care au fost externate.

    Suceava a trecut de 3.300 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureştiul a ajuns la peste 1.500 de pacienţi. Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.016. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 228 de pacienţi. Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 14.300 de persoane, iar alte 19.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. Autorităţile au prelucrat până acum 277.804 de teste, faţă de 269.183 în ziua anterioară, ceea ce înseamnă 8.600 de probe de la zi la zi.

  • Încă şase simptome au fost adăugate pe lista celor care indică infecţia cu noul coronavirus

    Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) a adăugat şase noi simptome pe lista celor care indică infectarea cu noul coronavirus,
    scrie Insider.

    Noile simptome sunt frisoane, tremur repetat provocat de frisoane, dureri în gât, pierderea mirosului sau a gustului, dureri de cap şi dureri musculare. Acestea sunt în plus faţă de simptomele comune cunoscute anterior: febra, tuse şi dificultăţi de respiraţie.

    CDC a adăugat şase simptome noi pe lista celor care indică infectarea cu noul coronavirus: frisoane, tremur repetat provocat de frisoane, dureri în gât, pierderea mirosului sau a gustului, dureri de cap şi dureri musculare.
    După adăugarea acestora pe lista oficială, numărul total al simptomelor Covid-19 a ajuns la nouă, celelalte trei fiind febra, tuse şi dificultăţi de respiraţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a găsit un nou loc de muncă după ce a demisionat de teama infecţiei cu noul coronavirus. Unde va profesa Lorena Ehim, fosta şefă ATI de la Orăştie

    Lorena Ehim, medicul şef ATI de la Orăştie, care şi-a dat demisia la începutul crizei de teama infecţiei cu coronavirus, şi-a găsit un nou loc de muncă.

    Ehim va profesa la Spitalul Municipal din Lupeni, spital suport unde sunt internaţi zeci de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus.

    „Da, dar nu văd care este problema. Nu, nu am avut probleme cu doamna doctor niciodată. De foarte mult timp face gărzi şi nu am avut niciodată nicio problemă”, a declarat Carmen Misaroşi, managerul spitalului din Lupeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • 66 de noi cazuri de infecţie cu noul coronavirus în România

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat duminică 66 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în România. Numărul total al cazurilor confirmate ajunge astfel la 433, potrivit Mediafax.

    Potrivit GCS, cele 66 de noi cazuri înregistrate de sâmbătă până duminică au fost confirmate la pacienţi cu vârsta cuprinsă între 9 şi 74 ani.

    Numărul total al cazurilor a ajuns astfel la 433.

    „Până în acest moment, pe teritoriul României, au fost confirmate 433 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre cele 433 de persoane confirmate pozitiv, 64 au fost declarate vindecate şi externate (47 la Timişoara, 11 la Bucureşti, 3 la Craiova, 2 la Constanţa şi 1 la Iaşi)”, a transmis GCS.

    În secţiile ATI sunt internaţi 14 pacienţi cu noul coronavirus, dintre care 3 sunt în stare gravă.

    GCS mai anunţă că 4.803 persoane sunt în carantină, iar alte 65.799 sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

  • ULTIMA ORĂ: Au fost anunţate noi cazuri de coronavirus in România

    Numărul persoanelor care au fost confirmate cu infecţie cu coronavirus a ajuns la 168, anunţă, luni, Grupul de Comunicate Strategică (GCS). Toate persoanele nou confirmate pozitiv la COVID-19, respectiv 10, sunt fie contacţi ale unor cazuri pozitive, fie persoane aflate în carantină.

    „În contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie a.c., decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României pentru 30 de zile, măsurile adoptate regăsindu-se în anexa la acest comunicat. Până astăzi (luni – n.red.), pe teritoriul României, au fost confirmate 168 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre cei 168 de cetăţeni care au contactat virusul, 9 sunt declaraţi vindecaţi şi au fost externaţi”, potrivit GCS.

    De la ultima informare, au fost confirmate 10 cazuri noi, după cum urmează: 4 în Bucureşti, 2 în Ilfov şi câte unul în Constanţa, Teleorman, Neamţ şi Mureş.

    Toate persoanele nou confirmate pozitiv la COVID-19 sunt fie contacţi ale unor cazuri pozitive, fie persoane aflate în carantină. Cele 10 persoane au vârsta cuprinsă între 21 de ani şi 63 de ani.

    „Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.078 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 14.845 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.708 teste. Dintre acestea, 3.540 au fost cu rezultat negativ, adică persoanele de la care au fost prelevate mostrele analizate nu sunt infectate cu COVID-19. Testele au fost prelucrate în 7 unităţi sanitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Iaşi şi Constanţa”, conform sursei menţionate.

    Până în prezent, au fost înregistrate 36 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

  • Incă un deputatul PNL suspectat de infecţie cu coronavirus: Aştept rezultatul testului

    Deputatul PNL Bogdan Huţucă este suspectat de infecţie cu coronavirus, parlamentarul afirmând că este izolat la domiciliu, iar o echipă a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a venit la locuinţa sa şi i-a luat teste pentru COVID-19, urmând ca rezultatul să fie gata vineri după-amiază.

    Bogdan Huţucă a afirmat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu a fost confirmat drept purtător al virusului COVID-19.

    „Nu cred că poate veni rezultatul atât de repede. Mai durează câteva ore. Eu sunt autoizolat de ieri (joi – n.red.)”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Huţucă, deputat şi şeful PNL Constanţa.

    Senatorul liberal Vergil Chiţac a fost confirmat pozitiv, vineri, cu coronavirus. Acesta, împreună cu alte trei persoane apropiate lui, se afla în autoizolare.

    Premierul interimar Ludovic Orban a anunţat că atât el, cât şi toţi membrii Biroului Politic Naţional se vor izola la domiciliu, în condiţiile în care au intrat în contact cu Chiţac.

  • Numărul cazurilor de infecţie cu coronavirus ajunge la 49

    Încă două cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate joi dimineaţă, motiv pentru care numărul total ajunge la 49, în România, a anunţat, joi dimineaţă, medicul Adrian Streinu-Cercel.

    Cele două cazuri au fost confirmate joi dimineaţa.

    Conform sursei citate, cei doi pacienţi sunt un bărbat şi o femeie din Capitală

    Ambii sunt persoane care au intrat în contact cu bărbatul de 60 de ani, ofiţer în rezervă al MAI.

  • A patra persoana diagnosticată cu infecţie cu noul coronavirus pe teritoriul România

    Un al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus a fost confirmat, marţi după-amiază, în România, fiind vorba despre un bărbat în vârstă de 47 de ani din Timişoara, care a intrat în contact cu femeia de 38 de ani, deja diagnosticată cu această boală, anunţă Grupul ce Comunicare Strategică.

    „Este vorba despre un bărbat de 47 de ani, din Timişoara, care a fost contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020 şi care s-a întors din Italia. Mai exact, bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în acelaşi avion, în partea dreaptă a acesteia în data de 20 februarie 2020 cu o cursă care se întorcea din Italia. Din data de 28 februarie 2020, bărbatul, considerat contact direct, s-a aflat în autoizolare la domiciliu împreună cu familia. Rezultatele primei probe recoltate la începutul perioadei de autoizolare au fost negative. Rezultatul probei recoltată în ziua de ieri (în cea de-a 12 –a zi de la contactul cu femeia de 38 de ani) a ieşit pozitiv la infecţia cu coronavirus COVID 19”, anunţă Grupul de Comunicare Strategică.

    Conform primelor informaţii din partea DSP Timiş, bărbatul este asimptomatic, afebril.

    „S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara”, anunţă sursa citată.

    În curtea în care locuieşte bărbatul mai trăiesc alte două familii faţă de care se vor lua măsurile de autoizolare.

  • Vaccinul 9 valent, cel mai complex împotriva infecţiei HPV, va fi disponibil şi în România

    “Este un produs pentru sănătate publică care previne cancerul şi cred că cel mai evident lucru sau cel mai mare câştig în domeniul cancerului din ultimii 20 de ani. Existenţa acestui vaccin previne o infecţie corelată cu până la 100% cu acest cancer cancer de col uterin. (…) Este o mare oportunitate pentru România atât fete cât şi băieţi pentru că sunt multe ţări unde şi băieţii beneficiază de vaccinarea împotriva infecţiei cu HPV.(…) Vaccinurile sunt produsele medicamentoase cele mai controlate din lume din punct de vedere al siguranţei. Siguranţa vaccinului este esenţială şi la fel de importantă este şi eficacitatea”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival

    Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

    ”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.

    Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.

    ”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.

    ”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

    De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

    ”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

    Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

    Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.