Tag: Hollande

  • Oferte de nerefuzat pentru grecii flămânzi

    În contextul unui şomaj de 27% şi al sărăcirii populaţiei, “o explozie socială e foarte aproape”, a spus un lider sindical, referindu-se inclusiv la indiferenţa autorităţilor şi a partenerilor europeni sub al căror gir s-au derulat tăierile de cheltuieli asumate prin programul cu “troica” FMI-UE-BCE.

    Aflat în vizită la Atena în această săptămână, preşedintele francez François Hollande a ignorat protestele, exprimând în schimb sprijinul pentru guvernul de centru-dreapta al lui Antonis Samaras şi interesul firmelor franceze de a cumpăra active elene scoase la vânzare şi de a colabora cu grecii la exploatarea rezervelor de petrol şi gaze de la Marea Egee.

  • Coşmarul unui euro tare

    Hollande s-a lovit însă de opoziţia Berlinului, care, ca întotdeauna, rămâne categoric împotriva oricărei intervenţii pe pieţele valutare. “Obiectivul nostru trebuie să fie îmbunătăţirea competitivităţii, nu slăbirea monedei”, a spus ministrul german al economiei, Philip Roesler. Chestiunea va fi totuşi discutată, având în vedere că ministrul francez de finanţe, Pierre Moscovici, a declarat pentru Reuters că va ridica problema cursului monedei unice la reuniunea Eurogroup de luni, 11 februarie, precum şi la reuniunea ministerială G20 de la Moscova din 15-16 februarie.

    Euro s-a apreciat până la 1,35 dolari în ultimele săptămâni, ca efect al percepţiei pieţelor că pentru zona euro ce-a fost mai rău a trecut în materie de criză.

    Analiştii Crédit Agricole estimează că anul acesta investiţiile se vor majora în Franţa cu numai 0,1%, în condiţiile în care piaţa internă şi cea europeană vor stagna, iar profiturile companiilor vor fi limitate, mai cu seamă că taxele sunt planificate să crească în 2013. Economia Franţei ar urma să crească, în aceeaşi estimare, cu numai 0,2%.

  • Merkel şi Hollande: Nu vă faceţi speranţe pentru un buget al UE în această săptămână

    După o primă etapă de negocieri în noiembrie, încheiată cu eşec deoarece o parte din participanţi, precum Germania, au cerut fonduri mai mici, liderii europeni vor dezbate din nou bugetul pe termen lung al UE joi şi vineri. “Vom face tot posibilul să încheiem negocierile la următorul summit, dar condiţiile pentru un acord nu sunt încă îndeplinite”, a declarat Hollande după o întrevedere la Paris cu premierul italian Mario Monti. La negocieri, Franţa va insista cu siguranţă pe protejarea fondurilor destinate agriculturii, Parisul fiind cel mai mare beneficiar al acestora. Premierul italian, sosit în capitala Franţei după o vizită la Berlin, şi-a reluat rugămintea pentru încheierea unei înţelegeri “mai echitabile”, deoarece Italia nu beneficiază din contribuţia la buget la fel de mult precum Marea Britanie şi Germania, doi dintre cei mai mari contribuabili.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Merkel vs. Hollande: prudenţă contra expansiune, austeritate contra promisiune. Pe ce drum va merge Europa pentru a ieşi din criză şi recesiune?

    Cine se înşală? În marile lupte de obicei dreptatea este de partea învingătorului, dar în această bătălie şi Franţa şi Germania, cele mai mari economii europene, resimt loviturile crizei. Pentru moment marele pierzător este întreaga Europă, a cărei principală sursă de creştere economică este zona euro. “Povara politică a procesului de transformare se va simţi şi anul viitor, şi poate şi mai departe în viitor. S-au făcut multe, dar avem în continuare vremuri dificile în faţă peste care nu putem trece cu un singur pas. Aşa că nu putem renunţa la entuziasmul de a reforma”, a declarat Merkel după summitul european de la sfârşitul săptămânii trecute.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cea mai importantă expulzare de când Hollande a devenit preşedintele Franţei: Aproximativ 240 de romi, trimişi înapoi în România

    Jean-Philippe, un activist pentru drepturile romilor, a precizat că 240 de persoane au fost transportate la aeroportul Saint-Exupéry din Lyon, aceasta fiind cea mai importantă expulzare de la începutul anului şi de la începerea mandatului preşedintelui socialist François Hollande. Oficiul francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII) nu a comunicat numărul exact al românilor repatriaţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce vor socialiştii francezi

    Prima decizie a noului guvern socialist din Franţa a fost să taie salariile membrilor săi cu 30%, conform unei promisiuni electorale a preşedintelui Hollande, ceea ce înseamnă că aceştia vor avea salarii brute de 9.940 de euro pe lună în loc de 14.200.

    Cât priveşte promisiunea de a renegocia tratatul fiscal european, Pierre Moscovici a declarat deja că tratatul nu va fi ratificat de Franţa în forma actuală şi că va trebui completat cu un amendament referitor la măsuri de creştere economică.

    Trebuie notat că sunt posibile schimbări în componenţa guvernului de la Paris după alegerile legislative din 17 iunie, care ar putea aduce în cadrul cabinetului unul sau mai mulţi comunişti ori ecologişti. Premierul Ayrault a făcut deja cunoscut că orice ministru care nu va obţine victoria la alegeri îşi va pierde postul.

  • Angela Merkel şi Francois Hollande îşi doresc păstrarea Greciei în zona euro

    Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat marţi că ea este pregătită, împreună cu preşedintele francez, Francois Hollande, să pregătească măsuri suplimentare de creştere pentru Grecia.

    Germania şi Franţa sunt pregătite “să studieze posibilitatea unor măsuri suplimentare pentru creşterea Greciei”, dacă această ţară va avea nevoie, a declarat Merkel în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de Hollande, la Berlin. “Vrem ca Grecia să rămână în zona euro”, a adăugat Merkel. La rândul său, preşedintele francez a afirmat că “este pregătit să pună totul pe masă” la Bruxelles, inclusiv problema euro-bondurilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Jos cu austeritatea! Şi ce punem în loc?

    Geologul atenian Nikos Palyvos, în vârstă de 38 de ani, şomer din 2009 încoace, s-a sinucis la 23 aprilie. Cu două zile înainte, îşi luase viaţa Savvas Metoikidis, 44 de ani, învăţător din Xanthi, iar cu câteva săptămâni în urmă, pensionarul Dimitris Christoulas, de 77 de ani, se împuşcase în cap sub un copac din Piaţa Syntagma, vizavi de clădirea parlamentului elen. Discuţie pe Facebook: cum se face că în ultimii doi ani s-au sinucis 1.700 de greci? Unde e tăria de caracter din timpul războiului, când oamenii nu se mai sinucideau, ci luptau şi rezistau? Sunt ţări unde se trăieşte de 100 de ori mai rău decât în Grecia şi acolo nu mai e epidemie de sinucideri! Şi cineva răspunde aşa: “Probabil pentru că pe timpul războiului oamenii ştiau cine e inamicul, aveau o şansă să lupte şi să spere că duşmanul va fi învins, pe când azi, inamicul e altceva, sunt doar nişte entităţi vagi, fără chip şi fără nume, undeva departe, care le distrug viaţa fără ca ei să se poată opune”.

    Cine sunt entităţile fără chip şi cum se poate lupta cu ele? Grecia sărăcită şi adusă la disperare de criza datoriilor nu e un caz izolat, ci doar un caz extrem al acestui fenomen ciudat care bântuie de trei ani Europa. Până acum, în UE s-au conturat două răspunsuri opuse. Dacă entităţile sunt identificate drept oamenii înşişi, vinovaţi că au consumat prea mult pe datorie şi au fost prea răsfăţaţi de statul bunăstării şi de politicienii lui, atunci trebuie luptat cu oamenii înşişi: trebuie tăiate cheltuielile publice, micşorate salariile, restrânse drepturile la pensie şi la asigurări sociale, trebuie muncă mai multă ca să poată fi plătite datoriile şi eventual şi un guvern tehnocrat, fără teamă că pierde alegerile dacă îşi supără electoratul. Dacă entităţile sunt băncile şi pieţele financiare, care aduc statele la sapă de lemn cu dobânzile şi speculaţiile lor, atunci războiul înseamnă reglementarea pieţelor şi renunţarea la politica austerităţii până la infinit, impusă de ele, în favoarea vechii reţete a relansării economice bazate pe stimulente şi investiţii cu bani publici.

    Prima soluţie a fost aplicată de Germania, alături de Marea Britanie, est-europeni, Franţa, Spania, Portugalia, Italia şi de toate ţările care au acceptat să semneze mai întâi Pactul de competitivitate Euro Plus, de anul trecut, mai apoi pactul fiscal de anul acesta, care urmează să fie ratificat de parlamentele naţionale sau supus unui referendum naţional, aşa cum se va întâmpla în Irlanda la 31 mai. A doua soluţie, cerută insistent în stradă de manifestaţiile “indignaţilor” europeni, a început să capete oficial glas prin prezidenţiabilul francez Francois Hollande. El a cerut nu numai renegocierea tratatului fiscal european pentru a-l face mai puţin constrângător, ci şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene, astfel încât BCE să poată aloca bani direct Mecanismului European pentru Stabilitate (fondul de rezervă al zonei euro, în valoare de 500 mld. euro), iar acesta să-i dea statelor pentru investiţii. Scopul ar fi ocolirea băncilor comerciale, care în decembrie şi februarie au luat bani cu dobândă de 1% de la BCE şi apoi i-au împrumutat scump statelor.

    Socialistul Hollande vorbea despre politici de stimulare a creşterii aproape concomitent cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a declarat săptămâna trecută că în afară de pactul fiscal, Europa are nevoie şi de un “pact pentru creştere”, spre a evita recăderea continentului într-o recesiune generală, pe care politicile prociclice de austeritate tind s-o facă inevitabilă. Până şi tehnocratul Mario Monti, premierul Italiei, a spus că disciplina bugetară e necesară, dar trebuie însoţită de politici de creştere economică, pentru că altfel criza se va adânci. “Reformele structurale şi măsurile de consolidare fiscală adoptate de noi duc doar la deflaţie, nu creează creştere. Investiţiile publice nu sunt neapărat mai rele pentru economia europeană decât consumul privat, deşi cadrul politicilor de acum le tratează astfel”, a afirmat Monti.

    La sfârşitul lui martie, 11 ţări europene – între care şi Marea Britanie, campionul austerităţii – erau deja oficial în recesiune, şomajul a atins maximul ultimilor 15 ani (10,9% în zona euro, ceea ce înseamnă aproape 25 de milioane de oameni fără slujbă, cu 8,5 milioane mai mult decât la începutul lui 2008), iar toţi indicatorii relevanţi pentru activitatea din industrie au scăzut în zona euro, în unele ţări pentru a opta sau a 11-a lună consecutiv şi, ceea ce e mai important, nu numai în ţările cu probleme, ci în Germania şi Franţa. Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani continuă să crească, iar în Spania a ajuns la 51%, în condiţiile în care zeci de mii de spanioli au plecat să-şi caute de muncă în Marea Britanie, Elveţia, Germania, Argentina sau Chile, iar guvernul Rajoy, chiar dacă a admis că nu poate reduce deficitul bugetar atât de repede pe cât îi cere Bruxellesul, taie cheltuieli în continuare, de frica agenţiilor de rating şi de teama să nu ajungă la mâna FMI.

    În doar câteva săptămâni, cearta pe austeritate a doborât guvernul din Olanda, era cât pe ce să-l doboare pe cel din Cehia, după manifestaţii masive de protest şi a adus la putere stânga în Slovacia, cu un program de reducere a deficitului nu prin tăieri de cheltuieli sociale, ci prin suprataxarea bogaţilor şi eliminarea cotei unice. “A pune mereu reducerea datoriei înaintea creşterii economice îi aduce pe oameni la disperare”, spunea Francois Hollande. Şi încă nu avuseseră loc alegerile din Grecia din 6 mai, care au urcat cota extremiştilor de dreapta şi de stânga în dauna partidelor adepte ale austerităţii. Zilele trecute, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a cedat şi a anunţat că ia în considerare o reuniune a liderilor UE, la sfârşitul lunii mai, ca să discute nişte iniţiative de creştere economică. Soluţia nu e însă nicidecum aşa de evidentă precum pare din discursul triumfător al lui Hollande.

  • S&P: Alegerea lui Hollande ca preşedinte al Franţei nu are impact imediat asupra ratingului ţării

    “S&P nu adoptă o poziţie politică în privinţa candidaţilor individuali sau a rezultatului oricăror alegeri”, potrivit unui comunicat al agenţiei.

    Totuşi, notează analiştii agenţiei, politicile guvernului unui stat au impact direct asupra bonităţii ţării. Ratingul S&P încorporează estimări privind consecinţele politicilor adoptate de oficialii aleşi.

    S&P va analiza opţiunile preşedintelui ales al Franţei şi cele ale următorului guvern, care va fi format după alegerile parlamentare din iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • François Hollande a câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa – exit poll

    Institutele CSA, TNS Sofres şi Ipsos dau ca probabil un scor de 52% al lui Hollande faţă de 48% pentru Nicolas Sarkozy, în timp ce estimările Harris Interactive variază între 52,7% şi 53,3% în favoarea candidatului socialist.

    Participarea la vot era de 71,96% la ora 17.00, ora locală, cu trei ore înainte de închiderea urnelor, conform Ministerului de Interne, faţă de 70,59% în primul tur de scrutin, din urmă cu două săptămâni, şi de 75,11% în al doilea tur de scrutin de la prezidenţialele de acum cinci ani.

    Simpatizanţii Partidului Socialist au început deja să se adune la sediul partidului din Paris, pentru a sărbători prima victorie a unui candidat socialist la prezidenţiale după încheierea în 1995 a mandatului lui François Mitterrand.

    ACTUALIZARE: După numărarea a 67% din voturi, François Hollande a obţinut 50,8% din voturi, iar Nicolas Sarkozy, 49,2%, a anunţat Ministerul francez de Interne.