Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”, a obţinut până în prezent un profit de 7.5 miliarde de lire sterline de pe urma francizei de succes, deşi au trecut zece ani de la lansarea ultimului volum din saga despre băiatul vrăjitor, potrivit contactmusic.com.
Publicaţia The Sun a dezvăluit că profitul de pe urma francizei Harry Potter nu se ridică cu precizie în prezent la 7.5 miliarde de lire sterline, în schimb J. K. Rowling ar putea acumula în anii următori, conform predicţiilor financiare, o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline, scrie Mediafax.
Câştigul înregistrat de romancieră a continuat să crească pe măsura succesului de box office al ultimelor trei ecranizări din franciză, ce se vor lansa pe parcusul anilor următori. Pe de altă parte, scriitoare a mai avut benefiici şi din transpunerea teatrală ale celor două dramatizări după saga “Harry Potter”, la care se adaugă venitul individual înregistrat pe site-ul personal, Pottermore.
Totodată, Rowling primeşte 1 liră sterlină pentru fiecare exemplar al cărţii vândut în lume. Din vânzările exemplarelor cărţii, s-a înregistrat o sumă în jur de 141 de milioane de lire sterline doar în Marea Britanie şi Statele Unite din anul 2008 până în prezent, potrivit The Sun. Pe de altă parte, de-a lungul ultimilor trei ani, Rowling a câştigat aprope 70 de milioane de lire sterline din vânzarea de cărţi în versiune electronică, prin site-ul Pottermore.
J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”, a obţinut până în prezent un profit de 7.5 miliarde de lire sterline de pe urma francizei de succes, deşi au trecut zece ani de la lansarea ultimului volum din saga despre băiatul vrăjitor, potrivit contactmusic.com.
Publicaţia The Sun a dezvăluit că profitul de pe urma francizei Harry Potter nu se ridică cu precizie în prezent la 7.5 miliarde de lire sterline, în schimb J. K. Rowling ar putea acumula în anii următori, conform predicţiilor financiare, o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline, scrie Mediafax.
Câştigul înregistrat de romancieră a continuat să crească pe măsura succesului de box office al ultimelor trei ecranizări din franciză, ce se vor lansa pe parcusul anilor următori. Pe de altă parte, scriitoare a mai avut benefiici şi din transpunerea teatrală ale celor două dramatizări după saga “Harry Potter”, la care se adaugă venitul individual înregistrat pe site-ul personal, Pottermore.
Totodată, Rowling primeşte 1 liră sterlină pentru fiecare exemplar al cărţii vândut în lume. Din vânzările exemplarelor cărţii, s-a înregistrat o sumă în jur de 141 de milioane de lire sterline doar în Marea Britanie şi Statele Unite din anul 2008 până în prezent, potrivit The Sun. Pe de altă parte, de-a lungul ultimilor trei ani, Rowling a câştigat aprope 70 de milioane de lire sterline din vânzarea de cărţi în versiune electronică, prin site-ul Pottermore.
Actorul britanic Alan Rickman, cunoscut pentru filme precum Harry Potter, Greu de Ucis sau Robin Hood, a murit la 69 de ani. Starul de cinema suferea de cancer, potrivit familiei, transmite BBC.
“Actorul şi regizorul Alan Rickman a murit din cauza unui cancer la vârsta de 69 de ani. A murit înconjurat de familie şi de prieteni”, se afirmă în declaraţia oficială dată publicităţii de familia artistului.
Alan Rickman a devenit unul dintre cei mai îndrăgiţi actori britanici, graţie vocii sale inconfundabile şi, mai ales, felului în care a interpretat câteva personaje memorabile, precum profesorul Snape din franciza “Harry Potter” şi Hans Gruber în filmul de acţiune “Die Hard”.
Starul britanic a câştigat un premiu BAFTA în 1992, cu rolul şerifului din Nottingham din filmul “Robin Hood: Prince of Thieves”. În acel an, Alan Rickman a fost nominalizat la BAFTA şi cu rolul din filmul “Truly Madly Deeply”.
Printre celelalte roluri care au contribuit la cimentarea statutului său de vedetă a cinematografiei britanice se află cele interpretate în filmele “Raţiune şi simţire/ Sense and Sensibility” (1995) şi “Michael Collins” (1996), care i-au adus alte două nominalizări la premiile BAFTA.
În 1996, a câştigat un premiu Primetime Emmy pentru evoluţia sa din miniseria TV “Rasputin”. Pentru acelaşi rol, actorul britanic a fost recompensat şi cu Globul de Aur, în anul următor.
S-a remarcat apoi şi în comedia romantică “Pur şi simplu dragoste/ Love Actually”, dar a impresionat şi în numeroase spectacole de teatru.
“Actorii sunt agenţi ai schimbării. Un film, un spectacol de teatru, o compoziţie muzicală sau o carte pot face diferenţa. Pot schimba lumea”, obişnuia să spună starul britanic, potrivit site-ului cotidianului The Guardian.
Actorul britanic a strâns în urma filmelor sale o avere de 16 milioane de dolari. În urma sa rămâne soţia sa, Rima Horton, pe care a întâlnit-o la vârsta de 18 ani.
Conacul The Royal Connaught Park din Bushey, o localitate din comitatul britanic Hertfordshire, a fost renovat de grupul imobiliar Comer Homes.
În acea reşedinţă au fost turnate numeroase scene care prezentau Marele Hol din Şcoala de magie Hogwarts, dar şi biroul profesorului Dumbledore din filmele seriei “Harry Potter”.
Fanii care vor să locuiască la “Hogwarts” pot să cumpere apartamente în acest complex imobiliar, cu preţuri care variază între 500.000 de dolari şi 3,8 milioane de dolari. Noii proprietari vor avea acces şi la o parcare privată, piscină, un centru medical exclusivist şi o sală de fitness.
Cărţile din seria “Harry Potter” – şapte volume, care s-au vândut în peste 450 milioane de copii pe plan mondial – au fost publicate de scriitoarea britanică J.K. Rowling între anii 1997 şi 2007 şi au fost adaptate pentru marele ecran, cu Daniel Radcliffe în rolul tânărului vrăjitor Harry Potter, Emma Watson ca Hermione Granger şi Rupert Grint ca Ron Weasley.
Cele opt filme realizate pe baza romanelor din franciza “Harry Potter” au avut încasări totale de peste 7,7 miliarde de dolari pe plan mondial.
De la piraţi navigând apele albastre ale Caraibelor, vrăjitori de la şcoala din Hogwarts şi până la extratereştri uriaşi de pe planeta Pandorra, vă prezentăm cele mai scumpe zece filme realizate vreodată.
Top 10 cele mai costisitoare filme produse vreodată – GALERIE FOTO
CÂND SE APROPIE LUNA IULIE, MA RVIN ÎŞI PREGATEŞTE SEJURUL GASTRONOMIC CU NER+BDARE. Este un om plin de viaţă, căruia nu îi dai 64 de ani, vorbăreţ şi pus pe glume. Locuieşte la câteva ore depărtare, dar îşi savurează weekendul ca pe o vacanţă exotică veritabilă, doar a lui, pe care o ascunde de prieteni şi din care o exclude pe soţie.
Victoria este arheolog cu specializare în rămăşiţe umane, se îmbracă hippie şi nu se jenează să explice că a îmbrăţişat acest stil de viaţă datorită bugetului. Aceasta se traduce şi în dietă, preponderent vegetariană. A lucrat pe situri de prin toată lumea şi îi place să stea la poveşti şi pahare de gin până târziu în noapte.
Se ştie cu Marvin de câţiva ani buni, de aici. La fel şi Ken Abala, american, profesor de istorie la University of the Pacific, gastronom, autor al unor lucrări de referinţă în domeniul culinar şi plin de solicitudine faţă de nou veniţi.
Mai sunt şi alţii, tineri şi vârstnici care se salută relaxat, de parcă nu s-au văzut de acum o săptămână. În realitate se văd o dată pe an, la Oxford Food Symposium, unde vin cu religiozitate indiferent unde locuiesc. Cum este de exemplu Monica, singura mexicancă de la simpozion, care revine de 17 ani.
De peste 20 de ani un număr crescând de oameni îşi lasă munca şi familia şi pornesc spre Oxford, Marea Britanie.
Sunt oameni din nordul Europei, Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia, India, ba chiar şi Noua Zeelandă. Un grup de prietene din Turcia – pe care le-am reîntâlnit ulterior la Istanbul, un cuplu de americani pensionaţi care fac turul Europei, un om de radio australian, mulţi englezi şi un singur român – eu. Motiv pentru care devin repede centrul atenţiei în orice grup; sunt plini de solicitudine, curioşi şi spun numai lucruri frumoase despre români şi România.
Ce uşurare! Şi ce bine se simte treaba asta!Simpozionul se ţine la Saint Catherine’s – cel mai nou colegiu din Oxford. Proiectată de Arne Jacobsen până în cele mai mici detalii – adică linguri şi furculiţe –, clădirea oferă multe surprize privind folosirea ingenioasă a spaţiului şi luminii naturale. Camerele sunt spartane, dar sentimentul de şcoală de elită străbate de peste tot, iar peluzele – verdele acela viu de iarbă grasă englezească – încadrează clădirile cu doar două etaje, potenţând atmosfera de linişte şi calm.
IN ALŢI ANI EVENIMENTUL S-A ŢINUT ÎN COLEGII VECHI DE SUTE DE ANI, unde, după cum spunea o englezoiacă bătrână cu părul alb ce amintea de Gandalf, abluţiunile se făceau la baia comună, iar camerele erau lipsite de confort.
După deschidere suntem invitaţi la cocktail, unde se servesc crackers cu tube-food, căci una din cerinţele organizatorilor a fost ca fiecare să aducă de acasă mâncarea sa preferată la tub; prin urmare am avut anşoa, ciocolată, umami, peşte, harisa, soia, muştar, ketchup şi wasabi, plus multe altele al căror nume şi conţinut nu a fost înţeles sau reţinut. Într-adevăr un ice-breaker perfect, având în vedere discuţiile de la coada formată în jurul lor.
Fiecare zi începe cu o sesiune de prelegeri comună în Theatre Hall. Aici vorbesc cei grei, scriitori, gastronomi şi organizatori sau bucătari celebri. Unul din discursuri s-a dovedit cu precădere interesant prin modul dezinvolt şi personal în care a fost susţinut.
ADRIANA SOHODOLEANU
(CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI
WWW.BISCUIT.RO )
Iar atunci când, în luna martie, autoarea s-a decis să dezvăluie noul proiect, a insistat cu îndârjire asupra faptului că romanul “Moarte subită” se deosebeşte radical de cele din seria binecunoscută şi că în nici un caz nu se adresează vârstelor fragede.
Povestea se desfăşoară într-un orăşel britanic în care comunitatea intră în derivă ca urmare a morţii subite a celui care reuşea să menţină echilibrul orgoliilor. Locul vacant survenit în consiliu antrenează o luptă electorală atroce, iar pe parcursul poveştii, ies la iveală secrete şi slăbiciuni care nu fac cinste rasei umane, acesta fiind unul dintre motivele pentru care autoarea, conştientă de doza mare de realism şi chiar de cinism a poveştii, o ţine oarecum departe de tinerii cititori (deşi câteva dintre personajele cele mai bine conturate în roman se află chiar la vârsta adolescenţei).
Un al doilea motiv al autoarei este că şi-a dorit să fie receptată şi altfel decât prin prisma succesului “Harry Potter”. Faptul că Rowling a interzis editorilor ei să promoveze afişe în care este prezentată ca autoare a faimoasei serii a stârnit nedumerire. Şi, totuşi, pariul a reuşit! Romanul “Moarte subită” aparţine unui nou registru, are o dinamică narativă inedită, în sensul că se construieşte mult mai lent decât te-ai aştepta de la o maestră a suspansului. Dar devine acaparant pe parcurs, inventează din vicii şi nimicuri o lume nouă, complexă şi extrem de puternică şi creează o puzderie de personaje memorabile.
J.K. Rowling, “Moarte subită”, Editura Trei, Bucureşti, 2012
Titlul este puţin nedrept, pentru că ideea dezvoltării francizelor nu este nouă. Puterea financiară a unei francize s-a dovedit a fi, în timp, extrem de atractivă pentru studiourile americane de film, conştiente că un erou sau un context cunoscut şi apreciat pot reprezenta o momeală eficientă pentru amatorii de cinema. “Serii precum Alien, Singur Acasă, Arma Mortală sau Terminator au funcţionat foarte bine, deşi erau întrucâtva originale în epocă. Acum Hollywood-ul s-a lenevit şi mai mult şi vrea universuri populare încă dinainte ca filmul să fie lansat, ca un fel de garanţie a succesului. De aici şi goana după drepturile de ecranizare”, explică criticul de film Ştefan Dobroiu.
Seriile momentului se numesc “Jocurile foamei” şi “Amurg” (“Twilight”), care împreună cu Harry Potter, şi cumva în siajul aventurilor tânărului vrăjitor, impun o cheie deosebită, cea de “role-model”.
“Tinerii se pot identifica perfect cu Harry Potter, Katniss Everdeen şi Bella Swan, pentru că sunt personaje pro-active: oricât de grele ar fi împrejurările prin care trec, şi adesea sunt deosebit de sângeroase, unele prea sângeroase pentru ratinguri AP12, eroii au o atitudine matură şi constructivă, chiar dacă suferă în acelaşi timp de toate problemele vârstei. Sunt nişte idealuri accesibile”, punctează Ştefan Dobroiu.
Cine sunt Harry Potter, Katniss Everdeen şi Bella Swan?
Harry Potter este, din 1997, când a apărut primul roman, eroul absolut pentru tineri şi pentru părinţi, un brand care depăşea în valoare 15 miliarde de dolari: şapte romane traduse în zeci de limbi, cea mai de succes serie de filme din istorie, cu un box office mondial de 7,7 miliarde de dolari şi o autoare, JK Rowling, cu o avere de peste un miliard de dolari. Nu mai sunt prea multe de spus în plus.
The Hunger Games şi eroina Katniss Everdeen sunt creaţiile minţii scriitoarei Suzanne Collins; primul roman din seria de trei a apărut în 2008 şi a fost urmat de volumele “Sfidarea” şi “Revolta”. Stephen King, maestrul romanelor de groază, a avut cuvinte de laudă despre roman, iar restul publicaţiilor de specialitate s-au înscris cam în aceeaşi linie. De menţionat şi performanţa din România: seria de romane a apărut la editura Nemira, “Jocurile foamei” fiind al doilea cel mai bine vândut titlu al anului 2011. În scurt timp, Collins a devenit o scriitoare de şase cifre, iar romanele sale au intrat în atenţia Hollywood-ului. “Jocurile foamei” a fost lansat pe ecrane la finalul lunii martie 2012 şi, până în prezent, fiecare dolar din bugetul de 78 de milioane s-a înzecit.
În România, conform CineMagia.ro, filmul a adus în săli peste 100.000 de spectatori – un club destul de select – şi a adunat peste 1,6 milioane lei, adică peste 500.000 de dolari. Povestea nu este originală: o lume distopică, America de Nord divizată în mai multe districte subordonate unui Capitoliu arogant – aristocrat, un joc al supravieţurii organizat pentru adolescenţi, tânăra Katniss care câştigă şi se transformă într-o eroină, la propriu şi la figurat. Nici filmul nu debordează de originalitate, existând critici care au invocat asemănări cu japonezul “Battle Royale” sau cu “Lord of the Flies”, ecranizarea romanului lui William Golding. Dar, pe de altă parte, o poveste bine spusă şi bine jucată va reuşi mereu să capteze atenţia publicului şi să aducă bani, iar seria jocurilor foamei este o asemenea istorie.
Ultimul film al fenomenului mondial ce are la baza romanele lui
J.K. Rowling, “Harry Potter si Talismanele Mortii – Partea 2” a
fost lansat simultan in 26 de cinematografe de catre MediaPro
Distribution si a devenit, odata cu premiera sa pe ecranele
romanesti, cel mai rasunator debut al seriei la noi in tara.
In box office-ul romanesc din weekendul 22-24 iulie, “Harry Potter
si Talismanele Mortii – Partea 2” a surclasat filme precum “Bad
Teacher”/”Profa rea, dar buuuna” si “Transformers 3”, care au fost
vizionate de aproximativ 13.000 si respectiv de 9.000 de
spectatori.
Dupa ce a doborat mai toate recordurile posibile, generand inca din
primele zile incasari de peste 476 de milioane de dolari la nivel
mondial, “Harry Potter si Talismanele Mortii – Partea 2” a fost
lansat simultan in 59 de teritorii si a devenit cea mai de succes
premiera cinematografica a tuturor timpurilor din Marea Britanie,
unde a obtinut incasari de 36,6 milioane de dolari si Australia,
care a generat venituri de 26,7 milioane de dolari.
Printre recordurile doborate de ultimul Harry Potter se numara
acela pentru cel mai bun box office pentru o singura zi – vineri,
cand a cumulat 92,1 milioane de dolari – si totodata recordul
pentru cea mai buna zi de lansare.
Aflati pentru ultima data pe marile ecrane in interpretarea
legendarelor personaje care le-au adus faima la nivel mondial,
actorii Daniel Radcliffe, Rupert Grint si Emma Watson, isi iau
ramas bun de la fani alaturi de nume mari ale cinematografiei,
precum Ralph Fiennes, Maggie Smith, Helena Bonham Carter si Robbie
Coltrane, ducand la bun sfarsit cu stil decada Harry Potter.
In acest capitol final, tensiunea urca la cote nebanuite, culminand
cu batalia epica dintre Harry Potter si cel mai mare dusman, Lordul
Cap-de-mort. Lunga calatorie ia sfarsit cu dramatica inclestare
intre bine si rau. Dupa ce au distrus un Horcrux si au aflat
semnificatia magicelor Talismane ale Mortii, Harry impreuna cu Ron
si Hermione continua cautarea celorlalte Horcruxuri, pentru a avea
o sansa de a-l distruge pe Cap-de-mort. Insa, spre ghinionul lor,
maleficul personaj reuseste sa puna mana pe Bagheta de Soc si acum
vrea cu orice pret sa atace Scoala Hogwarts si sa puna stapanire pe
cele doua lumi.
Episodul final al luptelor magice promite scene de lupta
impresionante intre vrajitori si Devoratorii mortii, puse in
valoare de tehnologia 3D si IMAX 3D. O productie Warner Bros.,
“Harry Potter si Talismanele Mortii – Partea 2” este distribuit de
MediaPro Distribution si poate fi vizionat in prezent in
cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea),
CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Cityplex (Bucuresti,
Constanta si Brasov), Odeon Cineplex (Cluj), Baneasa Drive In
Cinema, Patria (Bucuresti), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic
(Cluj), Phoenix (Pascani), Centrul Cultural Eugen Ionescu
(Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare) si reteaua Cinema City
(Sun Plaza, Cotroceni – in 3D si Imax, Arad, Bacau, Baia Mare,
Braila, Cluj, Iasi, Pitesti, Timisoara).