BusinessMagazin

Tag: incertitudine

  • Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) susţin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

    În cadrul studiului PwC “Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

    Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

    Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

    SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

    De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

    Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

    În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

    „Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

    Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

    Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

    1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

    2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

    3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

    4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

     

     

  • Atradius: Exportatorii români se confruntă cu riscuri sporite generate de pieţele globale

    „În acest context economic, unele industrii autohtone vor fi expuse într-un mod semnificativ riscului de credit, şi anume industria textilelor şi a prelucrării metalelor. Altele, precum agricultura, industria chimică şi farma, sau sectorul serviciilor financiare nu vor fi afectate”, spune Andreas Tesch, chief market officer Atradius. El adaugă că „acelaşi lucru este valabil şi pentru industria constructoare de maşini. Pe de altă parte, sectorul electronicii şi de IT, transportul, construcţiile, serviciile, energia, industria alimentară şi industria auto – puternic orientată spre export – se confruntă cu o expunere moderată la riscul de credit”.

    Având în vedere că, în România, rata medie a insolvenţelor este dublă faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, este vital ca societăţile să stabilească un management eficient al creditului şi să se protejeze împotriva riscurilor de credit comercial în creştere.   

    „La nivel mondial, exportatorii se confruntă cu un mediu politic şi economic din ce în ce mai dificil. În sfera politică, observăm o creştere a măsurilor protecţioniste”, explică Andreas Tesch. Potrivit reprezentanţilor Atradius, un alt factor de incertitudine îl reprezintă Brexit-ul, ale cărui consecinţe sunt încă dificil de anticipat.

    În privinţa riscurilor economice, există o permutare continuă şi semnificativă a fluxurilor comerciale în favoarea unor noi jucători precum China şi alte ţări emergente din Asia, evoluţie care se va accentua în viitor. În plus, creşterea îndatorării la nivel mondial, accelerarea inflaţiei şi scumpirea creditelor ar putea vulnerabiliza consumul şi investiţiile la nivel mondial. Mai mult, piaţa valutară şi cea de mărfuri la nivel mondial rămân extrem de volatile, provocând astfel riscuri suplimentare pentru producători, din cauza speculaţiilor.

    Deşi creşterea economică este de aşteptat să rămână puternică, incertitudinea politică ar putea îngreuna deciziile de afaceri şi investiţiile de capital, în condiţiile în care măsurile fiscale pro-ciclice vor afecta avansul PIB pe termen mediu. Recentele probleme din domeniul fiscal şi incertitudinea politică reprezintă, din ce în ce mai mult, un risc sporit la adresa potenţialului economic al României. Mediul de afaceri intern s-a deteriorat în ultima perioadă, România scăzând nouă poziţii – până pe locul 45 din 190 de ţări – în cel mai recent Top al Uşurinţei de a Practica Afaceri al Băncii Mondiale. În final, înăsprirea politicii monetare de către BNR ar putea să potolească inflaţia, pe de o parte, dar să încetinească ritmul de creştere economică pe de alta parte.

    „Pentru o singură afacere, este foarte dificilă evitarea riscurilor de mai sus, din cauza lipsei de informaţii cu privire la pieţe şi a expertizei din industrie. Cu un partener experimentat şi calificat, precum Atradius, companiile vulnerabile pot avea succes la o gamă largă de business intelligence şi, astfel, să devină conştiente de riscurile la care sunt expuse pe pieţele interne sau externe”, subliniază Andreas Tesch.

     

  • UE cere exceptarea permanentă de la taxele vamale impuse de Donald Trump

    Preşedintele Donald Trump a invocat prevederile unei legi comerciale din anul 1962 pentru a impune taxe vamale suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, pentru protejarea producătorilor americani. Casa Albă a anunţat luni prelungirea până la 1 iunie a excepţiilor temporare de la aceste taxe în relaţia cu Uniunea Europeană, Canada şi Mexicul. Au fost semnate acorduri permanente de exceptare cu Argentina, Australia şi Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EY: 85% dintre companiile româneşti îşi simt planurile de investiţii ameninţate, din cauza incertitudinii fiscale

    Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.

    Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

    Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.

    În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.

    În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.

     „Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

    Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

     

  • Unu din zece angajatori spune că va menţine salariile nete, dar nu prin creşterea brutului, ci prin alte beneficii. ”Este foarte multă incertitudine după modificările fiscale”

    Patru din zece firme (37%) aşteaptă un răspuns de la sediul central pentru a vedea ce decizie legată de salarii vor lua începând cu 2018, ca urmare a adoptării noilor modificări fiscale de către guvern, relevă un studiu realizat de Adecco, jucător de pe piaţa resurselor umane.
     
    Aproape jumătate (45%) dintre partenerii Adecco au în plan să menţină salariile nete ale angajaţilor la acelaşi nivel, indiferent dacă vor avea sau nu costuri suplimentare, iar jumătate dintre respondenţi consideră că noile modificări fiscale vor avea un impact negativ asupra companiei în care îşi desfăşoară activitatea.
     

  • Dobânzile vor exploda la noi maxime greu de imagina

    Scăderile sunt puse pe seama incertitudinii fiscale. Firmele nu ştiu cum vor fi calculate sala­ri­ile anul viitor, dacă vor creşte sau vor scădea chel­tuielile cu contribuţiile sociale, iar ata­curile la adresa Pilonului II de pensii afectează percepţia investitorilor.
     
    Pe frontul bancar dobânda Robor la trei luni, de referinţă pentru majoritatea creditelor în lei, urcase ieri la 1,87% pe an, chiar dacă BNR a intervenit în piaţă în şedinţa din 30 octombrie printr-o injecţie de lichiditate prin licitaţie repo de 4,1 mld. lei, a patra doar în luna octombrie. Un analist vede Robor la 2% la finele anului, iar o voce pesimistă indică un nivel de 5% în următoarele şase luni.
     

  • Ţara care nu are Guvern, dar a cărei economie creşte

    Cu un nou guvern format la mai bine de 185 de zile de la alegerile generale din Olanda – a doua cea mai lungă perioadă de după cel de-al doilea război mondial – mulţi văd performanţa puternică ca un indiciu al faptului că sistemul pus în funcţiune după criza din 2008 ajută ţara să stea departe de încurcăturile evenimentelor internaţionale şi de incertitudine politică.

    „Contează foarte mult că avem un guvern interimar? Nu, sincer, nu”, a declarat economistul şef al ING Groep NV, Marieke Blom. „Pentru moment, economia este în formă bună. Deşi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, nu cred că sunt foarte urgente”, a mai declarat aceasta.

    Preocupările legate de comerţ după alegerile lui Donald Trump în SUA, votul Brexit din Marea Britanie şi incertitudinea privind votul în Franţa nu s-au reflectat în economia olandeză, care a crescut cu 1,5% în al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, depăşind estimările economiştilor. ING, ABN Amro Group NV şi Rabobank UA şi-au majorat prognozele pentru anul acesta, aşteptând o creştere de peste 3%.

    Acestea fiind spuse, relansarea economiei olandeze este reală, iar regele a atribuit-o „adaptabilităţii, muncii constante şi rezilienţei poporului olandez”. Creşterea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor pentru îngrijirea sănătăţii au ajutat Ţările de Jos să avanseze faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.

     

  • Ţara care nu are Guvern, dar a cărei economie creşte

    Cu un nou guvern format la mai bine de 185 de zile de la alegerile generale din Olanda – a doua cea mai lungă perioadă de după cel de-al doilea război mondial – mulţi văd performanţa puternică ca un indiciu al faptului că sistemul pus în funcţiune după criza din 2008 ajută ţara să stea departe de încurcăturile evenimentelor internaţionale şi de incertitudine politică.

    „Contează foarte mult că avem un guvern interimar? Nu, sincer, nu”, a declarat economistul şef al ING Groep NV, Marieke Blom. „Pentru moment, economia este în formă bună. Deşi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, nu cred că sunt foarte urgente”, a mai declarat aceasta.

    Preocupările legate de comerţ după alegerile lui Donald Trump în SUA, votul Brexit din Marea Britanie şi incertitudinea privind votul în Franţa nu s-au reflectat în economia olandeză, care a crescut cu 1,5% în al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, depăşind estimările economiştilor. ING, ABN Amro Group NV şi Rabobank UA şi-au majorat prognozele pentru anul acesta, aşteptând o creştere de peste 3%.

    Acestea fiind spuse, relansarea economiei olandeze este reală, iar regele a atribuit-o „adaptabilităţii, muncii constante şi rezilienţei poporului olandez”. Creşterea vârstei de pensionare şi reducerea beneficiilor pentru îngrijirea sănătăţii au ajutat Ţările de Jos să avanseze faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.

     

  • Or fi vremuri incerte, dar economia zonei euro trece prin cele mai bune luni din ultimii şase ani

    Până nu demult, Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, avea renumele de omul bolnav al Europei. Însă în primul trimestru a dovedit că poate creşte la fel de rapid ca Germania, cea mai mare economie euro­peană.

    Cele două ţări au reprezentat împreună un motor puternic de creştere pentru zona euro, dând economiei un impuls care s-a tranformat în perioada aprilie-iunie în cel mai rapid avans din 2011 încoace, potrivit datelor IHS Markit. O umbră asupra perspectivelor bune ale zonei euro o aduc incertitudinile create de preşedintele american Donald Trump.

    PIB-ul francez a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, conform cifrelor oficiale revizuite de la 0,4%. Spre comparaţie, economia germană a avansat cu 0,6% în aceeaşi perioadă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Or fi vremuri incerte, dar economia zonei euro trece prin cele mai bune luni din ultimii şase ani

    Până nu demult, Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, avea renumele de omul bolnav al Europei. Însă în primul trimestru a dovedit că poate creşte la fel de rapid ca Germania, cea mai mare economie euro­peană.

    Cele două ţări au reprezentat împreună un motor puternic de creştere pentru zona euro, dând economiei un impuls care s-a tranformat în perioada aprilie-iunie în cel mai rapid avans din 2011 încoace, potrivit datelor IHS Markit. O umbră asupra perspectivelor bune ale zonei euro o aduc incertitudinile create de preşedintele american Donald Trump.

    PIB-ul francez a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, conform cifrelor oficiale revizuite de la 0,4%. Spre comparaţie, economia germană a avansat cu 0,6% în aceeaşi perioadă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro