BusinessMagazin

Tag: impozite

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi o Românie prosperă, acceptaţi impozite şi taxe mai mari. Dacă nu, nu mai aveţi aşteptări de la stat

    Cat mai mare si mai usor obtinut. Da, avem angajati si vrem sa-i platim cu cat mai putin, dar nu se mai poate. Si ei trebuie sa traiasca decent, avand o familie de intretinut. Da, pentru salariile lor, stiu, platim prea mult, comparativ cu alte tari. Povara contributiilor salariale e prea mare. Dar mai stiu ca, aproapte tuturor antreprenorilor seriosi, le merge din ce in ce mai bine. Si mai stiu, ca si voi – patroni romani si manageri straini, ca acest lucru nu ni se datoreaza exclusiv noua si expertizei noastre, indiferent cat de buni suntem profesional. Statul roman a facut ceva pentru noi si acest lucru trebuie sa il intoarcem. Trebuie recunoscut rolul statului si incurajat pe viitor. Va dau un exemplu foarte cunoscut: daca piata imobiliara nu era sustinuta prin programele ‘Prima casa”, acest domeniu era in colaps dupa 2009 si majoritatea firmelor cu servicii si produse conexe ar fi fost inchise astazi. Datorita interventiei statului, astazi vorbim de o indistrie imobiliara care se apropie de cea din perioada boom-ului, respectiv 2006-2008.

        In ultimii ani, prin masurile si facilitatile oferite investitorilor romani si straini, partidul-stat PSD a luat cele mai liberale masuri, ever. Asa-zisa opozitie liberala nici nu s-a gandit la multe dintre ele, daramite sa le propuna sau sa le sustina. In aceste conditii, va intreb, dragi colegi, antreprenori si manageri: daca statul roman ne-a oferit sansa de a avea un profit mai mare, oare, nu are dreptul sa ne ceara un pic mai mult pentru bugetul statului? Oare, daca numai noua ne merge bine si statului roman la fel de prost, noi voi trai mai bine? Daca angajatii nostri ar trai de pe o zi pe alta, vor fi mai dornici sa munceasca mai bine sau nu? Cu aceeasi bani la bugetul statului, vom avea autostrazi mai multe sau educatie mai performanta pentru angajatii nostri?  Va dau un mic exemplu: chiar daca aveti cea mai completa asigurare de sanatate si aveti un accident, prima data ajungeti la urgenta si apoi, daca scapati cu viata, sunteti transportati in strainatate pe baza asigurarii private.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacă vreţi o Românie prosperă, acceptaţi impozite şi taxe mai mari. Dacă nu, nu mai aveţi aşteptări de la stat

    Cat mai mare si mai usor obtinut. Da, avem angajati si vrem sa-i platim cu cat mai putin, dar nu se mai poate. Si ei trebuie sa traiasca decent, avand o familie de intretinut. Da, pentru salariile lor, stiu, platim prea mult, comparativ cu alte tari. Povara contributiilor salariale e prea mare. Dar mai stiu ca, aproapte tuturor antreprenorilor seriosi, le merge din ce in ce mai bine. Si mai stiu, ca si voi – patroni romani si manageri straini, ca acest lucru nu ni se datoreaza exclusiv noua si expertizei noastre, indiferent cat de buni suntem profesional. Statul roman a facut ceva pentru noi si acest lucru trebuie sa il intoarcem. Trebuie recunoscut rolul statului si incurajat pe viitor. Va dau un exemplu foarte cunoscut: daca piata imobiliara nu era sustinuta prin programele ‘Prima casa”, acest domeniu era in colaps dupa 2009 si majoritatea firmelor cu servicii si produse conexe ar fi fost inchise astazi. Datorita interventiei statului, astazi vorbim de o indistrie imobiliara care se apropie de cea din perioada boom-ului, respectiv 2006-2008.

        In ultimii ani, prin masurile si facilitatile oferite investitorilor romani si straini, partidul-stat PSD a luat cele mai liberale masuri, ever. Asa-zisa opozitie liberala nici nu s-a gandit la multe dintre ele, daramite sa le propuna sau sa le sustina. In aceste conditii, va intreb, dragi colegi, antreprenori si manageri: daca statul roman ne-a oferit sansa de a avea un profit mai mare, oare, nu are dreptul sa ne ceara un pic mai mult pentru bugetul statului? Oare, daca numai noua ne merge bine si statului roman la fel de prost, noi voi trai mai bine? Daca angajatii nostri ar trai de pe o zi pe alta, vor fi mai dornici sa munceasca mai bine sau nu? Cu aceeasi bani la bugetul statului, vom avea autostrazi mai multe sau educatie mai performanta pentru angajatii nostri?  Va dau un mic exemplu: chiar daca aveti cea mai completa asigurare de sanatate si aveti un accident, prima data ajungeti la urgenta si apoi, daca scapati cu viata, sunteti transportati in strainatate pe baza asigurarii private.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Proiect PSD: Plata impozitelor să nu mai fie condiţionată de cea a amenzilor neachitate

    Proiectul de lege depus la Senat, de patru deputaţi PSD, prevede că „la articolul 165 (din Codul de procedură fiscală-n.r.) alineatul 2 se aborgă”.

    Iniţiatorii susţin că „sesizări repetate din partea unităţilor administrativ-teritoriale comunică o imposibilitate a colectării impozitelor locale, identificând ca unul dintre principalele motive reglementările în vigoare privind încasarea obligaţiilor bugetare”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

    Social-democraţii care au depus proiectul de lege argumentează că articolul 9 alin (8) din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, prevede că amenzile de circulaţie se fac venit integral la bugetele locale, iar art. 165 alin. (2) din Codul de procedură fiscală introduce o prioritate în ordinea stingerii obligatiilor fiscale la bugetul local în sensul că impozitele datorate se pot achita doar după plata amenzilor neachitate, trimise spre valoriflcare către autoritatea publică locală, potrivit sursei citate.

    Această prioritizare a stigerii obligaţiilor fiscale pe care le au cetăţenii diminuează sumele încasate la bugetele locale.

    „Prioritizarea stingerii obligaţiilor a afectat execuţia la nivelul bugetului local prin diminuarea sumelor încasate întrucât există debitori care amână plata amenzilor contravenţionale în aşteptarea trecerii termenului de prescripţie, amânând astfel şi momentul achitării impozitului pe proprietate, generând o diminuare notabilă a veniturilor bugetare programate”, susţin deputaţii PSD.

    Alineatul (2) al articolului 165 din Codul de procedură fiscală prevede ca „(…) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale individualizate in titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligatie fiscală (..) “, prin excepţie de la regula generală care impune „stingerea de drept a obligatiilor fiscale principale în ordinea vechimii şi apoi a obligatiilor fiscale accesorii în ordinea vechimii, iar ulterior stingerea obligaţiilor cu scadenţe viitoare, la solicitarea debitorului”, se arată în expunerea de motive.

    Senatul este prima cameră sesizată.

     

  • Pentru ce o să trebuiască să plătească românii impozite mai mari cu 500%

    “Propun să acordăm posibilitatea celor şase Sectoare ale Capitalei de a majora taxele locale pentru terenurile lăsate în paragină, neîngrijite, care constituie, practic, o pată pe obrazul Bucureştiului, aceste taxe să poată să crească de până la 500%, aşa cum prevede Codul Fiscal. Nu facem altceva decât să punem în acord hotărârea CGMB de astăzi, mai departe, cele Consilii Locale vor vota metodologia, criteriile şi sumele aferente”, a declarat Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, în deschiderea şedinţei CGMB de joi.

    Proiectul a fost votat de Consilierii Generali ai Capitalei cu 36 de voturi “pentru”, 9 “abţineri” şi niciun vot împotrivă.

    Edilul a precizat că va fi introdus şi un sistem de amenzi pentru cei proprietarii care nu întreţin faţadele clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Pentru ce o să trebuiască să plătească românii impozite mai mari cu 500%

    “Propun să acordăm posibilitatea celor şase Sectoare ale Capitalei de a majora taxele locale pentru terenurile lăsate în paragină, neîngrijite, care constituie, practic, o pată pe obrazul Bucureştiului, aceste taxe să poată să crească de până la 500%, aşa cum prevede Codul Fiscal. Nu facem altceva decât să punem în acord hotărârea CGMB de astăzi, mai departe, cele Consilii Locale vor vota metodologia, criteriile şi sumele aferente”, a declarat Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, în deschiderea şedinţei CGMB de joi.

    Proiectul a fost votat de Consilierii Generali ai Capitalei cu 36 de voturi “pentru”, 9 “abţineri” şi niciun vot împotrivă.

    Edilul a precizat că va fi introdus şi un sistem de amenzi pentru cei proprietarii care nu întreţin faţadele clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Impozitul pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României

    Impozitul pe venitul global al gospodăriilor, prevăzut în planul de guvernare al actualei administraţii, ar urma să fie pus în aplicare în 2018, iar reprezentanţii guvernului au explicat în această săptămână că nu este vorba de o „revoluţie fiscală“ şi nici de o înlocuire a cotei unice de impozitare. Totuşi, noul impozit pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României, pentru că va presupune completarea unor fişe anuale de impozit pentru toată lumea, în care să fie incluse şi deducerile aferente.

    „Cheia“ noului sistem este introducerea deducerilor pentru diverse cheltuieli, astfel încât oamenii vor plăti 10% doar pe diferenţa dintre venituri şi cheltuielile dovedite cu bonuri. Guvernul mizează prin acest sistem pe scoaterea la suprafaţă a sumelor cheltuite pe îngrijire medicală, meditaţii sau renovarea locuinţei, care astăzi sunt cheltuite „la negru“ sau „la gri“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Impozitul pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României

    Impozitul pe venitul global al gospodăriilor, prevăzut în planul de guvernare al actualei administraţii, ar urma să fie pus în aplicare în 2018, iar reprezentanţii guvernului au explicat în această săptămână că nu este vorba de o „revoluţie fiscală“ şi nici de o înlocuire a cotei unice de impozitare. Totuşi, noul impozit pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României, pentru că va presupune completarea unor fişe anuale de impozit pentru toată lumea, în care să fie incluse şi deducerile aferente.

    „Cheia“ noului sistem este introducerea deducerilor pentru diverse cheltuieli, astfel încât oamenii vor plăti 10% doar pe diferenţa dintre venituri şi cheltuielile dovedite cu bonuri. Guvernul mizează prin acest sistem pe scoaterea la suprafaţă a sumelor cheltuite pe îngrijire medicală, meditaţii sau renovarea locuinţei, care astăzi sunt cheltuite „la negru“ sau „la gri“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro