BusinessMagazin

Tag: inchisori

  • Poveştile incredibile a unor deţinuti care au evadat de mai multe ori din închisoare. Unul dintre ei s-a pus într-o cutie mare şi s-a expediat singur din puşcărie

    Prison Break a fost un serial TV de succes ce a prezentat, cel puţin în primul sezon, un plan foarte complex de evadare din închisoare. Însă totul a fost ficţiune. Oamenii prezentaţi în articol au reuşit să evadeze de mai multe ori din închisori reale cu ajutorul a tot felul de trucuri.

    Willie Sutton, cunoscut şi ca Slick Willie, jefuia bănci. Se spune că a furat peste 2 milioane de dolari din bănci de-a lungul cariere sale. Acesta a fost încarcerat de mai multe ori. Prima dată a reuşit să evadeze după ce a pus mâna pe un pistol, a doua oară a trecut gardul închisorii cu o scară, iar a treia oară a fugit printr-un tunel săpat de alţi deţinuţi. Sutton a devenit consultat şi sfătuia băncile cum să-şi îmbunătăţească securitatea clădirilor. A apărut chiar în câteva reclame.

    Richard McNair s-a expediat singur din puşcărie. S-a pus singur într-o cutie mare, apoi cutia a fost expediată. A stat în libertate un an de zile când a fost prins din nou.

    Steven Jay Russell a evadat de câteva ori din puşcărie ca să fie împreună cu iubitul lui. Cei doi s-au întâlnit în puşcărie apoi au fost eliberaţi. Însă Russell a fost arestat iar pentru delapidare. Prima dată a scăpat din puşcărie după ce a pretins că este un judecător şi a scăzut cauţiunea de la 950.000 de dolari la 45.000.  A fost prins apoi a evadat din nou pretinzând că este un doctor. Iar  asta nu este tot. A convinsi autorităţile puşcăriei că are SIDA (deşi nu are) şi a fost eliberat către un centru de tratament care nu exista, a realizat acest lucru după ce a pretins că este doctor. A fost prins şi a primit 144 de ani de puşcărie. Viaţa lui a fost subiect de film, “I love you Phillip Morris”, iar rolurile principale au fost interpretate de Jim Carrey şi Ewan McGregor.

  • O delegaţie LIBE vine joi la Bucureşti să discute cu Iliescu, Talpeş şi Niţu legat de presupuse centre CIA în România

    Delegaţia are prevăzute joi întâlniri cu fostul preşedinte Ion Iliescu, cu fostul director al SIE Ioan Talpeş şi cu secretarul de stat MAE, George Ciamba, a precizat departamentul de comunicare al LIBE, la solicitarea MEDIAFAX.

    Întâlnirea cu Ion Iliescu ar urma să aibă loc joi, la ora 17.00, potrivit programului delegaţiei, obţinut de MEDIAFAX, însă fostul preşedinte nu a confirmat încă participarea la discuţii.

    Întâlnirile cu procurorul general al României Tiberiu Niţu şi cu membri ai Parlamentului vor avea loc vineri.

    De asemenea, în programul de joi al delegaţiei sunt stabilite întâlniri cu Maria-Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH, Diana-Olivia Hatneanu, membru în consiliul director al APADOR-CH, Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice şi cu Adrian Mogos şi George Colgiu, de la International Consortium of Investigative Journalists.

    Din delegaţia Comisiei LIBE fac parte Tanja Fajon, Eva Joly, Laura Ferrara, Jeroen Lenaers şi Barbara Spinelli.

    Comisiile pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European au reînceput ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a unor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA şi în baza unei rezoluţii adoptate în 11 februarie de Parlament.

    Această anchetă presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie şi culegerea tuturor informaţiilor şi probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA, potrivit unui comunicat de presă al PE.

    Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006.

    De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

    Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de “interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

    Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.

    În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că
    detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

    Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri.

    În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

    Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deţinuţii care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, ţara noastră dar şi Polonia la CEDO.

    În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.

    După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităţile române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate
    întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora “alegaţiile” aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

    În prezent, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamaţii făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenţia secretă, rele tratamente şi procedura de extrădare.

  • Un avocat şi un fost inginer zootehnist au dezvoltat un business în panificaţie, patiserie şi cofetărie de peste 1,6 milioane de euro

    Alexandru Dimofte şi Claudia Nicolae, respectiv un avocat şi un fost inginer zootehnist, au dezvoltat o afacere de producţie de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie de peste 1,6 milioane de euro, iar acum încearcă să o ducă la nivelul următor.

    “Scopul nostru este să devenim un brand naţional în producţia de produse de patiserie şi cofetărie“, descriu Alexandru Dimofte şi Claudia Nicolae pe site-ul Doi Pitici unul dintre obiectivele pe termen lung ale firmei Golf Trade, sub care operează acest brand.

    Firma are o unitate de producţie în Brăila, axată pe producţia şi comercializarea de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie, iar produsele sunt distribuite în toată ţara, atât în reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri, cât şi în cadrul unor instituţii publice, precum spitalele şi închisorile din zona Brăilei. O parte dintre produsele comercializate au ca destinaţie şi pieţele din Spania şi Italia, unde sunt vândute  comunităţilor de români.

    Toate aceste activităţi au generat anul trecut venituri de 7,5 milioane de lei (circa 1,68 milioane de euro), iar estimările pentru următorii trei-patru ani vorbesc despre afaceri de circa 4 milioane de euro, potrivit lui Alexandru Dimofte. Dacă partenera sa, Claudia Nicolae, este de profesie avocat şi este implicată mai ales în aspectele legale ale firmei, Dimofte este cel care conduce operaţiunile de zi cu zi ale firmei.

    Antreprenorul a demarat afacerea Golf Trade în 2005, prin producţia de eclere şi amandine în piaţa Concordia din Brăila: „Aveam un prieten care mi-a spus: «Hai să facem o cofetărie» şi aşa am intrat în această industrie“. De profesie inginer zootehnist, nu mai lucrase anterior în acest domeniu: şi-a început cariera în cadrul unei ferme zootehnice din Brăila, unde a lucrat vreme de 10 ani, ulterior a lucrat doi ani în cadrul Campofrio ca director de aprovizionare, după care au urmat încă doi ani pe care i-a petrecut la firma de instruire managerială Codex. După aceste experienţe, a hotărât să se întoarcă acasă, unde a trecut de la producţia de eclere şi amandine proaspete la livrarea ambalată a acestora şi apoi la acoperirea întregii game de cofetărie şi patiserie.

    Concomitent cu diversificarea gamelor, Golf Trade s-a mutat din spaţiul iniţial, din piaţa din Brăila, mai întâi într-o fostă fabrică de pâine, iar ulterior într-o clădire ce găzduise anterior laboratoare de alimentaţie publică. Dimofte spune că au investit 1,6 milioane de euro, bani europeni, într-un proiect aflat în derulare pentru o hală de producţie, construită în proporţie de 90% şi pentru care estimează să finalizeze implementarea proiectului până la sfârşitul anului. „Căutăm un partener astfel încât să ducem mai departe proiectul“, explică antreprenorul, menţionând că mai are planuri în ce priveşte dezvoltarea Golf Trade.

    Prezenţa în reţelele de hipermarketuri este printre cele mai importante aspecte pe care le-a luat în calcul de la lansarea afacerii, aproximativ 300.000 de euro fiind investiţi doar în această direcţie. „Cred că la nivel naţional sunt jucătorul cu cele mai multe listări, am cele mai multe conturi în retail“, spune Dimofte. Antreprenorii brăileni şi-au direcţionat strategia spre creşterea prezenţei în reţelele de retail şi în creşterea volumelor de vânzări, dar şi în întărirea cotei de piaţă prin prezenţa în canale alternative – cum ar fi participarea la licitaţii publice, cu scopul de a livra produsele realizate în spitale şi închisori, prin distribuţie proprie.

  • Pentagonul examinează două închisori militare din SUA pentru a transfera deţinuţi de la Guantanamo

    Căpitanul Jeff Davis, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că o echipă a examinat vineri închisoarea militară din Fort Leavenworth, statul Kansas, şi va evalua apoi centrul de detenţie Navy Brig din Charleston, statul South Carolina.

    Davis a precizat că echipa va evalua costurile asociate cu construcţia şi alte schimbări necesare pentru a folosi închisorile pentru a găzdui deţinuţi, dar şi procese în comisiile militare, în cazul celor acuzaţi de crime de război.

    Davis a afirmat că mai sunt şi alte închisori, în afară de cele din Kansas şi South Carolina, pe care le va vizita echipa.

    Deşi echipa examinează întâi centre militare, Biroul american al Penitenciarelor lucrează de asemenea la o listă cu închisori civile.

    Închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo Bay este o prioritate pentru preşedintele Barack Obama, care a promis în prima zi de mandat că va face acest lucru. Acest efort a întâmpinat însă numeroase obstacole, inclusiv opoziţia republicanilor şi a unor democraţi din Congres, precum şi dificultăţi în transferul zecilor de deţinuţi care pot fi eliberaţi.

    Oficialii trebuie să găsească ţări dispuse să găzduiască deţinuţii şi trebuie să primească asigurări că vor fi monitorizaţi adecvat şi nu vor reprezenta un pericol pentru securitate.

    Aproximativ 52 dintre cei 116 deţinuţi care se mai află la Guantanamo pot fi eliberaţi, dar secretarul american al Apărării, Ash Carter, şi predecesorii săi au subliniat că nu vor elibera niciun deţinut până nu obţin toate garanţiile de securitate. Ceilalţi 64 sunt consideraţi prea periculoşi pentru a fi eliberaţi.

  • SUA deţin mii de fotografii de la închisorile secrete ale CIA, inclusiv din România – presă

    Majoritatea fotografiilor prezintă închisori secrete din Thailanda, Afganistan şi Polonia. De la centrele din România şi Lituania, care au fost folosite printre ultimele, înainte de a fi închise în 2006, există mai puţine imagini.

    Imaginile, în format electronic, prezintă cadre din interiorul şi exteriorul închisorilor secrete în care CIA a deţinut suspecţi al-Qaeda după atentatele de la 11 septembrie, dar nu arată interogatoriile deţinuţilor sau practicile brutale, precum simularea înecului, la care au fost supuşi unii suspecţi.

    Fotografiile prezintă însă deţinuţi dezbrăcaţi în timpul transportului, potrivit oficialilor citaţi, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, pentru că materialele sunt clasificate.

    În imagini apar de asemenea membri ai personalului CIA şi ai serviciilor de informaţii străine, precum şi psihologii Bruce Jessen şi James Mitchell, doi dintre arhitecţii programului de interogare.

    În fotografii pot fi văzute celule şi băi de la centrele de detenţie, inclusiv unul din Afganistan cunoscut drept “Salt Pit” (Mina de sare). Un oficial american, care a văzut imaginile, a afirmat că acestea par să fi fost realizate din motive bugetare, pentru a documenta modul în care sunt cheltuiţi banii.

    Procurorii militari americani au aflat anul acesta despre fotografiile de la închisorile secrete ale CIA, în timp ce revizuiau materialele colectate pentru investigaţia Senatului privind programul de interogare al Agenţiei Centrale de Informaţii, potrivit unor oficiali americani.

    Existenţa celor aproximativ 14.000 de fotografii va provoca probabil o nouă întârziere în activitatea comisiilor militare de la Guantanamo Bay, Cuba, în condiţiile în care avocaţii apărării cer ca imaginile să fie predate. Avocaţii au spus că nu au fost informaţi despre fotografii şi au apreciat că este inacceptabil ca acestea să apară la mai mult de trei ani de la punerea sub acuzare a lui Khalid Sheik Mohammed şi a altor patru suspecţi acuzaţi de plănuirea atentatelor de la 11 septembrie 2001.

    Administraţia americană se va opune probabil oricărei cereri de a preda fotografii cu ofiţeri CIA sau alţi membri ai personalului, argumentând că securitatea lor ar putea fi pusă în pericol, în timp ce avocaţii apărării vor spune că trebuie să identifice potenţiali martori.

  • Un român a fost desemnat ”Fotograful Anului” la secţiunea Arhitectură de juriul celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ, fotograf profesionist din Bucureşti, a fost selectat dintr-un grup de peste 87.000 de participanţi pentru a participa la categoria ”Professional”, secţiunea Arhitectură, cu seria sa numită “Camera intimă”. Lucrarea artistului român prezintă o serie de imagini copleşitoare realizate în celulele a 35 de închisori din România.

    „Premiul de la Sony World Photography este cel mai important pe care l-am câştigat până acum”, a declarat Bumbuţ. “Din 2008, de când am început această serie, m-am întrebat cum va fi primită şi înţeleasă.”

    Seria de fotografii câştigătoare va fi expusă în cadrul expoziţiei Sony World Photography Awards 2015, din cadrul Somerset House, Londra şi va fi publicată în catalogul Sony World Photography Awards 2015. Fotograful român va primi premiul şi un echipament foto Sony de ultimă generaţie în cadrul galei de deschidere a expoziţiei. 

  • REPORTAJ: Cinci românce îşi cresc copiii în închisori din state europene

    Numeroase ţări europene, precum Elveţia, Belgia, Turcia, Suedia, Spania, Franţa, Danemarca, Grecia şi Italia, au prevederi legale care reglementează situaţia femeilor aflate în închisoare, cărora li se poate acorda dreptul, în baza unor condiţii specifice, de a-şi aduce copiii în centrele de detenţie.

    “În prezent, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare menţionate, există în atenţie cinci cazuri ale unor femei de cetăţenie română aflate în această situaţie, respectiv unul în Elveţia, unul în Franţa, unul în Portugalia şi două în Spania”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe (MAE), la solicitarea MEDIAFAX.

    Potrivit MAE, reprezentanţii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare fac vizite periodice la penitenciare şi acordă asistenţă consulară, la cerere, fiecărui cetăţean român aflat în detenţie, care îşi exprimă dorinţa de a dialoga cu consulul. Totodată, consulii români participă constant la întrevederi cu reprezentanţii penitenciarelor, cu scopul de a obţine informaţii actualizate asupra situaţiei cetăţenilor români aflaţi în centrele de detenţie.

    În România, femeile pot sta cu copiii lor în penitenciar doar până când aceştia împlinesc vârsta de un an, astfel de regim fiind doar la Penitenciarul de Femei Târgşor. În prezent, însă, nicio femeie nu se află în închisoare alături de copilul său, deoarece instanţele au admis cererile lor de întrerupere a pedepsei.

    Conform unui răspuns transmis de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea MEDIAFAX, privind drepturile mamelor care execută pedepse cu închisoarea şi ale femeilor gravide aflate în penitenciar, atunci când o femeie privată de libertate naşte, administraţia penitenciarului ia măsuri ca, în mod excepţional, aceasta să îşi poată îngriji copilul până la vârsta de un an, iar în această perioadă copilul este cazat alături de mama sa. În România, condiţiile necesare pentru asigurarea acestui drept sunt oferite mamelor doar la Penitenciarul de Femei Târgşor.

    La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta. În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijire familiei sau persoanei indicate de mamă, acesta este încredinţat, potrivit legii, unei instituţii specializate, fiind informate, în acest sens, autorităţile pentru protecţia copilului. După împlinirea vârstei de un an, copilul, care nu mai poate rămâne alături de mama sa, o poate vizita pe aceasta în penitenciar, însoţit de persoane adulte, în limita numărului lunar de vizite la care au dreptul persoanele private de libertate, conform legii.

    În ceea ce priveşte drepturile femeilor gravide aflate în penitenciar, ANP precizează că acestea beneficiază de asistenţă medicală prenatală şi postnatală, iar naşterea are loc în afara penitenciarului, într-un spital.

    “Femeile condamnate la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt însărcinate, sunt îndrumate să solicite întreruperea executării pedepsei. Cererea se va înainta instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere, corespunzătoare în grad instanţei de executare. În acelaşi mod se procedează ori de câte ori pe perioada executării pedepsei privative de libertate se constată starea de graviditate”, spune ANP.

    În situaţia în care instanţa nu admite solicitarea deţinutelor gravide de a întrerupe pedeapsa, atunci, cu o lună înaintea datei probabile a naşterii, femeia este internată într-un penitenciar spital, până la momentul naşterii. La momentul naşterii, deţinuta este internată într-un spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii, cu secţie de ginecologie şi secţie de neonatologie.

    La nivel internaţional, numeroase ţări permit prezenţa copiilor în închisori alături de un părinte încarcerat, însă majoritatea impun limite de vârstă şi privind perioada de şedere a minorilor în centrele de detenţie, potrivit unui raport din august 2014 al Bibliotecii Congresului american, actualizat în ianuarie 2015.

    Conform raportului, care studiază legislaţia din 97 de state, unele impun însă şi alte criterii, precum perioada de alăptare sau evaluarea intereselor copilului. În majoritatea cazurilor, închisorile care pot găzdui copii trebuie să îndeplinească anumite standarde, precum alimentaţie adecvată, acces la îngrijiri medicale sau servicii de îngrijire a copilului. În unele ţări, pe lângă plasarea copilului în detenţie alături de părinte, există varianta amânării executării pedepsei sau arestul la domiciliu.

    BELGIA

    Legislaţia belgiană permite deţinuţilor să îşi ţină copiii alături de ei în închisoare până la împlinirea vârstei de trei ani, în unităţi speciale pentru găzduirea mamelor cu copii.

    DANEMARCA

    Legea daneză prevede că o femeie sau un bărbat îşi poate ţine copilul cu vârsta mai mică de un an în închisoare dacă este capabil/ă să aibă grijă de el. Deţinuţii au aceleaşi drepturi la servicii medicale ca restul populaţiei şi pot munci la fel ca alţi cetăţeni. Mamele încarcerate care lucrează în închisori au dreptul la un an de concediu maternal pentru a se concentra pe creşterea copilului. Deţinuţii care muncesc au, de asemenea, dreptul la concediu medical cu plată.

    ANGLIA ŞI ŢARA GALILOR

    În Anglia şi Ţara Galilor există unităţi specializate pentru mame cu bebeluşi, separate de restul deţinuţilor, pentru a permite copilului să stea alături de mamă, dacă acest lucru este spre binele său. În majoritatea cazurilor, copilul părăseşte unitatea până la vârsta de 18 luni, dar în cazuri excepţionale poate rămâne mai mult.

    FINLANDA

    În Finlanda, un copil mic poate fi plasat într-o unitate familială din închisoare în timp ce părintele îşi ispăşeşte pedeapsa, până la împlinirea vârstei de doi ani, sau până la trei ani dacă este necesar pentru binele copilului. În perioada 2000-2006, aproximativ 100 de copii se aflau în închisori finlandeze alături de mamele lor.

    FRANŢA

    Legislaţia franceză permite mamelor încarcerate să-şi ţină copiii cu ele până la împlinirea vârstei de 18 luni, dar perioada poate fi prelungită la cererea mamei şi după consultarea unei comisii formate dintr-un psihiatru, un pediatru, un psiholog şi un ofiţer de probaţiune.

    GRECIA

    În Grecia, mamele încarcerate îşi pot ţine copilul alături de ele până la vârsta de trei ani, în unităţi speciale, pentru a asigura nevoile acestora. Copiii mai mari de trei ani şi care nu au sprijinul altor membri ai familiei pot fi plasaţi în instituţii speciale.

    IRLANDA

    Conform reglementărilor din Irlanda, mamele îşi pot ţine copiii în închisoare până la împlinirea vârstei de un an, indiferent dacă bebeluşul a fost născut în centrul de detenţie sau anterior încarcerării mamei.

    ITALIA

    Legislaţia italiană permite mamelor cu copii de până la trei ani să beneficieze de alternative la încarcerare. De asemenea, femeile care au copii de până la zece ani îşi pot ispăşi pedepsele la domiciliu, în altă reşedinţă privată sau într-un centru de îngrijire şi asistenţă, dacă nu există pericol de recidivă şi deja au executat o treime din sentinţă. Potrivit presei, aproximativ 60 de copii cu vârsta sub trei ani intră anual în închisorile italiene alături de mamele lor.

    LUXEMBURG

    Conform reglementărilor din Luxemburg, copiii care sunt prea mici pentru a fi separaţi de mamele lor primesc permisiunea de a sta alături de ele în închisoare.

    NORVEGIA

    Norvegia nu permite copiilor să stea alături de mame în închisoare, acestea fiind mutate în mødrehjem (case pentru mame) până ce copilul va fi suficient de mare pentru a fi separat, în general în jurul vârstei de nouă luni. De asemenea, o femeie însărcinată sau care are un copil mai mic de nouă luni poate beneficia de amânarea executării pedepsei. Copiii care nu pot fi crescuţi de mame în închisori pot fi plasaţi în centre de îngrijire.

    PORTUGALIA

    Femeile şi bărbaţii deţinuţi în Portugalia au dreptul să-şi ţină copilul în închisoare până la vârsta de trei ani, sau în cazuri excepţionale până la cinci ani, cu consimţământul celuilalt tutore şi dacă este spre binele copilului. În astfel de cazuri, minorului trebuie să-i fie asigurat accesul la servicii medicale şi activităţi educaţionale şi de divertisment adecvate.

    RUSIA

    Femeile din Rusia care au deja copii nu îi pot lua în închisoare cu ele, deşi legislaţia nu interzice acest lucru explicit. În schimb, dacă o femeie naşte în timp ce se află în detenţie, copilul poate rămâne cu ea o perioadă sau poate fi plasat într-o unitate de îngrijire a copiilor din cadrul penitenciarului, până la vârsta de trei ani, unde poate fi vizitat de mamă după încheierea programului de muncă.

    SPANIA

    Conform reglementărilor din Spania, un copil cu vârsta până la trei ani poate sta alături de mama sa în închisoare, dacă nu există riscuri pentru el. Autorităţile trebuie să plaseze mamele cu copii în unităţi speciale, separate de restul deţinuţilor. În noiembrie 2006, 156 de copii se aflau alături de mamele lor în închisori spaniole.

    SUEDIA

    Conform legislaţiei suedeze, femeile sau bărbaţii încarceraţi îşi pot ţine copiii în închisoare, dacă acest lucru este spre binele minorului. Suedia foloseşte însă în multe cazuri pedepse alternative, precum eliberarea condiţionată sau monitorizarea electronică. Legislaţia permite de asemenea amânarea executării pedepsei cu închisoarea în cazul unei femei însărcinate sau care alăptează.

    ELVEŢIA

    Codul Penal elveţian prevede forme speciale de detenţie pentru femeile care nasc şi pentru cele care au deja copii mici. În practică, un copil stă alături de mamă până la vârsta de trei ani. Autorităţile federale din cantoanele elveţiene au înfiinţat unităţi speciale pentru femeile cu copii, care dispun de personal specializat, camere adecvate şi instituţii externe de îngrijire pe timpul zilei.

    TURCIA

    Legislaţia turcă prevede că minorii cu vârsta până la şase ani, care nu pot fi îngrijiţi de altcineva în afară de mame, pot sta cu acestea în închisoare. Pe timpul zilei, copiii peste trei ani merg la grădiniţe, iar cei mici rămân cu mamele lor în celule. Copiii şi mamele care alăptează dispun de alimentaţie adecvată. În iulie 2014, ministrul Justiţiei Bekir Bozdag afirma că 353 de copii se aflau alături de mamele lor în închisoare.

    CHINA

    Legislaţia chineză nu pare să permită copiilor să stea în închisoare alături de mamele lor. În schimb, o femeie condamnată la închisoare îşi poate ispăşi pedeapsa în afara închisorii dacă este însărcinată sau alăptează.

    STATELE UNITE

    Potrivit unui articol din 18 februarie 2015 din revista Pacific Standard, zece state americane – New York, California, Illinois, Indiana, Ohio, Nebraska, South Dakota, Washington, West Virginia şi Wyoming – au un sistem de “creşe în închisori”, care permite mamelor să-şi ţină copiii alături de ele între unul şi doi ani.

  • Guvernul alocă bani pentru condiţii mai bune în detenţie şi două închisori noi, în Caracal şi comuna Berceni

    Banii au fost alocaţi din Fondul de rezervă bugetară.

    Din suma totală, un milion lei vor fi cheltuite pentru finanţarea unor lucrări de reparaţii, igienizare, achiziţionarea de saltele şi pături în penitenciare, 500.000 lei vor fi folosite pentru studiul de prefezabilitate aferent unui nou penitenciar la Caracal şi 500.000 lei sunt rezervate pentru studiul de prefezabilitate aferent unui nou penitenciar în comuna Berceni.

    Noile penitenciare de la Caracal şi Berceni vor fi construite prin valorificarea unor imobile preluate de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

    În urmă cu o săptămână, purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă, a anunţat că Guvernul va aloca în perioada următoare, din Fondul de rezervă, sume pentru îmbunătăţirea condiţiilor şi creşterii capacităţii de cazare din penitenciare.

    Mai mulţi dintre foştii politicieni încarceraţi în ultima perioadă au reclamat condiţiile precare şi aglomeraţia din închisori la care sunt supuşi ei şi ceilalţi deţinuţi, acuzând că Ministerul Justiţiei nu asigură finanţarea necesară, în condiţiile în care însă nu au insistat pe acest subiect când s-au aflat la guvernare.

    Un document al Ministerului Justiţiei prezentat, în urmă cu două săptămâni, de MEDIAFAX relevă că statul cheltuieşte lunar cu întreţinerea unei persoane aflate în închisoare 512 lei, la finele lunii ianuarie în detenţie aflându-se aproape 30.000 de deţinuţi, dar cu un deficit de locuri de cazare de peste 10.000 locuri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat recent că situaţia condiţiilor din penitenciare este în unele cazuri “sub limita demnităţii umane” şi sunt necesare fonduri de aproximativ un miliard de euro pentru a remedia acest lucru, existând demersuri pentru obţinerea de fonduri europene în acest sens.

    Şi premierul Victor Ponta a afirmat că sistemul penitenciar se confruntă de mult timp cu probleme, motiv pentru care România a şi fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar pentru un program de investiţii în domeniu este necesar să nu se spună că Guvernul vrea să ajute corupţii.

    În urmă cu doi ani, la nivelul PSD era discutat un proiect care viza construcţia de grădiniţe, şcoli, spitale de stat, dar şi închisori în parteneriat public-privat.

    Ideea unei închisori în regim public-privat a apărut încă din timpul Guvernului Adrian Năstase, când autorităţile din Austria au reclamat creşterea numărului de deţinuţi români din închisoriile lor şi au cerut României să îi repatrieze pe aceştia, guvernanţii români invocând însă lipsa locurilor de detenţie.

    Guvernul Năstase a început chiar discuţiile, în 2003, cu Guvernul de la Viena pentru construirea la Calafat a unei închisori în România din fonduri ale Guvernului Austriei, oficialii vienezi spunând că ridicarea unei închisori în România ar costa numai o zecime din suma cheltuită în acelaşi scop în Austria, situaţia fiind aceeaşi şi în ceea ce priveşte costurile întreţinerii unui deţinut.

    Proiectul acestei închisori, care urma să respecte normele europene, a fost abandonat ulterior de autorităţile române.

  • Doi români au ajuns în finala celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ a ajuns în finală graţie seriei Camera Intimă, înscrisă la secţiunea Arhitectură în categoria pentru profesionişti, care prezintă mai multe imagini realizate în celulele a 35 de închisori din România. Al doilea finalist român, Daniel Necula, semnează fotografia Wrong Way în categoria Open, o fotografie alb negru îndrăzneaţă, despre o femeie pe o bicicletă, cu un detaliu inedit.

    Fotografiile realizate de cei doi finalişti români vor fi expuse în cadrul expoziţiei 2015 Sony World Photography Awards Exhibition, găzduită de Somerset House din Londra, în perioada  aprilie – 10 mai.

    Ediţia de anul acesta a adunat cel mai mare număr de concurenţi din istoria de opt ani a prestigiosului eveniment. Finaliştii au fost aleşi dintr-un număr record de 173.444 de înscrişi proveniţi din 171 de ţări, o creştere de 24% în comparaţie cu numărul de participanţi de anul trecut.

    Fotografii înscrişi în categoria Open au fost jurizaţi pe baza unei singure fotografii, în timp ce competitorii din categoria destinată profesioniştilor au concurat cu un portofoliu de fotografii.

    Cei 10 câştigători din categoria Open vor fi anunţaţi pe 31 martie, iar cei 13 căştigători din categoria dedicată profesioniştilor vor fi anunţaţi pe 23 aprilie în cadrul unei festivităţi de premiere la Londra. 

    În cadrul aceleiaşi ceremonii, va fi decernat şi premiul L’Iris d’Or pentru Cel mai bun fotograf profesionist al anului, care, pe lângă titlu, va câştiga şi premiul cel mare de 25.000 de dolari.  Alături de el vor fi anunţaţi şi câştigătorii categoriei destinate profesioniştilor, a categoriei pentru tineri şi studenţi, respectiv căştigătorul titlului de Fotograful anului din categoria Open, care va fi răsplătit cu 5.000 de dolari.

  • Suedia închide patru închisori din lipsă de infractori. Numărul condamnărilor atinge un minim istoric

    Autorităţile din Suedia au anunţat că vor închide patru penitenciare şi un centru pentru arestări preventive, ca urmare a numărului redus de condamnaţi care execută pedepse privative de libertate. În prezent, oficialii de la Stockholm raportează 4.500 de deţinuţi la o populaţie de 9,5 de locuitori.

    Numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu peste o mie, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri şi a programului de reeducare a deţinuţilor demarat de conducerea penitenciarelor. “Rolul nostru nu este să pedepsim deţinuţii. Pedeapsa este însăşi codamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici”, spune Nils Öberg, directorul general al administraţiei penitenciarelor suedeze.

    Numărul codamnaţilor a ajuns de la 5.722 la 4.500, iar rata recidivismului este de 40%, mult mai scăzută decât cea din Statele Unite ale Americii sau alte ţări europene.

    “Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate şi a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici”, mai spune Öberg.

    Închisorile suedeze sunt dotate cu mese de tenis şi biliard, săli de pictură, sală de sport cu saună şi solar, sere şi stupi, iar fiecărui condamnat îi este alocat un ofiţer de legătură, direct responsabil de integrarea sa în societate.