BusinessMagazin

Tag: in

  • Mobexpert creste in afara granitelor

    Grupul Mobexpert, lider pe piata de mobila din Romania, planuieste extinderea retelei de hipermagazine din regiune la 24 pana in 2011. Dintre acestea, patru vor opera in afara granitelor si 20 pe plan local.
    La momentul actual, reteaua locala a Mobexpert cuprinde cinci hipermegazine, unul la Brasov si patru in Capitala, si alte 27 de magazine de dimensiuni mai mici.
    La nivel regional, unde in prezent exista doar magazine Mobexpert Office la Sofia si Belgrad, proiectul va demara in acest an prin deschiderea primului hipermagazin la Sofia.
    Pe plan local, vor fi construite patru hipermagazine, ducand numarul total la noua pana in 2008, urmand ca acesta sa creasca la 20 pana in 2011.
    Pentru noile locatii compania condusa de Dan Sucu si-a bugetat investitii de 80 de milioane de euro pana in 2011, din care 12 milioane de euro vor fi cheltuiti anul acesta.
    Mobexpert, cu o cifra de afaceri de 155 de milioane de euro in 2006, este primul jucator din industria mobilei care deschide magazine de mari dimensiuni pe plan international.

  • Memoria se masoara in euro

    Ceasul Audemars Piguet pierdut – 18.000 de euro, telefonul Vertu pierdut – 20.000 de euro, stiloul Cartier pierdut – 400 de euro. Dar ce inseamna un laptop pierdut?

    Raspunsul cel mai simplu la aceasta intrebare este: pretul acestuia. Cand in discutie este insa laptop-ul unui manager, atunci pierderea reprezinta luni intregi de munca, strategii de business, planuri de afaceri sau contracte valoroase. In bani, totul se traduce in sume cu multe zerouri sau procente serioase din veniturile companiilor. In afara de informatii, laptop-ul unui manager poate contine si foarte multe lucruri personale.

    Ipoteza: o companie cu o cifra de afaceri de 10 milioane de euro isi stocheaza toate datele pe un laptop, iar acesta este pierdut.
    Concluzie: “In acest caz cred ca laptop-ul respectiv ar valora 1 miliard de euro”, spune Madalin Matica, directorul general al Dot Commerce, care gestioneaza un portal de plata pentru tranzactiile online.

    “Nu este interesanta valoarea actuala a companiei, ci planurile pe termen scurt si mediu care se gasesc in laptop-ul respectiv. Ma refer la studii de piata, planuri de marketing, predictii si inovatii, idei care urmeaza a fi aruncate in piata, design de produs si de ambalaj”, este de parere Matica. Managerul are in prezent un Tablet PC Gateway M275 – “o bijuterie informatica” care l-a costat 2.800 de dolari. “In timp ce raspund la aceste intrebari, imi dau seama cat de mult sunt dependent de laptop-ul meu cu care petrec, de fapt, mai mult timp decat cu familia”, completeaza acesta. Radu Georgescu, presedintele Grupului GECAD, care are un IBM ce a costat 5.000 de euro, trateaza aceasta problema din doua perspective. Georgescu este de parere ca valoarea laptop-ului se poate calcula ca fiind suma a doua efecte potentiale, si anume: pierderea datelor si posibilitatea ca ele sa ajunga in mana concurentei.
    “In cazul in care firma nu mai poate utiliza datele, businessul s-ar opri pana la recuperarea datelor de la zero, a eventualelor penalitati pentru contractele neefectuate intre timp. Aceasta pierdere as estima-o la 1 milion de euro”, spune Georgescu. Cel de-al doilea efect, acela ca datele sa ajunga in posesia “concurentei rauvoitoare”. “Acest lucru echivaleaza cu furtul de clienti, furnizori, tehnologie. Astfel ca estimarea mea ar fi de 10 milioane de euro pentru acest caz ipotetic”, adauga el. Sebi Vasilescu, presedintele Diviziei Sebra (food & baverages) din Grupul RTC, crede ca estimarea unei astfel de pierderi depinde foarte mult de domeniul in care activeaza compania. “In plus, este practic imposibil ca toate datele unei companii de asemenea nivel sa fie stocate pe un singur laptop.”

    Luni de munca si mii de euro
    Laptop-ul unui manager poate fi “mina de aur” pentru ceilalti businessmani din breasla, care invart pe degete milioane de euro. “Mai mult de 90% din timp laptop-ul este folosit in scopuri de business, restul ramanand pentru timpul liber. Printre utilizarile personale intra filmele, fotografiile si browsing-ul”, spune Catalin Patrasescu, partener al SmartPoint, companie de analiza a pietei, care are un laptop BenQ S73G. “M-as mira ca un manager sa aiba foarte multe lucruri epersonalee pe laptop”, completeaza Matica si spune ca acest dispozitiv il foloseste, in proportie de 99%, pentru afaceri si doar un singur procent pentru activitatile personale. “Mai ascult din cand in cand muzica in format MP3 pe laptop-ul meu”, marturiseste Matica.
    Georgescu spune ca laptop-ul il foloseste numai pentru afaceri. “Aproape 100% il folosesc la birou. Rareori il duc acasa, si asta doar daca am de gand sa lucrez in weekend sau seara tarziu.” Vladimir Sterescu, CEO al EasyCall, este de parere ca laptop-ul nu mai este un dispozitiv foarte practic. “In ultima vreme nu il folosesc foarte mult pentru business. In general activitatea din firma noastra este o activitate operationala, iar 80% din aceasta activitate este text, mai ales e-mail-uri. Dar pe langa laptop mai folosesc si un blackberry, deoarece laptop-ul este mai incomod, trebuie sa-l iei tot timpul dupa tine si e ca si cum ai umbla cu 2 genti – una pentru laptop si una pentru lucrurile personale”, spune acesta. Folosit sau nu in proportie mare pentru activitatea profesionala, toti sunt de parere ca ar fi foarte neplacut sa-si piarda laptop-ul. Si nu pentru pretul lui, ci pentru valoarea informatiilor pierdute care poate insemna luni de munca, contracte pierdute si un “buzunar” mai gol cu sute de mii de euro.
    Matica si-a vazut laptop-ul distrus in cursul unui control vamal. “A fost o mica apocalipsa, deoarece aveam extrem de multe date in el, proiecte, adrese de e-mail si business planuri pentru anul in curs. Am pierdut apoi 2 luni ca sa repar aceasta pierdere si am pierdut 5 contracte in acest timp”, povesteste acesta.
    “Mi s-a intamplat si mie odata sa mi se strice laptopul si a fost groaznic. Din acest motiv informatiile actuale de pe laptop-ul meu sunt redundante fata de cele pe care le tin pe desktop”, spune Sterescu. “Daca as fi avut toate datele legate de firma numai pe laptop, acestea ar fi valorat cel putin jumatate de an de lucru. In conditiile in care as avea nevoie de aproximativ 2 luni de zile pentru a reface informatiile pierdute – gen contracte, oferte, documente de strategie -, ar insemna ca as pierde 20-30.000 de euro, daca evaluez pierderea din perspectiva salariului meu. Daca fac aceasta evaluare din perspectiva businessului pe care il conduc, laptop-ul pierdut ar fi valorat sute de mii de euro, in conditiile in care am terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 4 milioane de euro”, explica Sterescu. Matica isi evalueza laptop-ul din mai multe planuri, iar valoarea acestuia variaza intre 1 euro si 50.000, in functie de “locul” in care ajung datele de pe el. “Stiu o companie si cinci banci comerciale din Romania care ar plati cel putin 50.000 de euro pe acest laptop. Pentru un competitor al meu acest laptop ar fi o mina de aur si cred ca valoarea informatiilor din el se ridica la suma de 200.000 de euro. Dar cred ca este greu de facut aceasta estimare. In mana unui profan ele nu ar valora mai mult de 1 euro”, spune acesta.

    Dependent de backup
    Orice om de afaceri trebuie sa se gandeasca la posibilitatea de a se intampla ceva cu laptop-ul lui. De aceea cei multi isi iau masuri de protectie pentru a nu fi in situatia de a pierde informatii importante, lucru care poate atrage dupa sine consecinte grave. “Eu imi fac backup la informatiile de pe laptop. De altfel, backup-ul informatiilor este una dintre cele mai importante reguli pe care politica de securitate a unei companii trebuie sa o includa”, este de parere Georgescu. “In cazul in care nu faci backup, efectele pot fi devastatoare – de la pierderea contactelor cu clientii si partenerii pana la incetarea activitatii firmei pentru o perioada de timp in care se incearca recuperarea datelor”, completeaza acesta. Si Matica si-a pus problema securizarii informatiilor, in acestea investind aproximativ 300 de euro. “I-am adaugat protectii pentru supravoltaje, pentru acces neautorizat si pentru conectarea la retele Wi-Fi”, spune acesta. Sterescu spune ca nu mai lucreaza foarte mult pe laptop sau desktop. Iar pentru informatiile pe care le detine se face backup la 24 de ore. “De fiecare data ne conectam la niste servere, iar pentru aceste informatii se face backup zilnic si practic, daca s-ar intampla ceva cu laptop-ul meu, as pierde doar informatiile din ziua respectiva”, povesteste Sterescu. Solutia lui Patrasescu pentru un “dezastru” de dimensiuni mai mici este aceea de a nu pastra pe laptop decat informatii care pot fi refacute rapid in cazul unui incident. “Prin politicile de securitate si backup exista, in orice moment, o arhiva din care se poate reface structura de informatii de pe notebook intr-o proportie de 98-99%”, spune Patrasescu. “Pentru ceea ce inseamna documente personale, imediat ce ajung acasa pun datele pe sistemul propriu, care are o structura redundanta prin care ma asigur ca in cazul caderii unuia din hard discuri se recupereaza din celelalte si datele nu se pierd.”

    Laptop-ul de 7 milioane de euro
    Un studiu facut de Symantec printre utilizatorii de laptop-uri din Europa, Africa si Orientul Mijlociu arata ca 78% dintre cei intervievati considera ca datele de pe laptopul lor au o “valoare substantiala” si estimeaza aceasta valoare la 800.000 de euro. Au fost de asemenea oameni care au spus ca informatiile de pe dispozitivul lor pot valora chiar si 7 milioane de euro. In ciuda acestor valori substantiale, doar 42% dintre companii platesc pentru masurile de protectie ale informatiilor pe care angajatii le detin pe laptop. Cele mai multe dintre companiile din domeniul IT (45 de procente) lasa aceasta problema in grija angajatilor. La acest studiu au participat 1.700 de angajati si manageri din domeniul IT.

  • Companiile romanesti, la vanatoare in Serbia

    La inceput de an, grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetul de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia. NIS (Nafta Industrija Srbije) reprezinta unul dintre ultimele active petroliere de stat din Europa de Sud-Est, cu un portofoliu puternic in downstream, printre care se numara rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad. Tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control de circa 37%, restul actiunilor fiind impartite intre guvernul Serbiei (35%), fonduri de pensii si alti investitori. Compania se afla deja in vizorul unor jucatori de talie regionala, ca OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) si Rompetrol.Grupul magnatului Patriciu, cu afaceri anuale de 6 miliarde de dolari (5 miliarde de euro), desfasoara activitati in 13 tari europene, iar prin aceasta achizitie urmareste sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco-spaniola a Atlanticului, considerate cele doua motoare de dezvoltare ale business-ului sau petrolier. O alta companie romaneasca, Cuprom, a fost desemnata la sfarsitul lui 2006 castigatoarea licitatiei de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia. Cu o oferta de 400 de milioane de dolari (peste 330 de milioane de euro), Cuprom i-a devansat pe principalii jucatori inscrisi in cursa: un consortiu condus de compania cipriota East Point Holdings a omului de afaceri sarb Zoran Drakulic, care a oferit pretul de 340 de milioane de dolari, si compania Amalco, inregistrata tot in Cipru, cu un pret inaintat de 288 de milioane de dolari. Agentia de Privatizare din Serbia va incepe discutiile cu reprezentantii Cuprom pentru finalizarea contractului de vanzare-cumparare.

  • Un strop de lux in plus

    Coty Prestige, divizia de lux a grupului Coty Inc., cel mai mare jucator de pe piata parfumurilor, intentioneaza sa deschida o reprezentanta in Romania, in functie de evolutia consumului pe acest segment.Coty a devenit cel mai mare producator de parfumuri din lume dupa ce a achizitionat, in 2005, divizia de parfumerie selectiva a companiei de bunuri de larg consum Unilever. In prezent, firma se concentreaza pe segmentele semi-selectiv si entry-selectiv ale pietei romanesti, unde este reprezentata de Coty Cosmetics Romania, iar segmentul de lux este acoperit de importatori independenti. Coty Cosmetics Romania, cu o cifra de afaceri de 14,8 milioane de euro in 2005, acopera mai multe categorii de beauty precum parfumerie pentru femei si barbati (Isabella Rossellini, Celine Dion, Pierre Cardin, Esprit), produsele de ingrijire personala Adidas si produse de make-up (Rimmel, Astor, Miss Sporty). Divizia Coty Prestige va aduce in Romania branduri de parfum de lux cum ar fi Calvin Klein, Davidoff, Joop!, Vivienne Westwood, Marc Jacobs sau Chopard.

  • Convertind click-uri in consumatori

    In 5 minute si cu mai putin de 10.000 de euro, 10-15 site-uri pot fi modalitatea cea mai rapida si economica de promovare a unor produse sau servicii. Cu acest buget si intr-un timp atat de scurt poate incepe o campanie publicitara in mediul in care milioane de oameni isi petrec o mare parte din zi. Publicitatea online concureaza advertising-ul din mediile “traditionale” precum radioul sau TV-ul, iar analistii sunt de parere ca acest gen de campanii publicitare are sanse reale sa se transforme din “cenusareasa” in “printesa” publicitatii in mai putin de un deceniu. Proiectele speciale de publicitate pe Internet atrag de multe ori bugete mai mari decat campaniile simple de bannere, reusind sa isi indeplineasca mai bine scopurile si avand un efect mult mai pronuntat asupra publicului “targetat”, spun jucatorii din piata. “Daca privim costul unei campanii in stricta legatura cu rezultatele acesteia, atunci cred ca publicitatea on-line are un cost accesibil pentru multe categorii de consumatori”, este de parere Valentin Oeru, director de vanzari la furnizorul de servicii online netBridge.De aceeasi parere este si Orlando Nicoara, directorul MediaPro Interactive, divizia de internet a Mediapro, care crede ca mediul online este cel mai ieftin mediu in ceea ce priveste campaniile publicitare, pentru ca “o campanie buna se poate face pe Internet si cu 4-5.000 de euro, lucru care nu se intampla in celelalte medii precum radio, TV sau print. Cand spun campanie buna, ma refer la o campanie de 2-3 saptamani care sa ruleze pe 7-10 site-uri”, explica el. Desi bugetele pentru publicitatea online sunt sub 50% din piata de advertising in toate statele lumii (chiar si in SUA, unde bugetele pentru mediul online reprezinta intre 20-30% din totalul bugetelor alocate publicitatii), aceasta piata are cresteri de peste 40-50% si chiar 100% de la an la an.Mai putin de 3%Mediul online in general a avut o crestere continua din punctul de vedere al numarului de utilizatori in ultimii 4 ani, iar piata de advertising online din Romania s-a dezvoltat in acelasi ritm. Jucatorii romani de pe piata advertising-ului online impart intre ei aproximativ 6 milioane de euro – valoarea estimata a pietei pentru acest an. Suma corespunde unei valori de sub 3% din totalul pietei de advertising si reprezinta o crestere de peste 100% comparativ cu anul trecut. Procentul redus al pietei de advertising online in totalul pietei este si motivul optimismului jucatorilor din piata.”Companiile romanesti sunt din ce in ce mai interesate de publicitatea online, pentru ca reclamele ajung la un public mult mai mare decat cele de pe televizor sau radio. Practic, acesta este si unul dintre motivele pentru care piata publicitatii online din Romania este in crestere de la an la an”, mai spune Oeru. “In ultimii ani s-a conturat o oarecare tendinta in ceea ce priveste publicitatea online, atat la nivel international, cat si in Romania, in special datorita Google care a impulsionat foarte mult piata online din SUA si nu numai, lucru care a atras automat atentia unui numar mare de alte tari”, a explicat Orlando Nicoara. Cu toate acestea, Google a marit recent preturile pentru publicitatea online, de la 35 de centi per click pana la 10 dolari. Criticii spun ca aceasta noua politica a Google cu privire la advertising-ul online are un efect distrugator asupra afacerilor mici care “traiau” datorita publicitatii facute pe Google si care nu-si permit sa-si faca publicitate online prin alte moduri. In aceste conditii, mare parte din bugetele de advertising online ale companiilor mici vor migra catre proiecte speciale la care fac referire jucatorii din piata.”In Europa Occidentala, piata publicitatii online este condusa de Marea Britanie, unde publicitatea online va depasi anul acesta 10% din totalul cheltuielilor cu publicitatea si se bate cu radioul si cu printul ca suma de bani absorbita, iar in Europa Centrala si de Est conduce Polonia cu o piata destul de ridicata, undeva intre 40-50 de milioane de euro”, a mai spus Nicoara.Cu toate acestea, asa cum era si normal, SUA detin suprematia pe piata mondiala a publicitatii online, care creste in fiecare an cu 38% si a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, venituri de aproximativ 4 miliarde de dolari, conform unui studiu facut de Interactive Advertising Bureau si PricewaterhouseCoopers, ceea ce inseamna ca va atinge aproximativ 12 miliarde pe intreg anul 2006.”Faptul ca de aici a pornit fenomenul Internet si ca tot aici s-a dezvoltat cel mai rapid o comunitate online deosebit de puternica a dus la aceasta situatie. Cresterea economica si interesul crescut pentru metodele alternative de promovare nu au facut altceva decat sa potenteze valoarea pietei de profil”, considera Eveline Fabritius, managing partner in cadrul agentiei Splendid Media Interactive. In ceea ce priveste piata de advertising online din Romania, constatarile analistilor din industrie arata ca este inca vorba de o piata destul de mica, care nu se poate compara cu pietele puternice pe acest segment. “Din punct de vedere al sumelor cheltuite pe publicitatea online in Romania, tara noastra ocupa unul din ultimele locuri din Europa. Chiar daca depaseste ca si valoare a pietei tari ca Moldova sau Bulgaria, este mult sub Polonia sau Ungaria”, spune Valentin Oeru. “Ca pondere din bugetele alocate publicitatii online din totalul sumelor cheltuite pentru publicitate, suntem cu putin in urma Cehiei, Poloniei, Ungariei, si mult sub Statele Unite, Marea Britanie sau Germania”, completeaza Doru Panaitescu, director de vanzari online al companiei ARBOmedia, unul dintre jucatorii de pe piata online din Romania. Eveline Fabritius este mai optimista cu privire la evolutia pietei romanesti. “Dupa aderare, cred ca vom ajunge la nivelul Poloniei, ca volum al pietei si al banilor investiti in publicitatea online”.In pozitie de “challenger”Companiile romanesti opteaza pentru publicitatea pe Internet in primul rand pentru ca advertising-ul online este un mod accesibil pentru companii de a-si testa produsele sau serviciile pe care le ofera. In al doilea rand, Internetul este un mediu disponibil non-stop. Astfel, utilizatorul poate naviga pe site-ul respectiv, poate gasi informatiile de care are nevoie si poate interactiona cu producatorul respectiv, trimitand feedback pentru produsele sau serviciile promovate.Desi analistii de pe piata de publicitate online sunt de parere ca aceasta va avea un boom si in Romania si va ajunge la cateva zeci de milioane, acestia recunosc ca acest gen de publicitate nu are numai avantaje. Panaitescu defineste advertising-ul online prin costuri mici de intrare, interactivitate, feedback imediat si posibilitati aproape infinite de targetare si segmentare. Dar Panaitescu vede acest mediu si ca un mediu putin palpabil si complicat (fata de TV sau radio). Acesta crede de asemenea ca “mediul publicitatii online este un mediu aflat inca in pozitie de ‘challenger’, adica la un nivel de inceput, cu bugete alocate sub ponderea de consum media reala. In plus, aceasta piata nu este inca educata – lipsesc studii de audienta si tiraj comune si lipseste un instrument de eliminare a duplicarii intre retelele de publicitate existente”.Nicoara crede si el ca cel mai mare dezavantaj al pietei de publicitate online din Romania in momentul de fata este ca mediul online nu este auditat oficial. Fiecare jucator din piata online isi face propriile lui studii si pe baza acelor studii se stabilesc profilurile utilizatorilor pe site-urile pe care le gestioneaza. “Aici am putea vorbi de dezavantaje – in zona de audienta, profilul respectivei audiente si auditarea traficului pe site-urile unde se conecteaza”, conchide Nicoara. O tendinta periculoasa?Astfel, intrebarea care apare cel mai frecvent in randul jucatorilor din piata publicitatii, dar si al analistilor din piata este daca publicitatea din mediile clasice ar putea fi detronata de cea de pe Internet. “Eu nu cred ca mediul online va putea inlocui radioul sau TV-ul cand vine vorba de publicitate, dar cred ca le va completa si le va asimila intr-o oarecare masura”, este de parere Panaitescu. Eveline Fabritius este si ea de acord ca mediul online nu va inlatura celelate medii. “Mediul online se contureaza din ce in ce mai mult ca o alternativa viabila la toate celelalte medii ‘traditionale’. Nu mai este nicio noutate faptul ca la ora actuala se pot urmari programe de televiziune prin Internet, se pot citi reviste si ziare online si, in acelasi timp, se poate asculta postul de radio preferat. Cu toate acestea, nu consider ca publicitatea radio sau TV sunt in pericol de a fi inlocuite de catre reclamele pe Internet in perioada urmatoare”, spune Eveline. “Mediul online va creste in importanta in fiecare an. Televiziunea, radioul si online-ul vor ramane domenii complementare pentru urmatorii ani in Romania”, conchide Oeru.Un mediu complementarCompaniile romanesti au inteles ca au nevoie si de acest mediu, mai ales ca numarul utilizatorilor de Internet creste cu procente impresionante in fiecare an, la fel si timpul pe care acestia il petrec in mediul online.”Directorii companiilor au inteles deja necesitatea si oportunitatile pe care publicitatea online le aduce. Principalii advertiseri sunt in acest moment companiile de telecomunicatii, jucatorii din piata auto sau din zona de lifestyle, dar in curand se vor alatura tot mai multe firme din IT si din sistemul bancar, bunuri de larg consum si din zona de turism si divertisment”, spune Eveline Fabritius. “Publicitatea online este accesibila aproape oricarei categorii de produse si servicii, implicand costuri mai mici decat metodele clasice de publicitate”, adauga ea.”In momentul de fata, online-ul romanesc traieste din publicitatea platita de marile companii precum Vodafone, Orange, ING sau Tiriac. Practic sunt companii mari care au vazut in Internet un mediu complementar pe care il pot utiliza pentru a ajunge la potentialii lor clienti”, este de parere Orlando Nicoara.”Daca ne referim la companiile media, acestea nu prea exista pe Internet in momentul de fata. In schimb sunt foarte multi mici intreprinzatori care-si desfasoara intr-un fel sau altul activitatea pe Internet si care isi fac masiv reclama pe Google”, a mai spus el. “Mai exact, este vorba despre companii de dimensiuni mici, care aloca insa bugete cuprinse intre 500 si 1.000 de dolari pe luna pentru publicitate pe Google.”In numai 2 aniPrima companie multinationala care si-a facut campanie online in Romania este operatorul aerian KLM, in anul 2000, dar se poate vorbi de o piata a publicitatii online incepand din 2004-2005, pentru ca in aceasta perioada investitiile au inceput sa creasca, valoarea pietei depasind anul trecut 2 milioane de euro.

  • Spatiile comerciale din Romania, in vizorul investitorilor

    Achizitia complexului comercial European Retail Park din Sibiu pentru 83 de milioane de euro de catre fondul de investitii North Real Estate a reprezentat cireasa de pe tort in privinta tranzactiilor cu spatii comerciale. Evenimentul reprezinta punctul culminant al unei luni in care investitorii au tot cumparat: s-a vandut, pentru a treia oara in trei ani, complexul City Mall din Bucuresti, de data aceasta catre fondul de investitii australian APN Funds pentru 100 de milioane de euro. Tot recent s-a vandut proiectul Polus Center din Cluj-Napoca catre fondul de investitii Immoeast pentru 210 milioane de euro.Viitorul apropiat va aduce dezvoltarea mai multor parcuri de retail in Bucuresti, dar si in orase de peste 150.000 de locuitori, cum ar fi Bacau sau Targu-Mures. Fondul britanic de investitii NRE vrea sa investeasca 300-350 de milioane de euro in cinci sau sase proiecte asemanatoare celui de la Sibiu. Pasiunea pentru cumparaturi a romanilor a intensificat miscarile pe piata tranzactiilor cu spatii comerciale. Dezvoltarea parcului din Sibiu, initiata in luna februarie, a implicat investitii de circa 50 de milioane de euro pentru investitorii belgieni de la Bel Rom si s-a finalizat prin pozitionarea parcului in topul centrelor comerciale din Transilvania, vanzarile pentru anul viitor fiind estimate la 220 de milioane de euro.Daca la inceput proiectele comerciale importante au fost dezvoltate cu precadere in orase mari, ca Bucuresti, Iasi sau Constanta, in ultimii ani trendul a cuprins si orasele mai mici, unde piata poate absorbi maximum doua centre comerciale de mari dimensiuni.

  • 4 milioane de euro in vagoane business

    CFR Calatori a achizitionat recent 8 vagoane business pentru o suma estimata intre 3,6 si 4 milioane de euro. Vagoanele vor parcurge principalele rute din Romania: Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Oradea, Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, calatorii avand posibilitatea sa aleaga intre doua tipuri de clase business: business standard si business exclusiv. Pe 1 decembrie, primul vagon functionand in totalitate in regim business a strabatut ruta istorica Bucuresti – Alba-Iulia si retur, iar pe 10 decembrie, odata cu introducerea noului Mers al Trenurilor, au fost inaugurate si rutele Bucuresti-Oradea si Bucuresti-Timisoara.Un bilet la clasa business standard este mai scump cu 15 lei pentru distantele sub 250 km si cu 30 de lei pentru distantele peste 300 km. Preturile la clasa exclusiva, care ofera in plus mese mai consistente si scaune de piele, vor fi cu 25, respectiv 50 de lei mai mari fata de tariful actual la clasa intai. Practic, pentru cativa bani in plus, oamenii de afaceri romani se vor bucura de monitoare cu diagonala de 51 cm, modul pentru casti cu patru canale audio, bar cu frigider, cuptor cu microunde si expressor de cafea, cireasa de pe tort fiind reprezentata de accesul wireless la internet.

  • Arhitectura in stil vechi se vinde bine

    Achizitia record a anului 2006, s-a ridicat, pe piata imobiliara bucuresteana, la o valoare de 16 milioane de euro. Protagonista a fost o vila situata pe un teren de 2.000 de metri patrati din zona Dorobanti.Cumparatorul vilei din Dorobanti, un om de afaceri roman, a achizitionat casa direct de la proprietari, depasind astfel estimarile consultantilor imobiliari privind cea mai scumpa vila vanduta in 2005, care indicau suma de 10 milioane de euro. Simtul estetic al investitorilor imobiliari a inceput sa detecteze noi oportunitati de investitii in casele cu aspect arhitectural deosebit. Cele mai cautate sunt cele apartinand stilului gotic, florentin, brancovenesc sau chiar art-nouveau. Tranzactia ar putea fi surclasata ca valoare doar de vanzarea Palatului Bragadiru, “Colosseum-ul” de pe Calea Rahovei, estimat la 26 de milioane de euro. Cladirea, ai carei proprietari sunt Ivona Fulicea, Ion Mihnea Romalo, Ana Constandaky si Irene de l’Epinay, cu totii urmasi ai familiei Bragadiru, este vizata de consultantii imobiliari pentru amenajarea unui hotel de lux. Un alt imobil cu mare potential pe piata de imobiliare high-class este cladirea care gazduieste Ambasada Canadei, situata in apropiere de Piata Romana si estimata la 6 milioane de euro.Aproximativ 80% dintre casele cu arhitectura deosebita sunt situate in zone rezidentiale din Bucuresti, cum ar fi Primaverii, Aviatorilor, Televiziune, Kiseleff, Rosetti, Piata Romana, Intercontinental, Gradina Icoanei, Foisorul de Foc sau Dorobanti. Factorii determinanti in evaluarea lor sunt suprafata si locatia. Astfel, preturile imobilelor si terenurilor din aceste zone a urcat de trei ori in ultimii ani, ajungand la peste 4.000 euro/mp.

  • Din santier naval in port pentru iahturi de lux

    Peter Munk, presedinte al Barrick Gold – cea mai profitabila companie de exploatare a zacamintelor de aur-, a cumparat un vechi santier naval din Muntenegru pentru a-l transforma intr-o statiune de lux pe coasta Adriatica.Omul de afaceri canadian a platit pentru santierul naval Arsenal 29 de milioane de euro, urmand sa investeasca, in urmatorii doi ani, alte 106 milioane de euro pentru constructia unui intreg complex in jurul acestuia.Marina, situata la 60 de kilometri de capitala Podgorica, va avea o capacitate de peste 700 de ambarcatiuni. Complexul urmeaza sa fie cel mai mare din Mediterana de Est, iar intreaga zona turistica, care se “ntinde pe 24 de hectare, va gazdui si un hotel de lux, mall-uri, dar si facilitati de epurare a apei si ecologizare a mediului. In proiect s-au implicat si Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care vor aloca fonduri pentru curatarea mediului, iar municipalitatea din Tivat va imbunatati sistemul de furnizare cu apa in urmatorii doi ani.Primarul orasului Tivat, Dragan Kankaras, spune ca proiectul lui Peter Munk a coincis cu cel al autoritatilor locale si se arata increzator in potentialul de crestere al zonei.Munk, care a obtinut importante scutiri de taxe de la guvernul muntenegrean, mai detine actiuni si la TriGranit, compania maghiara de real estate care va construi statiuni de vacanta in apropiere si care se va implica in proiecte de real estate si pe piata romaneasca.Ministrul turismului din Muntenegru, Pedrag Nenezic, spune ca dezvoltarea complexului va transforma micul stat Muntenegru intr-un hot spot pentru turismul de lux din Europa de Est. Investitia facuta de Peter Munk a trecut drept prima privatizare importanta din economia nationala, de cand statul Muntenegru si-a capatat independenta in iunie 2006.

  • In asteptarea investitorilor

    Turismul romanesc a cunoscut si zile mai bune. De la mare pana la munte hotelurile se vand, proprietarii dau bir cu fugitii in fata amenintarii concurentei europene, iar conturile lor asteapta sa fie alimentate cu milioane de euro. Surprinzator insa, nici clasa politica nu pare a avea mai multa incredere in sortii de izbanda ai turismului romanesc.Familia lui Theodor Stolojan cere 11,4 milioane de euro pentru centrul turistic pe care il detine pe Valea Prahovei. Aceasta este valoarea la care fostul consilier prezidential a estimat intregul complex Clabucet Sosire din Predeal, care se afla in patrimoniul firmei Pavcrib Clabucet Sosire SRL si din care familia Stolojan detine 90% sub forma de actiuni. Restul de 10% este detinut de Vasile Paval care a avut, pana acum, functia de administrator al complexului. Stolojan spune ca a hotarat sa vanda complexul, in care s-a investit timp de 10 ani, deoarece copiii sai nu se mai puteau ocupa de afacere. Acestia au considerat ca este un moment potrivit pentru vanzarea complexului pe care ar putea obtine astfel aproape 12 milioane de euro. Eventualul cumparator va achizitiona hotelul Premier (12 camere, patru apartamente si un restaurant cu o capacitate de 40 de locuri), cabana Clabucet Sosire (20 de camere, doua apartamente) si Barul Schiorilor (cu o capacitate de 120 de locuri).