BusinessMagazin

Tag: harta

  • Harta centrelor pe tipuri de vaccin, disponibilă: pot fi văzute locurile libere

    Harta centrelor pe tipuri de vaccin este disponibilă mai devreme decât era anunţat, anunţă, joi, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV). Românii vor şti şi numărul locurilor disponibile, precum şi câţi sunt înscrişi pe lista de aşteptare.

    CNCAV, cu suportul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), a devansat implementarea modificărilor aduse platformei de programare la vaccinul împotriva coronavirusului.

    Astfel, joi a devenit activă harta centrelor pe tipuri de vaccin şi este disponibilă pe site-ul de informare https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/

    Harta cuprinde toate centrele de vaccinare active în platformă, tipul vaccinului administrat, numărul locurilor disponibile şi numărul persoanelor înscrise pe lista de aşteptare.

    „Harta este interactivă şi fiecare utilizator poate filtra afişarea centrelor pe judeţe sau pe numărul locurilor disponibile. De asemenea, sunt afişate statistici privind numărul total al persoanelor înscrise pe listele de aşteptare pentru fiecare dintre cele trei vaccinuri produse de companiile farmaceutice: Pfizer/BioNTech, Moderna şi Oxford/AstraZeneca”, anunţă CNCAV.

  • Harta locurilor disponibile pentru vaccin. La nivel naţional sunt peste 100.000 de locuri libere în centrele unde se administrează vaccinul AstraZeneca

    Cele mai multe locuri la vaccinare din totalul de 106.000 disponibile în platforma naţională la 17 februarie, ora 15 se află în judeţele Timiş, Suceava, Iaşi, Neamţ, iar în Bucureşti şi Ilfov nu mai sunt locuri libere, potrivit datelor adunate de ZF de pe platforma de vaccinare.

    Cele 180 de centre deschise de autorităţi pentru vaccinul populaţiei cu serul de la AstraZeneca pot primi aşadar pacienţii care se încadrează în primele două categorii pentru imunizare. Spre deosebire de dozele de la Pfizer care se epuizau încă din prima zi în care ajungeau în depozitele centrale, pentru vaccinul AstraZeneca sunt în continuare doze disponibile.

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, nu a putut fi contactat până la ora transmiterii acestei ştiri pentru a preciza care sunt diferenţele şi dacă strategia de vaccinare urmează să fie modificată, având un stoc mare de doze.

    Este important de menţionat că până în prezent au intrat în România trei tranşe de vaccin AstraZeneca, în total 337.200 de doze. Până acum, s-au programat 142.000 de persoane pentru vaccinul britanicilor (date din 15 februarie).

    Unda verde la vaccinare a fost dată la 15 februarie, iar la nivel naţional au fost activate 180 de centre pentru vaccinul cu AstraZeneca. În România, vaccinul AstraZeneca este administrat  în două doze, la persoanele de peste 18 ani, până la 55 de ani, în lipsa unor date ştiinţifice pentru ca produsul de imunizare să fie folosit la persoane care nu se încadrează între aceste vârste. Intervalul de timp recomandat între cele două doze este de opt săptămâni.

    Vaccinul se păstrează la temperaturi între 2 şi 8 grade Celsius, cu menţinerea lanţului de frig impus de producător,  şi are o stabilitate de şase luni înainte de prima utilizare.

    Vaccinul britanicilor de la AstraZeneca, realizat în colaborare cu Vaccitech, centrul de vaccinare al Universitaţii Oxford din Marea Britanie, a primit unda verde pentru comercializare în Uniunea Europeană la 29 ianuarie 2021. Vaccinul AstraZeneca foloseşte metoda clasică de creare a acestor produse utilizând un alt virus care nu se poate replica, dar care învaţă sistemul imunitar să creeze anticorpi pentru a se proteja.

  • Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce vor să facă cu el şi cum arată după renovare – GALERIE FOTO

    Un conac construit în 1925 în stil neoromânesc de unul dintre discipolii arhitectului Ion Mincu, care a trecut printr-un proces de renovare ce a durat şapte ani, reprezintă unul dintre cele mai noi pariuri ale familiei Timiş. Acesta le poartă deja numele şi, aflat la doar 80 de kilometri de Capitală, ar putea fi una dintre destinaţiile de weekend de pe harta bucureştenilor.  

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    Înainte de achiziţionarea acestui conac, familia Timiş căuta un loc în care să construiască o clădire, care să reprezinte nucleul businessului viticol început în anul 2005. De asemenea, Cristina Timiş se ocupă personal de tot ceea ce înseamnă proiectele de dezvoltare a locaţiei, management, achiziţii, resurse umane, marketing şi comunicare şi design.
    „Planurile de viitor pe termen scurt şi mediu vizează în primul rând crearea unui complex vini-viticol ce presupune dezvoltarea capacităţii de cazare, atracţii şi facilităţi şi leisure, deoarece nu putem acoperi cererea mare pe care o avem în acest sens.

    În paralel, vrem să dezvoltăm brandul de vin Casa Timiş prin construirea unei crame tehnologice şi a uneia de degustare, care va fi în apropierea Casei Timiş pentru  accesul uşor al oaspeţilor. Toate acestea vor pune cu adevărat în valoare întregul domeniu deţinut în zona Dealu Mare de familia Timiş, pe care se află şi Casa Timiş”, spune antreprenoarea.
    Domeniul Timiş face parte din Grupul Cris-Tim, fondat în 1992 de Cristina şi Radu Timiş. Grupul Cris-Tim este o afacere de familie care cuprinde şapte linii de business şi anume industria de prelucrare a cărnii, lactatelor şi ready meal, agricultură, creşterea animalelor, producţia de vin şi construcţii.

    „Din cauza situaţiei actuale, numărul turiştilor străini a scăzut considerabil, însă în 2019 un număr mare de turişti din străinătate au ales Casa Timiş, atraşi mai întâi de autenticitatea arealului vini-viticol, de rafinamentul manifestat aici în cel mai mic detaliu, aspect care i-a surprins pentru un loc de cazare şi restaurant aflat între vii, ca mai departe să se bucure de gastronomia şi ospitalitatea Casei Timiş”, precizează Cristina Timiş. Izbucnirea crizei pandemice şi impunerea restricţiilor de către autorităţi cu privire la limitarea răspândirii virusului a reprezentat pentru Casa Timiş suspendarea activităţii, dar odată cu deschiderea unităţii de cazare şi a terasei au fost înregistrate creşteri de 25% în iunie şi iulie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Relaxarea reglementărilor a făcut ca începând cu luna iunie activitatea să repornească, Casa Timiş înregistrând în lunile iunie şi iulie o cifră de afaceri în creştere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu 22% faţă de anul 2019, acestea fiind cifre de creştere foarte bune ţinând cont de situaţia generală a mediului HORECA, dar mici comparativ cu perspectiva pe care o aveam la finalul anului trecut”, precizează Cristina Timiş.

    Reprezentanţii conacului spun că în această perioadă gradul de ocupare este mare, astfel că în luna iulie aceasta a ajuns la 60%, în timp ce în august conacul a fost ocupat în proporţie de 90%. Tarifele de cazare la Casa Timiş variază în funcţie de perioadă, dar în medie preţul pentru o cameră dublă este de 540 lei pe noapte, iar costul pentru un apartament ajunge la 680 lei pe noapte.

    „Avem  câteva avantaje faţă de alte unităţi hoteliere, în prezent prin natura faptului că partea de cazare este mică – 10 camere aflate în conac, dar şi prin natura viziunii de dezvoltare a complexului turistic care urmăreşte o cazare de tip vile în planul de dezvoltare pe termen scurt şi o tipologie de hotel înconjurat de natură, un hotel cu un singur etaj, cu spaţii generoase şi la nivelul de parter – cu terase destinate fiecărei camere, deci un spaţiu exclusivist, larg şi sigur”, spune Cristina Timiş.

    Turiştii care vin la Casa Timiş sunt atât familii cu copii, cât şi cupluri sau persoane ce caută relaxare departe de agitaţia oraşului. În cadrul Casei Timiş se pot organiza şi evenimente la care în mod normal ar putea participa 220 de persoane. De asemenea, există şi o sală de conferinţă amenajată în stil neoromânesc care poate găzdui circa 200 de persoane, dar şi o platformă inaugurată recent cu perspectiva spre amfiteatrul de vii, cu o capacitate de 60 de persoane.

    „Observăm tot mai multe companii care vor să ofere echipei lor o altfel de experienţă de evenimente de business (middle şi top management) şi regăsesc aici toate condiţiile pentru a organiza activităţile specifice: teambuilding, conferinţe, lansări şi prezentări de produse, evenimente festive”, adaugă Cristina Timiş.

    În cadrul Casei Timiş, turiştii pot alege să închirieze biciclete, karturi pentru a se plimba pe traseele create pe Domeniul Casei Timiş, să participe la evenimentele de wine & food pairing. Pe lângă conacul unde turiştii pot să se cazeze şi restaurantele unde pot mânca, Casa Timiş mai are în componenţa sa un parc, un loc de joacă pentru copii şi trei lacuri.

  • Grafic: Harta comerţului alimentar local. Care sunt 10 dintre cele mai puternice reţele de magazine din România controlate de antreprenori

    Mai multe grafice şi tabele din domeniul Retail&Agrobusiness

    Mai multe grafice şi tabele din domeniul Media&Advertising

    Mai multe grafice şi tabele din domeniul IMM

    Materialul a apărut în ediţia din 24 iulie 2020 a Ziarului Financiar.

     

  • Viaţa la ţară ca o afacere. Cum a transformat o femeie care a lucrat o viaţă la bancă un sat uitat de lume într-o afacere profitabilă – GALERIE FOTO

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.
    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă. 

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.” Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    În primii ani, atât ea, cât şi soţul său, de profesie istoric, au făcut naveta. Plecau sâmbăta dimineaţa la 5 din Bucureşti şi la ora 9 erau pe şantier, la discuţii cu muncitorii. Iar duminica plecau înapoi. „N-am simţit oboseală, am simţit că nu mai eram legată exclusiv de lumea abstractă a bankingului”, rememorează astăzi Carmen Schuster.

    Ea îşi aminteşte că atunci când s-a întors prima dată în România, în 1996, a simţit o reală efervescenţă. Locuise iniţial în Freiburg, în vestul Germaniei, dar apoi s-a mutat la Berlin în ’89 pentru că acolo se întâmpla istoria. A văzut astfel în estul Germaniei cât de repede se pot dezvolta lucrurile.

    „Credeam şi cred că poate şi România să crească. Acum cred chiar mai mult ca acum un deceniu. Doar că ritmul e foarte lent. Totuşi, lucrurile se vor schimba în bine.”

    Spre exemplu, condiţiile ca turismul local să aibă o şansă să se dezvolte după modelul din Toscana sau Provence sunt multe, spune Carmen Schuster. Ar trebui dezvoltată infrastructura, la fel şi cultura ospitalităţii. „Nu e vorba de faptul că românii sunt ospitalieri, pentru că deja sunt, e vorba de ceva cu totul diferit. Clientul trebuie să fie pe primul loc. E nevoie de multă educaţie, de experienţă, atenţie la detalii şi cunoştinţe de limbi străine. Suntem încă departe.”
    Totuşi, există o posibilitate de dezvoltare, iar businessurile axate pe artizanat sunt o şansă în plus.

    Executivul devenit antreprenor îşi aminteşte propria sa poveste. Când a revenit la Cincşor nu mai avea nimic în proprietate, nici măcar casa părintească. Nu s-a judecat pentru ea, e o comunitate mică, iar pe mulţi îi mai ştia încă. Din cei 650 de locuitori însă, doar zece mai sunt saşi, ea fiind unul dintre ei. „În casele săseşti se mutase lume nouă, mulţi veniţi din Moldova sau din zona rroma din Transilvania. Existau însă oameni care ne ştiau – pe mine şi pe părinţii mei –, aşa că integrarea a fost mai simplă.”

    Dat fiind că nu mai deţinea nicio proprietate în Cincşor, a început să cumpere. Prima casă a achiziţionat-o după ce s-a înscris la licitaţia bisericii Evanghelice. E vorba de fosta şcoală, o clădire în bună parte deteriorată, cu acoperişul căzut. Biserica avea nevoie atunci de fonduri şi de aceea a vândut.

    „A fost mai degrabă o ambiţie personală. Am văzut că se vinde pe internet. Am sunat şi am aflat că mai era o singură persoană interesată, cineva care voia să transforme clădirea în atelier de reparat tractoare.”
    A cumpărat-o în 2008, plătind circa 20.000 de euro, însă restaurarea a costat foarte mult. Carmen Schuster îşi aminteşte că lumea din sat a fost uluită că face asta. „Necălătorind, mulţi din oamenii locului nu gândeau în viitor, nu îşi dădeau seama despre potenţialul zonei, al satului sau al casei.”

    Apoi însă, comunitatea a văzut ce a ieşit din proiectul cu şcoala şi i-a propus să preia şi Parohia, o clădire din 1624. A cumpărat-o. Preluarea a avut loc în 2012, însă restaurarea a durat. Ulterior a mai cumpărat ale proprietăţi, ajungând la patru case în proiectul turistic şi o altă casă închiriată pe termen lung şi care nu intră în circuitul pensiunilor. Aici însă sunt folosite grădinile şi sera care alimentează restaurantul.

    Chiriaşi sunt o familie din Germania care şi-a mutat herghelia în Transilvania şi care îşi construieşte şi o casă. „Lângă noi s-a mutat cineva din Paris. Mă sună şi clienţii caselor noastre de oaspeţi că vor să vină în zonă şi să investească, atât pentru ei, cât şi pentru oportunitatea de business din turism. Oamenii redescoperă ruralul. La început aveam turism de weekend, oamenii veneau pentru 3-4 zile. Acum stau 7-8 zile.

    Totodată, Romania e descoperită de străini, atât de cei care caută turismul de masă, cât şi de cunoscători, avandgardişti, de cei care vor o experienţă exclusivistă, e vorba de elveţieni, dar şi de germani.
    „Primele camere au fost gata în 2014, când am vrut să testăm să vedem ce funcţionează şi ce nu. Proiectul a fost foarte bine primit de la început. Totul a mers conform business planului, din lună în lună, din an în an, am crescut. Am aplicat un business plan normal, dar am avut norocul să am experienţa din mediul bancar. Acolo învăţasem că întotdeauna în business trebuie să pleci de la piaţă şi mulţi uită asta în România.”

    Totul se construieşte după client, până şi mobila. E important să îţi găseşti nişa, crede antreprenoarea. „Am avut noroc pentru că la restaurare am lucrat cu o firmă mică din Sibiu, compania căpătând experienţă din Italia tot în zona de restaurări. Iar meşterii ţi-i creşti, ai noştri au învăţat împreună cu firma de construcţii.” Pe zona de tâmplărie antreprenoarea lucrează cu o persoană din zonă, dar care a câştigat experienţă tot în Italia, iar apoi s-a mutat în România. Tot cu meşteri locali a lucrat şi mobila, o parte restaurată, dat fiind că ea şi soţul său – german– sunt şi colecţionari. „Am cumpărat chiar dacă nu aveam nevoie. Oamenii din zonă aruncă mult şi nu îşi dau seama de valoarea bunurilor.”

    În total, investiţia în proiect, fiind vorba şi de restaurări, se ridică la circa 800.000 de euro. Banii au fost investiţi pe o perioadă lungă, profitul obţinut fiind şi el reinvestit.

    „Am gândit şi un proiect pe fonduri europene, e vorba de restaurarea Parohiei. Am descoperit însă o serie de fresce medievale, aşa că a trebuit să reconfigurăm proiectul, am renunţat la o serie de camere. Dat fiind că proiectele pe fonduri europene nu permiteau reconfigurarea, am dat banii înapoi.”

    Carmen Schuster spune că dacă ar fi să se extindă în afara Cincşorului ar merge tot pe un proiect de restaurare, într-un sat cu biserici fortificate, potenţialul fiind enorm. În zonă sunt circa 150 de biserici fortificate. „Noi (ea şi soţul său – n.red.) ne implicăm noi în tot, de la construcţie, la amenajare. Anul trecut am deschis ultima casă, vechiul CAP, şi ne extindem în continuare. Avem un proiect pentru o şură multifuncţională într-una dintre grădini. Păstrăm ideea de puţine camere pe curte, aşa că dezvoltăm doar şase camere. Acum luxul înseamnă spaţiu şi timp.”

    Acest proiect nou ar fi trebuit realizat în 2020, dar pandemia a dat peste cap planurile.
    Orice criză îţi pune sub semnul întrebării alegerile pe care le-ai făcut, spune ea. Antreprenoarea adaugă că a gândit şi regândit proiectul, aşa că această perioadă a însemnat nu doar şoc, ci şi energie pozitivă. „O perspectivă despre ce a însemnat această perioadă vom avea pe final de an, dacă nu vine valul doi. Până la final de 2020 va fi perioadă complicată. La început am avut scăderi de 60-70%, dar pe vară sper să revenim. Nu vreau însă să forţez lucrurile.”
    Cerere există însă, iar dacă ar vrea, ar putea să umple toate camerele, spune ea. În această perioadă însă, a creionat un regulament intern. Astfel, cam două zile camera stă neocupată după ce au plecat turiştii. „Avem o abordare pe termen lung. Nu o să ne revenim uşor din această pandemie, aşa că trebuie să fim foarte atenţi, să ne resetăm, să nu forţăm lucrurile. E o criză care nu depinde de noi.”

    Antreprenoarea spune că a regândit businessul puţin. Astfel, se bazează cât de mult posibil pe grădina proprie, pe producătorii din sat sau din zonă. E mai greu, dar se poate, crede ea.

    „Sunt convinsă că afacerile mici vor fi favorizate – ai autenticitate, îl vezi pe proprietar, îl cunoşti, controlezi mai bine businessul. Va conta şi ideea de solidaritate şi faptul că vor fi mai puţini cei care vor pleca în străinătate.” La Cincşor, în casele de oaspeţi, se organizau şi evenimente, cum ar fi nunţile, dar momentan acest segment de business e blocat.
    Ce a mai făcut pandemia? A accelerat trendul de slow living, motiv pentru care tot mai mulţi oameni vor căuta să se mute în rural. „Trendul exista, dar pandemia l-a accelerat. Puterea de cumpărare va scădea, însă casele vor fi văzute ca un simbol de protecţie, aşa că cererea pentru ele va creşte. E o criză care va mai dura”, conchide antreprenoarea.

  • Cum vor doi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale şoferilor cu ajutorul matematicii

    Să găseşti un loc de parcare liber este una dintre cele mai mari provocări pe care le ai dacă eşti şofer atunci când ai drumuri de făcut în oraş. Pentru a rezolva această problemă mai multe start-up-uri locale s-au gândit să folosească matematica şi algoritmi de machine learning pentru a eficientiza acest proces pe infrastructura actuală a oraşelor din România.

    Unul dintre aceste start-up-uri este yeParking, o platformă care le permite proprietarilor de parcări să le închirieze altor utilizatori când acestea sunt libere, fiind practic un „Waze al parcărilor”. 

    „Acest sistem deschis oferă posibilitatea oricărui proprietar de parcări – de la cei individuali până la cei care deţin mai multe locuri de parcare, sau centrelor comerciale – să distribuie în comunitate în termenii şi condiţiile lor parcările existente astfel încât un loc de parcare să fie folosit la maximum. Statisticile arată că 60% din timp un loc de parcare stă liber, fiind rezervat sau alocat unei persoane fără ca maşina să fie neapărat acolo”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Lodoabă, cofondator al yeParking. Proiectul a pornit în urmă cu doi ani din spatele blocului, a povestit el.
    „Prin yeParking am adus în România conceptul de partajare a parcării, park sharing, şi totul a plecat de la două necesităţi foarte mari în societate – una este nevoia de opţiuni în ceea ce priveşte un loc de parcare pentru fiecare şofer şi a doua este nevoia de a folosi la maximim infrastructura existentă pentru a face ca lucrurile de parcare disponibile să fie utilizate la maximum.”

    Cum funcţionează mai exact platforma dezvoltată de yeParking? Aceasta poate fi utilizată ca aplicaţie mobilă pe telefon, având două componente: una prin care proprietarii pot să îşi listeze locurile de parcare şi să stabilească termenii şi condiţiile şi perioadele în care locul de parcare este liber şi implicit şi tarifele, şi a doua, care le permite   şoferilor să caute parcare, parcările disponibile fiind afişate în timp real pe hartă. Aceştia pot naviga în timp real pe hartă şi pot bifa locul ca fiind utilizat.

    „Dacă există sisteme de acces control noi ne integrăm cu ele – avem deja asemenea integrări şi automatizări realizate pentru procesul de intrare.  Din momentul în care şoferii au intrat cu maşina în locul de parcare şi au bifat că l-au ocupat începe tarifarea utilizării locului de parcare”, a punctat cofondatorul yeParking.

    În prezent, aplicaţia yeParking este folosită în Cluj-Napoca şi Braşov, iar în platformă sunt listate şi parcări din Bucureşti. Pe termen lung, start-up-ul are în plan să se extindă la nivel naţional.

    „În acest moment am depăşit 1.000 de locuri de parcare listate în aplicaţie. Ne propunem ca în etapele următoare, pe durata verii, să oferim suport în alte două oraşe din România, iar pe zona de parcări private deja ne bucurăm să anunţăm în premieră că începând de săptămâna trecută parcarea aeroportului din Cluj-Napoca acceptă plata online prin intermediul nostru fără a mai fi necesar ca utilizatorii să se dea jos din maşină şi să meargă la automatele de plată”, a precizat Mihai Lodoabă, adăugând că start-up-ul este foarte deschis să implementeze soluţia şi în parcarea aeroportului Henri Coandă din Otopeni.

    Prima parte a proiectului yeParking a fost dezvoltată în decurs de peste un an din fonduri proprii, resursele fiind alocate de agenţia Digital Republic. Ulterior, start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare din partea ROCA X.

    „De curând am reuşit să beneficiem de ajutorul financiar şi de business de la Roca X, astfel încât să putem să ne dezvoltăm şi să putem să accelerăm partea aceasta de varietate de opţiuni în comunitate. De asemenea, şi mai de curând am reuşit să fim parte a programului de accelerare de la Techcelerator şi prin intermediul acestui program şi al fondului de investiţii Gapminder vrem să reuşim să aducem şi mai multe facilităţi în sistem”, a spus cofondatorul yeParking, menţionând că prima rundă de finanţare atrasă s-a ridicat la 50.000 euro.

    „Am reuşit să atragem o rundă iniţială de accelerare în valoare de 50.000 de euro care ne ajută să scalăm, iar pe lângă aceasta avem şi suport pe partea de business astfel încât să putem să oferim opţiunile de parcări private şi parcări din centre comerciale în următoarea perioadă. În 2020 avem în plan să creştem şi zona de parcări private ale companiilor. Acolo ţintim o piaţă estimată undeva la 2 milioane de euro ca şi capacitate”, a completat el.

    O echipă formată din mai mulţi studenţi din Sibiu lucrează de asemenea la un proiect care ar urma să-i ajute pe şoferi să-şi găsească mai repede un loc de parcare, identificarea acestora fiind realizată de un algoritm. Practic, aplicaţia va detecta locurile de parcare libere analizând informaţiile de pe camerele video dintr-un oraş şi va anunţa şoferii unde se află, printr-o aplicaţie mobilă.

    „Noi ne propunem să rezolvăm problema găsirii locului de parcare. Spre exemplu în ipoteza în care eşti părinte dimineaţa trebuie să ajungi la locul de muncă, să duci copilul la şcoală, poate să cumperi ceva, şi în toate aceste puncte trebuie să opreşti. Oriunde mergi nu găseşti loc de parcare.

    Noi venim cu o soluţie pentru această problemă, un algoritm de detecţie a locurilor de parcare şi o aplicaţie de mobil pe care o pot utiliza şoferii. Noi pe bazăm pe infrastructura deja existentă a oraşului, dar şi pe camere noi dacă este necesar. Programul funcţionează pe un algoritm de machine learning şi practic noi vedem în program cu verde dacă locul de parcare este liber şi cu roşu dacă este ocupat. De asemenea programul detectează şi cât timp a stat maşina acolo şi poate fi implementat pe orice cameră video, nu necesită camere video speciale“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Purţa, cofondator ParkingWizzard. Ea a precizat că ideea dezvoltării aplicaţiei a venit dintr-o frustrare proprie.

    „Cred că ideea a pornit dintr-o frustrare personală, a tuturor. Cel puţin noi suntem studenţi şi după ora 8 nu găsim la universitate niciun loc de parcare, nici la 2 kilometri de unitate. Am început să lucrăm la acest proiect în luna martie în cadrul programului Innovation Labs.“

    În prezent, echipa ParkingWizzard se află într-un prim stadiul în care se ocupă de construirea primei versiuni a produsului şi de dezvoltarea aplicaţiei mobile.
    „Deocamdată am reuşit să discutăm cu primăria Sibiu, şi am reuşit să obţinem o cameră pe care putem testa proiectul, dar deocamdată aşteptăm aprobările necesare”, a punctat ea.

    Cum va funcţiona aplicaţia dezvoltată de ParkingWizzard? “Utilizatorii vor deschide aplicaţia de pe telefonul mobil şi vor avea acces la o hartă. Această hartă le va indica câte locuri de parcare libere sunt în jur şi dacă este o parcare cu plată sau fără plată. Aceştia vor putea vedea şi cât de departe este parcarea.”

    Pe termen lung, start-up-ul şi-a propus să detecteze şi dacă şoferii au parcat pe trecerea de pietoni, sau în locuri în care nu este permis. În ceea ce priveşte metoda de monetizare, echipa ParkingWizzard s-a gândit la mai multe variante.
    „Ne-am gândit la un model mix de monetizare. Vrem să avem 3 pachete pentru aplicaţia de mobil: un pachet gratuit pe care îl poate utiliza oricine, un al doilea pachet este unul premium care va fi plătit pe lună sau pe an. Pentru a diferenţia pachetele ne-am gândit ca abonamentul premium să ofere o detecţie mai rafinată a locurilor de parcare. Ca utilizator al versiunii gratuite vei primi 1-2 propuneri de locuri de parcare, în timp ce utilizatorii premium vor avea acces la mai multe. Al treilea pachet ar fi unul pe o singură zi dedicat turiştilor care merg într-un oraş.”

    AI Automation Initiative
    Ce face? Platformă software cu componentă IoT dedicată fabricilor
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Invitat: Sorin Igna, cofondator şi CEO al AI Automation Initiative

    Crystal Matrix
    Ce face? Platformă online de work & task outsourcing
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Mihai Luchian, fondator şi CEO al Crystal Matrix

    ParkingWizzard
    Ce face? Aplicaţie mobilă bazată pe un algoritm de machine learning care detectează locurile libere de parcare
    Invitat: Andreea Purţa, cofondator al ParkingWizzard 

    Hello Chef
    Ce face? Platformă online prin care clienţii să poată avea acces la un chef care să vină să gătească la ei acasă
    Invitat: Irina Terente, team leader în cadrul Hello Chef

    IRIS Robotics
    Ce face? Soluţii software şi hardware în domeniul ro­boticii şi al automatizărilor hardware şi software
    Ţintă de venituri 2020: 300.000 euro
    Invitat: Andrei Marin, cofondator al IRIS Robotics, mizează pe dublarea afacerilor şi a numărului de angajaţi în 2020

    Avoteca.com
    Ce face? platformă online pentru servicii juridice
    Investiţie iniţială: circa 10.000-20.000 euro
    Finanţare atrasă până acum: 30.000 euro
    Invitat: Ana Maria Drăgănuţă Briard, fondator Avoteca.com

    UrbanAir şi NeoDelivery
    Ce face? Platforme de mobilitate urbană
    Finanţare atrasă până acum: 600.000 euro
    Invitat: Mihai Rotaru, fondator al Neobility, platforme de mobilitate urbană

    ID Medic
    Ce face? Soluţie software pentru eficientizarea procesului de diagnostic şi tratament realizat de paramedici
    Investiţie iniţială: circa 4.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 30.000-40.000 euro
    Invitaţi: Mihai Albu şi Andrei Moldovan, cofondatori al ID Medic

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Revino lansează o hartă a producătorilor locali de brânzeturi. Alina Iancu, fondator: În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi

    Numărul producătorilor locali de brânzeturi a crescut în ultimii doi ani, majoritatea fiind în Transilvania, urmată de Bucovina, tot mai mulţi dintre  aceştia fiind atenţi la crearea unui brand propriu.

    Platforma Revino a lansat recent o hartă interactivă a producătorilor de brânzeturi, în completarea informaţiilor furnizate despre producţia locală de vin.

    „Am identificat până în prezent peste 70 de producători locali ce realizează brânzeturi ambalate şi etichetate, iar căutările continuă. Transilvania are cei mai mulţi jucători, fiind urmată de Bucovina şi apoi de celelalte regiuni”, a precizat Alina Iancu, fondatoarea Revino şi CrameRomania.ro.

    Ea spune că pe piaţa din România se simte un interes tot mai mare şi din partea producătorilor de brânzeturi pentru a dezvolta afaceri la standarde occidentale, aceştia punând accent pe de o parte de calitatea produselor şi, pe de alta, pe creionarea unui brand complex şi complet, memorabil, având grijă de toate elementele, de la ambalaj la etichetă şi logo.

    „În România se poate observa în ultimii ani o maturizare a producţiei de brânzeturi, focusul fiind pe creşterea calităţii produselor. În timpul călătoriilor întreprinse la cramele din România, am avut ocazia să degust diferite brânzeturi locale şi, în  acelaşi timp, să simt diversitatea şi calitatatea acestora. Fie că au călătorit în afara ţării, fie că s-au documentat local, producătorii de brânzeturi artizanale vin către consumatori cu produse premium ce merită descoperite”.

    Brânza artizanală este produsă în loturi mici, manual, folosind cât mai puţină mecanizare. Unii producători s-au specializat pe doar câteva sortimente, pe când alţii au pariat pe un număr mai mare de reţete şi produse.

    Distribuţia se face de cele mai multe ori direct din magazinul fabricii, dar micii producători intră tot mai mult şi în retailul tradiţional sau online.

    Revino va organiza în toamna acestui an, între 21-22 noiembrie, o ediţie specială a târgului de vinuri, Revino Cheese & Wine Show.

     

  • Cu harta în căutarea artei

    Aşa a procedat o galerie de artă din Los Angeles, care, în loc să expună lucrări la sediul său, a apelat la o serie de artişti pentru o expoziţie care se întinde prin tot oraşul, scrie LA Times.
    Intitulată „We Are Here / Here We Are”, expoziţia organizată de galeria Durden and Ray poate fi vizitată cu ajutorul Google Maps, pe care sunt marcate locurile unde se află lucrările participante. Vizitatorii fie pot ajunge din întâmplare să vadă o operă de artă, după care pe un mic panou din dreptul acesteia pot afla unde se află alte lucrări în apropiere, fie pot planifica un traseu cu ajutorul hărţii. Lucrările se află expuse în locuri în care pot fi văzute uşor din stradă. Un artist, de exemplu, şi-a amplasat creaţia pe un stâlp stradal, alţii şi-au prins lucrările de garduri, alţii le-au instalat în curte, pe acoperişuri, iar cineva şi-a pus sculptura cu care participă la eveniment, o girafă care pare acoperită cu bomboane viu colorate, la fereastră. Operele expuse sunt fie picturi, fie sculpturi, fie instalaţii de artă, cum ar fi un grup de statui pe un spaţiu verde, un grup de obiecte culese din gunoi şi „înnobilate” cu nişte fotografii cu animale din specii pe cale dispariţie pe care o artistă le-a agăţat de un gard de plasă, nişte obiecte grupate în jurul unei fotografii a actorului John Wayne, pe lângă care se mai află şi un pistol de plastic şi ambalaje de produse alimentare, toate aflate în spatele unui grilaj metalic.

  • Wizz Air anunţă în aceeaşi zi expansiunea pe două baze. Care este noua destinaţie de pe harta operatorului de zbor

    După ce a anunţat expansiunea pe aeroportul din Larnaca, operatorul aerian low-cost vine cu anunţul unei noi baze, în aceeaşi zi: de data aceasta este vorba despre Milano, cea de-a 29-a bază a sa. Totuşi, dacă spre Larnaca românii pot zbura de pe aeroportul din Suceava, baza din Milano nu va fi deservită de nicio rută din România.
     
    Compania aeriană va aloca  cinci aeronave Airbus A321 aeroportului din Milano Malpensa în iulie 2020. Odată cu înfiinţarea noii baze, Wizz Air a anunţat 20 de rute noi spre 11 ţări de la Milano Malpensa, începând din iulie 2020. Rutele completează alte opt deja existente.
     
    Wizz Air a început să zboare în Italia în 2004, iar de atunci a transportat peste 40 de milioane de pasageri către şi din Italia pe cele peste 100 de rute ale saleCele cinci aeronave Airbus A321 vor sprijini operaţiunile a 20 de noi rute către Londra Luton, Eindhoven, Fuerteventura, Gran Canaria, Mahon, Tenerife, Valencia, Atena, Corfu, Rodos, Santorini, Salonic, Zakynthos, Reykjavík, Lisabona, Porto, Pristina, Marrakech, Tallinn şi Tel Aviv care se adaugă celor existante, totalizând 28 de destinaţii din Milano Malpensa în 2020. Reţeaua extinsă de 41 de rute Wizz Air din Lombardia – inclusiv 13 rute spre Bergamo – va sprijini turismul local, va aduce mai multă capital în regiune şi va conecta Milano cu destinaţii noi şi interesante de vacanţă şi de afaceri.
     
    Anunţul expansiunii cu o nouă bază vine în contextul în care, începând cu 14 aprilie, în perioada stării de urgenţă, compania a recurs la concedieri individuale care au însumat circa 1.000 de posturi desfiinţate, potrivit surselor Business MAGAZIN. În Regatul Unit, Wizz Air a primit un ajutor de stat de aproximativ 300 de milioane de euro.  
     

  • Mihnea Rădulescu, director business al Vodafone România: Criza să fie un semnal de trezire, nu putem continua să ne bazăm pe hârtii, pe vizite la instituţii, nu ne putem baza pe o ineficienţă atât de mare

    „Ofertele pe care le-am pus la dispoziţia clienţilor sunt oferte care trebuie să îi ajute să treacă peste momentul actual şi să cheltuiască resursele financiare limitate în acest moment în direcţia nevoilor pe care le au cel mai stringent în acest moment.“

    Criza prin care trece România pe fondul pandemiei de COVID-19 ar trebui să reprezinte un semnal de trezire pentru sectorul public şi mediul privat în direcţia digitalizării, care poate genera şi o eficienţă mai mare a operaţiunilor.

    „Pe zona digitalizării, e o întrebare şi cred că mulţi ne-am trezit deodată într-o situaţie în care acele servicii despre care tot am vorbit în ultimii ani şi la care am sperat că ajungem mai accelerat se dovedesc acum absolut necesare dată fiind situaţia în care ne aflăm. Cred că este un semnal de trezire. Nu putem continua să ne bazăm pe hârtii, pe vizite la instituţii, nu ne putem baza pe o ineficienţă atât de mare“, a declarat Mihnea Rădulescu, director business al Vodafone România, în cadrul ediţiei din 2020 a evenimentului ZF Mobilio, organizat în acest an în regim de videoconferinţă.

    „Aş face o paralelă cu lansarea GSM-ului în anii ’90. Aşteptai cu anii pentru o conexiune de telefonie fixă, era un singur furnizor monopolist. Când s-a lansat GSM-ul, vocea s-a liberalizat. Şi an de an era de la acel moment creştere de 50% pe an, lucru nemaiîntâlnit în lume. Cred că am fost mulţi ani la rând pe locul 1 în lume la creştere şi la rata de penetrare a serviciilor. Cred că acelaşi lucru îl vom experimenta. Eu nu cred că este o criză vremelnică, este probabil să continue într-o formă sau alta chiar dacă nu îşi doreşte nimeni aşa ceva. Şi atenţie la ce spunem despre digitalizare, că lucrurile par foarte simple, faci un site să intri acolo, însă nu e chiar la fel de simplu. Dar măcar nişte investiţii cred că ar ajuta“.

    Compania îşi propune să se ţină de planurile de business conturate anterior crizei, însă adaptate la noua situaţie.

    „Noi avem un plan ambiţios conturat înainte de criză. Rămânem fideli acelui plan, chiar dacă situaţia va amâna anumite lucruri din cauza restricţiilor. Lucrul care pentru noi este important şi parte din strategie, cumva central, este să avem o relaţie cu clientul, specială. Toţi clienţii văd în ultima vreme studii care spun tot felul de lucruri aduse mult în faţă de diverşi jucători din piaţă. În toate cercetările, discuţiile, un lucru extrem de important este ca relaţia dintre furnizor  şi clienţi să fie una corectă, să putem veni în sprijinul clienţilor şi în sprijinul nevoilor clienţilor. Probabil că ai auzit de mult timp spus asta: tradiţional, industria de telecomunicaţii oferă anumite servicii şi alea sunt. Fie că sunt mai bune, mai complexe, mai puţin complexe. Ce ne dorim noi şi cred că e realizabil în zona de business este ca produsele, serviciile să fie lucruri pe care să le folosească şi care să le aducă valoare în businessurile pe care le au. Fie că vorbim de clienţi mai mari, fie că vorbim de clienţi mai mici, este un lucru important. Zona de IoT este extrem de importantă în perioada imediat următoare. Sigur că aici este o afirmaţie cu multe steluţe şi note legat de modul în care vom funcţiona ca economie. Zona aceasta şi zona de investiţii în zona de IT este în continuare foarte importantă. Fie că vorbim de soluţii customizate în care vom ajuta clienţii să aibă o valoare adăugată în business. Pentru că acolo cred că vom merge.“

     

    Ce a mai declarat Mihnea Rădulescu în cadrul ZF Mobilio 2020:

    – Am avut şansa de a discuta despre anumite soluţii de IoT care nu erau focusul principal. Un produs extrem de solicitat şi pe care am reuşit să îl punem la dispoziţie este produsul de termocamere. Sunt mai multe tipuri de camere video care, în funcţie de nivelul de sofisticare şi nivelul de cost, pot identifica temperatura corpului uman prin filmare şi senzoristică pentru un anumit număr de persoane în acelaşi timp. Este un produs care continuă să fie solicitat, este un produs pe care ne-am bucurat să îl punem la dispoziţia clienţilor care au nevoie de el. De asemenea, am mai văzut cerere în zona produselor de videoconferinţă şi a produselor de cloud.

    – Cum spuneam, e o diferenţă pe care o vedem între diversele segmente de companii. Cred că înainte de a răspunde ar trebui să vorbim de ce există diferenţa. În primul rând, companiile foarte mari, în special cele globale, multinaţionale, beneficiază de cu totul alt tip de resurse, inclusiv financiare. Într-o situaţie nemaiîntâlnită ca aceasta, cea mai importantă resursă este cash-ul.

    – Ce ni se întâmplă în acest moment e cu siguranţă un moment pe care nimeni nu îl aştepta, un moment deosebit. Cred că unul dintre cele mai importante lucruri este faptul că există o lipsă de predictibilitate enormă în ceea ce priveşte ce va urma după criza medicală.

    – Dacă ne uităm în piaţă, în câteva zile, dintr-odată toate companiile a trebuit fie să se adapteze unei noi realităţi, fie să încerce să îşi conserve resursele, cum au făcut multe companii deja.

    – Dacă mă uit la ce am făcut noi ca şi companie, e absolut incredibil cum în trei zile am reuşit să mutăm câteva mii de angajaţi pentru a lucra de acasă. Din punct de vedere logistic pare simplu, ne gândim că toată lumea are laptop, tabletă, dar trebuie să ne gândim că există anumite funcţiuni care nu au asemenea instrumente, continuă să lucreze pe desktop-uri. Toată partea de customer care, spre exemplu. Nu e simplu să muţi mii de angajaţi.

    – Ce a fost pentru mine important a fost modul relativ rapid în care oamenii au reuşit să se adapteze realităţii acesteia prin perspectiva muncii de acasă. Din punct de vedere al productivităţii şi lucrului de acasă am fost surprins de rapiditatea cu care am reuşit noi şi alte companii să mutăm acest nivel de productivitate crescut inclusiv în situaţia din acest moment.

    – Este un moment în care cred că ar trebui să ne uităm diferenţiat pe mai multe categorii de companii. În funcţie de cât de mare e compania, în funcţie de nivelul de globalizare al companiei, în funcţie de prezenţa în diverse canale şi diversificarea portofoliului, există o gamă şi o paletă foarte largă legat de modul în care companiile fac faţă crizei.

    – Este un moment în care toată lumea aşteaptă să vadă ce va urma, într-un fel sau altul. Sunt foarte mult scenarii creionate în această perioadă. Firmele de consultanţă au creat scenarii cu ce se va întâmpla după ce criza medicală va fi depăşită şi cred că rezultatul acesta îl vom vedea în 2-3 luni de la momentul în care restricţiile vor începe să se diminueze, să se estompeze.

    – Într-o situaţie nemaiîntâlnită ca aceasta, cea mai importantă resursă este cash-ul. Atâta vreme cât o mare parte dintre industrii şi dintre companii practic au constatat într-un timp extrem de scurt că veniturile au scăzut semnificativ, sursele de cash au scăzut de pe o zi pe alta, este foarte important cât de mult cash există ca şi resursă care alimentează existenţa companiei. Iar cele foarte mari, din utilităţi, telecomunicaţii, zona medicală, sunt companii ale căror servicii fie nu s-au diminuat enorm la nivel de venituri, dar există un impact totuşi. Fie beneficiază de aceste resurse la nivel global, resurse de finanţare extrem de diferite faţă de comapniile mici şi mijlocii.

    – Datorită numărului, volumului acestor companii, avem o parte preponderentă de companii naţionale. Acolo lucrurile sunt foarte diferite. Sunt ramuri ale economiei care sunt total închise în prezent. Zona de HoReCa, transport personal, automotive – care observăm că îşi redeschide încet, încet porţile. Sunt sectoare extrem de importante pe care le luăm ca atare în mod normal, dar care contribuie semnificativ la PIB-ul ţării

    – În ceea ce ne priveşte lucrurile pe care le-am observat, cel puţin într-o primă frază a crizei medicale, situaţiei date, este o cerinţă foarte mare în ce priveşte conectivitatea pe zona de date. Foarte multe companii mari au dorit fie creşterea capacităţii conectivităţii, fie au apelat pentru angajaţii de acasă la anumite soluţii de remote working tot pe zona de date, fie că vorbim de parte fixă sau mobilă

    – Noi am reuşit într-un timp foarte scurt, şi datorită faptului că beneficiem de un portfoliu de produse larg şi competitiv, să venim în acest segment unde Vodafone are prezenţă semnificativă. Pleacă de la produse de conectivitate clasică cu o anumită alocare de date, routere wireless, routere mobile, până la produse de conferinţe securizate.

    – Vorbim de soluţii complexe, customizate, mergând de la fleet managament până la soluţii complete de securitate. În ceea ce priveşte clienţii mai mici, prima reacţie şi în special în ceea ce înseamnă IMM, dar nu neapărat cei mai mici PFA, ci companii care au angajaţi sau câţiva angajaţi. Acolo am văzut o foarte mare îngrijorare legată de modul în care îşi vor gestiona rezervele de lichiditate. Noi am încercat să mergem pe ideea parteneriatului cu clienţii, construit în ani şi ani de zile, bazat pe o relaţie foarte bună cu fiecare dintre clienţi şi pentru asta încercăm să îi ajutăm cât putem de mult pe clienţi, fiind conştienţi că e foarte important în primul rând pentru ei să treacă cu bine de criză, să aibă resursele necesare şi suficiente pentru a restarta în momentul în care lucrurile, piaţa şi condiţiile o permit şi este forte important să trecem împreună cu bine prin această situaţie. Repet, aici toată lumea, sau o bună parte a clienţilor aşteaptă să vadă ceea ce va urma, iar măsurile pe care le luăm împreună fie că vorbim de amânări de plăţi, fie că vorbim de anumite suspendări temporare pentru anumite servicii care acum nu mai sunt folosite pe fondul acestei situaţii, toate aceste lucruri sunt vremelnice. Au un anumit interval de timp la care se aplică, din partea ambelor părţi.

    – Cum ne-am organizat: Pentru a menţine o relaţie cu clienţii trebuie să funcţionezi tu ca furnizor. 80-90% dintre angajaţii din zona de enterprise, b2b, lucrează de acasă. Ce înseamnă asta: din perspectiva segmentului de business, în funcţie de segmentele de clienţi de care vorbim avem un anumit tratament cu clienţii noştri, fie că vorbim de account  managers pentru clienţii foarte mari, fie accounts managers pentru mai mulţi clienţi mici, mijlocii – fie că vorbim de toată zona de call-center, zona unde sunt volume enorme.

    – Faptul că am reuşit să mutăm o mare parte din specialiştii pe clienţii de business din magazine, faptul că am reuşit să modificăm o parte semnfiicativeă a forţei noastre de teren, door to door să lucreze de acasă e un lucru absolut de lăudat pentru că ne întrebăm acum ce fac oamenii de vânzări de acasă pentru că vânzările au scăzut datorită situaţiei. Pe de altă parte, marea majoritate a acestor oameni sunt în contact cu clienţii existenţi, încearcă să îi ajute să treacă prin situaţia în care ne aflăm, avem un set de măsuri cu care încercăm să îi ajutăm pe clienţi în funcţie de situaţia în care se regăsesc.

    – Nu trebuie să uităm că suntem cu toţii în acastă situaţie şi Vodafone ca şi ceilalţi furnizori continuă să funcţioneze la un nivel cel puţin egal cu cel de dinainte din punct de vedere al reţelei. Ştim că traficul a crescut foarte mult şi pe reţele fixe şi mobile, însă în special pe cea fixă. Eforturile pe care le depunem, umane dar şi financiare, sunt cel puţin dacă nu mai sus faţă de nivelul anterior crizei.

    – Cu toţii trebuie să contribuim cu resursele noastre şi modul în care putem ajuta companiile mai mici în special este foarte diferit. Un alt lucru pe care îl facem este să înercăm să venim cu oferte care să deservească clienţii în cel mai bun mod în această perioadă. Anumite obiceiuri de consum s-au schimbat faţă perioada anterioară. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut şi continuăm să îl propunem clienţilor care au nevoie în continuare de servicii telecom, noi avem oferte de tipul work from home, dedicate pe zona de date mobile şi fixe. Sunt oferte care vin în întâmpinarea situaţiei actuale pentru că sunt pe anumite perioade clar determinate, pe 3-6 luni. Vrem să nu investească în produse care pe viitoare poate nu vor mai fi solicitata din punct de vedere al folosinţei de acum şi de aceea le oferim pe o perioadă limitată de timp, ca să poată folosi ulterior doar ce au nevoie.

    – Ofertele pe care le-am pus la dispoziţia clienţilor sunt oferte care trebuie să îi ajute să treacă peste momentul actual şi să cheltuiască resursele financiare limitate în acest moment în direcţia nevoilor pe care le au cel mai stringent în acest moment. Vrem să venim cu oferte care să ajute în funcţie de nevoi, nu în funcţie de ceea ce credem noi că au ei nevoie.

    – Ce am avut şi în zona de rezidenţial şi în zona de business imediat la momentul declanşării crizei a fost o închidere a graniţelor din partea mai multor ţări – au fost mulţi români care au rămas captivi în ţări în care nu îşi doreasu să rămână captivi. Lor le-am oferit roaming nelimitat pentru o anumită perioadă de timp pentru a putea rămâne în contact cu cei din ţară. Sunt eforturi semnificative pentru că toate aceste lucruri pe care le facem pentru clienţi evident că au un impact, dar considerăm că este un moment în care este minimul pe care noi îl putem face pentru a le face viaţa puţin mai uşoară clienţilor

    – În ceea ce privetşe ce se va întâmpla, este greu de spus. Ne aflăm într-o situaţie pe care nu am mai trăit-o cu siguranţă în contextul economiei globale actuale. Cu siguranţă vor exista efecte. Mă aştept ca această criza economică să o succeadă pe cea medicală. Eu cred că suntem cumva orbiţi de aceată criză medicală, de toate restricţiile pe care le avem şi care au blocat sau au adus economia la un soi de pauză. Economia a luată o pauză. Întrebarea este câte dintre companii vor reuşi să iasă din criză şi să continue să funcţioneze.

    – Mă întorc la problema legată de lichiditate. Probabil cea mai importantă resursă pe care companiile trebuie să le gestioneze sunt lichidităţile. Accesul la lichidităţi diferă în funcţie de mărimea companiei. Haideţi să luăm un exemplu cu o ramură extrem de afectată a economiei, HoReCa, în zona de resturante, de hoteluri, sigur că acest companii, aceste locaţii sunt închise datorită costurilor. Anumite costuri pentru anumite companii continuă să existe, şi nu vorbesc de telecomunicaţii, dar vorbim în zona de chirii, utilităţi de altă natură, sunt companii care şi-au întrerupt doar parţial activitatea şi continuă să plătească anumite activităţi. Uneori este aproape imposibil în funcţie de nivelul de producţie sau nivelul de activitate. Cred că cel mai important sfat este legat de planificarea resurselor de lichidtate. Trebuie văzut şi cântărit care sunt punctele puternice ale fiecărei companii

    – E un sfat pe care îl dau şi altora dacă îmi permit să fac asta, încercaţi să rămâneţi fideli principiilor care v-au dus în zona de succes, care vă asigură veniturile şi să aveţi mare grijă ce faceţi cu puţinul cash pe care îl aveţi la dispoziţie.

    – Un alt lucru, cred că în funcţie de gravitatea situaţiei în care se află, companiile trebuie să aibă un plan pentru perioada următoare. Dacă într-un moment de criză economică ciclică cu care ne vedem odată la 8-10 ani putem vedea scenarii şi face planuri pentru că avem o istorie prin care putem anticipa anumite evoluţii ale economiei, acum nu prea avem. Putem relaţiona cu anumite scenarii de redeschidere a economiei. Sunt multe aspecte legate de criza medicală şi ce urmează. Sunt aspecte pe care nu le putem anticipa în funcţie de nivelul de consum, dar ar trebui să încercăm să planificăm fiecare pas în funcţie de situaţiile cu care ne putem confrunta. E un lucru greu şi poate sună uşor de implementat sau poate chiar corporatist însă cred că fiecare pas şi calculul fiecărui pas pe care îl facem şi direcţiei pe care o avem va fi determinant pentru o lungă perioadă de acum încolo.

    – Revenind la zona de economie în sine, să nu uităm nişte cifre şi nişte cifre care ne arată că economia românească este mult susţinută de câteva industrii. Doar pentru a enumera dintre ele mă refer la sectorul bancar, telecomunicaţii, automotive şi zona de energie, care în general contribuie major în produsul intern brut al ţării. Volumul populaţiei active este unul destul de mic, până în 5 milioane de oameni cosntituiau populaţia activă. O bună parte a consumului se datora şi infuziei de cash actuale dinspre diaspora, vorbim de miliarde de euro care intrau efectiv şi ajutau consumul. Sunt întrebări legate de câţi din aceşti bani vor mai intra în România, cât vom mai putea ţine consumul la nivelul anterior, cât va mai fi România o piaţă cu forţă de muncă calificată scăzută, cât va mai creşte şomajul care a fost la un nivel istoric foarte jos. Nu avem răspuns la aceaste întrebări dar trebuie să fim conştienţi că există aceste întrebări.

    – Toată zona de conectivitate nu mai are niciun diferenţiator. Zona de valoare adăugată va conta din ce în ce mai mult. Dorim ca soluţiile de IoT implementate cu clienţi majori, precum soluţii în zona de retail pentru a măsursa traficul, pentru a înţelege partea de stocuri la raft, dorim ca astfel de soluţii să le putem standardiza şi să le ducem în zona clienţilor mai mici. Şi companii mai mici au nevoie de soluţii pe care să şi le poată permite şi care să le îmbunătăţească businessul într-un mod semnificativ. Este partea şi contribuţia pe care o putem aduce. Suntem disponibil în a discuta şi discutăm. Nu suntem o companie de IT însă suntem un bun integrator şi putem ajuta în multe zone strategice, pornind de la telecomunicaţii, dar şi zona de digitalizare.

    – Siguranţa şi sănătatea angajaţilor este numărul 1 în acastă perioadă. Facem tot ce se poate. Angajaţi sunt prezenţi în teritoriu, lucrează la mentenanţa reţelei. Sunt lucruri pe care clienţii nu le văd, nu le aud, dar sunt realităţi. Ei sunt eroii noştri şi trebuie să avem mare grijă de ei. În acest moment probabil sunt mai importanţi ca oricând şi probabil este treaba noastră să ne gândim la oameni mai mult decât la nişte resurse umane.

    Videoconferinţa ZF Mobilio 2020 a fost organizată de Ziarul Financiar, în parteneriat cu Telekom România, Cisco România, Active Power Solutions, Digi, RTPR, grupul de companii Vector şi Vodafone.