BusinessMagazin

Tag: infectie

  • Vaccinul 9 valent, cel mai complex împotriva infecţiei HPV, va fi disponibil şi în România

    “Este un produs pentru sănătate publică care previne cancerul şi cred că cel mai evident lucru sau cel mai mare câştig în domeniul cancerului din ultimii 20 de ani. Existenţa acestui vaccin previne o infecţie corelată cu până la 100% cu acest cancer cancer de col uterin. (…) Este o mare oportunitate pentru România atât fete cât şi băieţi pentru că sunt multe ţări unde şi băieţii beneficiază de vaccinarea împotriva infecţiei cu HPV.(…) Vaccinurile sunt produsele medicamentoase cele mai controlate din lume din punct de vedere al siguranţei. Siguranţa vaccinului este esenţială şi la fel de importantă este şi eficacitatea”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival

    Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

    ”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.

    Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.

    ”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.

    ”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

    De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

    ”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

    Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

    Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.

  • Ce se întâmplă în organism dacă iei antibiotice şi consumi alcool

    Antibioticul, un cuvânt pe care îl auzim tot mai des. Controversa este: aliat sau duşman?

    Prescrierea antibioticului este specifică pentru fiecare pacient în parte, trebuie ţinut cont de tipul de infecţie, sensibilitatea germenului la medicament, distribuţia acestuia în organism, efectele adverse, toxicitatea şi gravitatea infecţiei.

    Ce se întâmplă dacă iei antibiotice şi consumi alcool? Este o întrebare pe care mulţi şi-o pun, iar răspunsul specialiştilor este unanim.

    Vezi aici ce se întâmplă în organism dacă iei antibiotice şi consumi alcool

  • Simbolul unui mare oraş din România a ajuns UN FOCAR DE INFECŢIE. Altădată un loc select, zona este acum acoperită de gunoaie

    Înfiinţat la jumătatea secolului al XVI-lea, la răspântia a patru drumuri principale, simbolul oraşului aproape că a dispărut. Pe vremuri, negustorii îşi aduceau aici mărfuri de tot felul, iar locul emana viaţă. Clientela era rafinată, datorită clădirilor din jur, precum restaurante, sedii de societăţi comerciale şi bănci.

    Lucrurile s-au schimbat în urmă cu 10 ani, când terenul a fost retrocedat, iar construcţia, demolată. Multe dintre amenajări au rămas abandonate, într-o stare dezolantă, iar în zonă a rămas doar amintirea a ceea ce a fost.

    Mai sunt câteva magazine pe o străduţă, dar şi aici, spun localnicii, vânzătoarele stau mai mult afară la „o ţigară sau o poveste”.

    Află care este oraşul care şi-a lăsat simbolul să ajungă un focar de infecţie, plin de gunoaie

  • Infecţia pe care o au 8 din 10 români, dar nu ştiu de ea

    Debutul acestei afecţiuni este discret şi nedureros, motiv pentru care poate trece neobservat de pacienţi.

    Opt din 10 români (80% din populaţie) suferă de această boală, însă doar doi din 10 români sunt conştienţi de asta şi numai unul dintre aceştia se tratează, arată un studiu.

    Opt din 10 români, adică 80% din populaţie, dezvoltă această boală. Potrivit unui studiu realizat de o clinică privată din Capitală realizat pe 800 de pacienţi, mai bine de jumătate dintre pacienţii cu această boală nu au împlinit încă 45 de ani.

    Vezi aici care este infecţia pe care o au 8 din 10 români, dar nu ştiu de ea

  • BuzzFeed, compania media care face legătura dintre curcanii vii şi atleţi

    Pentru Jonah Peretti haosul înseamnă creativitate. Prea multă ordine sufocă talentul, iar cu talent şi creativitate el şi-a transformat compania dintr-o afacere plictisitoare într-un colos al digital media cu 79 de milioane de utilizatori în fiecare lună.  Dacă îl întrebi pe Peretti, CEO-ul BuzzFeed, despre ce l-a influenţat, răspunsul ar suna ca un articol cu care compania sa ar încerca să şocheze piaţa, unul cu titlul: „Cele trei referinţe istorice care-ţi explică ce înseamnă BuzzFeed te vor face să spui «Hai să-mi ă$â@…!»“, scrie revista Fast Company.

    Peretti povesteşte despre o companie legendară înfiinţată în urmă cu mai mult de 100 de ani, Paramount Pictures, care deţinea propriul studio de producţie, propriile vedete şi propriul canal de distribuţie sub forma unui lanţ de cinematografe. „Acestea le-au permis să se adapteze şi să se schimbe odată cu piaţa“, spune el.

    Peretti mai are o fascinaţie, pentru CNN şi pentru modul în care Ted Turner, fondatorul, a condus un post TV de ştiri care emitea nonstop, dar la o fracţiune din costurile altor reţele, pentru că se ajuta de transmisia prin satelit şi de tehnologia televiziunii prin cablu.
    Apoi, mai este şi Jay Z. La începutul anilor 1990, spune Peretti, care a crescut în Oakland, California, şi a învăţat în şcollie de acolo, „singura muzică era muzica negrilor“. Versurile erau pline de fală – mai multe albume vândute însemnau mai mulţi bani şi mai multă opulenţă strălucitoare. Mai târziu, când Peretti, acum în vârstă de 42 de ani, s-a împrietenit cu oameni care îndrăgeau formaţii de indie rock, el a observat la ei „o ciudăţenie. Dacă le plăcea o formaţie se duceau după ea la toate spectacolele, dar dacă aceasta câştiga un contract cu o casă de discuri, spuneau: «Nu-mi mai place »“.

    O atitudine similară o aveau şi bloggerii, care au o relaţie „profund chinuită“ cu popularitatea. Media mainstream este cumva întruchiparea răului, este vândută. Peretti nu a avut această frustrare. „Cu BuzzFeed întotdeauna mă simţeam liber să merg cât mai sus, s-o facem să crească cât un gigant“, spune el.

    Senzaţia nu poate rezona decât cu versurile lui Jay-Hova (aluzie la Iehova, rapperul Jay spunând despre sine că este dumnezeul muzicii de gen): „Sunt atât de mult înaintea vremurilor mele încât sunt pe cale să încep o viaţă nouă / Priviţi în urma voastră, vă voi întrece de două ori“.

    La fel ca Paramount în urmă cu un secol, BuzzFeed şi-a clădit succesul deţinând toate elementele unui business media modern: o echipă internaţională de ştiri, propriul studio de producţie video, operaţiuni informatice sofisticate şi propria agenţie de publicitate. Aşa cum Ted Turner a folosit televiziunea prin cablu înainte ca aceasta să devină populară, Peretti a forţat BuzzFeed să-şi modeleze conţinutul pe „talia“ fiecărul canal social în dezvoltare, de la Snapchat, aplicaţie de mesagerie foto şi video, la Pinterest, tot o afacere de photo sharing.
    Iar BuzzFeed se extinde global, din Marea Britanie în Brazilia, din India în Mexic, Germania şi mai departe în Australia. Multe din aceste transformări s-au produs în ultimii doi ani. Această reţea cândva „de plictiseală la muncă“, aşa cum a descris-o chiar Peretti, a pornit ca simplu site web american. La sfârşitul anului 2014, Peretti a intuit că oamenii nu vor renunţa la aplicaţiile lor de social media şi de aceea a schimbat drastic strategia companiei: în loc să încerce să atragă privirile asupra propriului site, aşa cum fac cei mai mulţi publisheri, BuzzFeed publică texte originale, poze şi conţinut video direct acolo unde audienţa îşi petrece timpul, pe 30 de platforme globale diferite, de la Facebook la reţeaua rusească de socializare VK şi Telegram. În loc să scrie un articol definitiv şi să-l publice pe fiecare platformă (standardul pentru businessul media), BuzzFeed croieşte conţinut specific pentru reţeaua şi audienţa la care acesta ajunge.

    Care este rezultatul? Pe toate platformele pe care publică materiale compania generează cinci milioane de afişări – jumătate din conţinut video, o afacere care nici nu exista în urmă cu doi ani. Traficul de pe site s-a menţinut – 80 de milioane de utilizatori în SUA în fiecare lună, ceea ce pune BuzzFeed înaintea The New York Times, chiar dacă până la 75% din conţinutul BuzzFeed este acum publicat pe alte situri.

     

  • România, ţara tuturor bacteriilor. Cum ajuns să avem bebeluşi internaţi în spitale din cauza unor infecţii

    Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.

    Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.

    Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat  că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.

    “E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.

    Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.

    În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.

    Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.

    Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.

    Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.

    Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nişe ecologice”.

    “Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.

    România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.

    A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.

    Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.

  • Ministrul Sănătăţii, despre săpunul contaminat: Avem un grup de alertă, ne îndreptăm contra producătorului

    Bănicioiu a precizat că săpunul contaminat a fost găsit atât la Elias, cât şi la două spitale din Focşani şi Târgu Mureş.

    “Problema a fost descoperită de Spitalul Elias. Ei au anunţat Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, au recoltat imediat probele şi a fost interzisă acea susbstanţă. A fost anunţat producătorul şi (săpunul – n.r.) a fost retras din orice unitate sanitară din România”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

    Potrivit lui Bănicioiu, în prezent se fac teste la spitalele din Focşani şi Târgu Mureş, unde, până acum, nu a fost găsit niciun caz de pacient infectat.

    “Nu este vorba de mai multe persoane infectate. A fost vorba numai la Elias de două astfel de infecţii. Ambele sunt monitorizate. Există costituit un grup de alertă, sper să nu fie mai multe cazuri. Ancheta a fost începută, direcţiile de sănătate publică au retras acest produs. Săpunul lichid a fost achiziţionat conform procedurilor. În general aceste produse participă la licitaţii în baza unor certificate de conformitate. Sunt la fel ca în UE. Ei, când au participat la licitaţie, au adus acele certificate. (…) Acele certificate sunt în acord cu ceea ce prevede legislaţia europeană, avem chiar o directivă. Testele sunt făcute de producător şi acele teste sunt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declaraţie falsă şi de o testare, probabil, impropie”, a mai spus Bănicioiu, care a precizat că producătorul săpunului respectiv este o firmă din Târgu Mureş.

    Ministrul Sănătăţii a subliniat că, în acelaşi context, că autorităţile se vor îndrepta împotriva producătorului. “În general, la licitaţie, preţul primează la orice produs, dar trebuie să respecte toate normele şi să aibă avizele necesare. Nu este o scuză că preţul a fost ieftin”, a adăugat demnitarul.

    Un bebeluş şi un bolnav de cancer internaţi la Spitalul Elias s-au infectat, riscând să intre în şoc septic, din cauza unui săpun lichid, folosit de personalul unităţii, care era contaminat masiv, produsul fiind retras de la utilizare, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, directorul medical Dana Safta.

    Suspiciunea de infecţie cu bacteria Serratia a fost identificată, în 30 iulie, la un copil născut prematur şi la un bolnav de cancer, ambii având imunitate scăzută.

    “Ne-am întrebat de unde putea să apară infecţia cu Serratia. Fireşte că ne-am dus cu gândul la săpunul dezinfectant, săpun lichid, pe care îl avem în dotare din martie 2014, câşigător la licitaţia pentru materiale de dezinfecţie”, a spus directorul medical de la Spitalul Elias, Dana Safta.

    Ea a mai precizat că produsul era folosit de personalul medico-sanitar, inclusiv de cel din sălile de operaţie – chirurgi, asistente de sală, medici anestezişti -, aceştia din urmă trebuind, conform indicaţiilor de folosire a săpunului, să îl aplice de două ori pe mâini, înainte să îşi pună mănuşile din latex.

    Imediat după apariţia suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum şi din unele care erau sigilate.

    “Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni: în blocul operatoriu, în secţiile care au paturi şi pacienţi, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă: în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia”, a spus Safta.

    Au fost apoi trimise la Institutul Cantacuzino probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz şi din patru flacoane sigilate, alese întâmplător şi s-a confirmat existenţa aceloraşi tulpini în toate probele.

    “Probele recoltate de la pacienţi au confirmat că tulpinile sunt identice cu cele izolate din săpun. Pacienţii cu imunodeprimare, cum erau cei doi, puteau face septicemii, şocuri septice. Nu am ajuns la o complicaţie majoră, dar nu poţi untiliza un produs pentru dezinfecţie care după utilizare încarcă de nu ştiu câte ori pielea chirurgului. Practic, prin spălare, eu, chirug, cu acest produs îmi infectam tegumentele, aşa mai bine nu mă spălam cu nimic că oricum tegumentele erau mai curate decât cu «soluţie antiseptică». La o soluţie antiseptică încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor”, a mai spus directorul medical.

    Produsul a fost retras imediat. “Am retras tot lotul din secţii, şi ce era deschis, şi sigilat, dar şi dispozitivele prin care ajungea săpun în secţii. Am luat probe din toate sistemele şi erau contaminate. Am sistat distribuirea săpunului prin aceste sisteme. Am avut în contract peste 2.000 de flacoane, din luna martie. Ştiu că am returnat 241 de flacoane, câte mai erau sigilate în depozitul de materiale. Va trebui să schimbăm toată tubulatura, vom vedea cine va pălti daunele. (…) Modul în care noi ne cumpărăm materialele, care rezultă dintr-o licitaţie, la preţul cel mai mic, netestate (de spital, n.r.), ne duc la asemenea incidente”, a mai spus Safta, adăugând că produsele respective sunt autorizate de laboratoare mari.

    În urma sesizărilor, în 29 septembrie, Ministerul Sănătăţii (MS) a transmis o notă către toate spitalele din ţară prin care a cerut retragerea din uz a săpunului Maxil.

    “Ca urmare a identificării într-un spital a unei contaminări masive microbiene a săpunului bacterian Maxil produs de SC Romchim România SRL, se recomandă unităţilor sanitare să nu utilizeze acest produs biocid provenit din loturile 729, 409, 225”, arăta adresa MS trimisă direcţiilor de sănătate publică (DSP).

    Un flacon de un litru din acest săpun costă 18 lei.

  • Michael Schumacher a suferit o infecţie pulmonară. Purtătorul de cuvânt al pilotului: Nu comentăm speculaţiile

     Purtătorul de cuvânt al lui Michael Schumacher, Sabine Kehm, nu a dorit să facă nicio precizare în acest sens, mulţumindu-se să declare: “Nu comentăm speculaţiile”, informează Bild.

    La sfârşitul lunii ianuarie, sedativele administrate lui Michael Schumacher au fost diminuate pentru a permite începerea unui proces de trezire, care ar putea dura mult timp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INSP: În România, nu avem suspiciuni de infecţii cu noul coronavirus. Reţeaua sanitară este în alertată

     Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă autorităţilor sanitare naţionale să rămână vigilente, conform recomandărilor făcute anterior, şi să implementeze măsurile de prevenţie şi control al infecţiei în spitale, spune dr. Odette Popovici, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile.

    Potrivit medicului, în 8 mai, Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) a transmis mai multe recomandări statelor membre UE, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

    În acest context, personalul medical din EU ar trebui să fie vigilent în continuare, pentru identificarea rapidă a pacienţilor care necesită investigaţii de laborator. Prin urmare, pacienţii cu infecţii

    respiratorii acute severe care au călătorit în Peninsula Arabică şi ţările vecine în perioada de zece zile anterioară debutului bolii ar trebui investigaţi rapid, în conformitate cu recomandările ECDC şi cele naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro