BusinessMagazin

Tag: guvernatorul bnr

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ne izbim de lipsa forţei de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol

    „Ne izbim, acum, de un lucru care era mai greu de anticipat anterior: nu prea avem forţă de muncă. Cererea creşte, producţia dă să crească, dar se opreşte în acest obstacol”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

    Potrivit BNR, proiecţia de inflaţie a fost estimată la la -0,4% pentru finalul anului 2016 şi este revizuită în sus, la 1%, pentru finalul anului 2017. „Dacă nu s-ar fi resimţit impactul scăderii TVA, inflaţia la finalul anului 2016 ar fi fost de 1%”, a spus Isărescu.

    Ca presiuni inflaţioniste, şeful BNR a indicat factorii externi, cu o incertitudine pe pieţele financiare determinată şi de rezultatele alegerilor din SUA, dar şi de deciziile la nivelul ţărilor exportatoare de petrol, şi factorii interni, cel mai important fiind creşterea consumului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Cezar Boţel va reprezenta România la FMI

    Cezar Botel va reprezenta România la Fondul Monetar Internaţional incepand cu luna septembrie, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Cezar Botel este în prezent directorul Direcţiei de Modelare şi Prognoze Macroeconomice din BNR, iar funcţia lui va fi preluată din toamna de Tudor Grosu, informează Ziarul Financiar.

    Cezar Boţel îl va înlocui pe Şerban Matei, care după ce a condus timp de aproape doi ani operaţiunile de piaţă ale BNR, a preluat  în 2012 mandatul de doi ani ca reprezentant al României la FMI. Şi a mai primit încă un mandat.

  • Operaţiunea ”Neptun”: 200 de tone de aur românesc, ascuns într-o peşteră – FOTO

    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică în Europa, la care lucrările au început în anul 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Spaţiul oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peştera Mănăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR şi trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.

    Investiţia, care a costat aproximativ două milioane de lei, a fost inaugurată, marţi, în prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi a autorităţilor. Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peştera Mănăstirii Tismana într-un spaţiu muzeal. Iniţiativa de construire a muzeului a fost susţinută de către Mitropolitul Olteniei şi de stareţa Mănăstirii Tismana, Antonia Popescu. Doi ani mai târziu, aceste instituţii au parafat o convenţie civilă prin care mănăstirea pune la dispoziţia BNR, gratuit, terenul pe care s-a construit o parte a muzeului. În 2012, prin licitaţie publică, firma Impex Lumy Nico SRL a câştigat lucrările în valoare de aprope două milioane de lei, iar în vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizaţia de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.

    Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a vorbit, la inaugurare, despre momentele de cumpănă din 1944, când s-a decis ca aurul României, din depozitul BNR, să fie păstrat, în secret, la Mănăstirea Tismana, în peştera transformată acum în muzeu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operaţiunea ”Neptun”: 200 de tone de aur românesc, ascuns într-o peşteră – FOTO

    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică în Europa, la care lucrările au început în anul 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Spaţiul oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peştera Mănăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR şi trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.

    Investiţia, care a costat aproximativ două milioane de lei, a fost inaugurată, marţi, în prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi a autorităţilor. Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peştera Mănăstirii Tismana într-un spaţiu muzeal. Iniţiativa de construire a muzeului a fost susţinută de către Mitropolitul Olteniei şi de stareţa Mănăstirii Tismana, Antonia Popescu. Doi ani mai târziu, aceste instituţii au parafat o convenţie civilă prin care mănăstirea pune la dispoziţia BNR, gratuit, terenul pe care s-a construit o parte a muzeului. În 2012, prin licitaţie publică, firma Impex Lumy Nico SRL a câştigat lucrările în valoare de aprope două milioane de lei, iar în vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizaţia de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.

    Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a vorbit, la inaugurare, despre momentele de cumpănă din 1944, când s-a decis ca aurul României, din depozitul BNR, să fie păstrat, în secret, la Mănăstirea Tismana, în peştera transformată acum în muzeu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu despre leul greu: Motto-ul din 2005 a fost “nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă, totul se simplică”. Am trecut mult mai uşor prin criză cu leul greu

    Alte declaraţii ale lui Mugur Isărescu:

    “În 2005, economia se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă. Aveam o premisă bună pentru denominare. La un deceniu distanţă, constatăm că per total, inflaţia a scăzut, leul a dobândit valori normale. Trebuie să mărturisesc că după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor prin criză cu leul greul”, a afirmat Isărescu.

    “Trecerea la noul leu, chiar dacă a avut anumite costuri, a fost amortizată. După zece ani, putem facem un bilanţ. Acţiunea de atunci a fost bine pregătită şi în final a fost o acţiune de succes.”

    “Anxietăţile din 2005 au însemnat un risc. Trebuie să le luăm în considerare.”

    “Simbolul leului nou înseamnă în prezent o monedă de încredere. Leul rezistă, aceasta încredere trece dincolo de raţional.”

    “Avem economisiri dominante în lei, iar în ultimă vreme avem şi împrumuturi care tind să devină dominante în moneda naţională.”

  • Isărescu: Politic există consens că aderarea la euro ar putea avea loc în 2019. Guvernatorul BNR nu confirmă data

     “România poate să anunţe acum că a ajuns la un consens politic privind aderarea la zona euro. Atât preşedintele, cât şi primul ministru au anunţat că obiectivul de aderare poate fi 2019. Este un obiectiv ambiţios care poate fi folosit ca ancoră pentru politicile economice”, a spus Isărescu la conferinţa Euromoney.

    Isărescu nu a confirmat că BNR şi-a asumat acest obiectiv, punând accent însă pe faptul că beneficiile aderării nu sunt necondiţionate şi presupun multe eforturi şi reforme structurale care să permită o cât mai mare convergenţă reală, care s-a dovedit tot mai importantă după criza financiară din 2008.

    El a arătat că, deşi în acest moment România stă bine în ceea ce priveşte criteriile nominale stabilite la Maastricht, menţionând poziţia fiscală, curba dobânzilor şi stabilitatea cursului, indicatorii reali sunt încă semnificativ sub media europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu susţine intrarea în Uniunea Bancară, întrucât va duce la întărirea stabilităţii financiare

     Mugur Isărescu a declarat, joi, la Constanţa, că există un consens politic atât în privinţa adoptării monedei unice, cât şi a aderării României la Uniunea Bancară.

    “De ce România chiar trebuie să intre în Uniunea Bancară? Prima motivaţie: 70 la sută din activele nete ale sistemului bancar din România sunt în mâinile unor entităţi bancare financiare din străinătate, majoritatea europene. Că e bine, că e rău, acuma este un fapt. Şi atunci, în timp ce aceste entităţi intră în Uniunea Bancară, ai două posibilităţi. Prima posibilitate este să afli de la aceste entităţi, deci de la BCR Viena, Austria, să vină Andreas Treichl şi să spună ce se discută la Frankfurt şi să-mi spună ce vrea el să-mi spună, îmi spune varianta dânsului şi eu să stau să ascult.

    Sau a doua, să am curajul să spun: aceasta este realitatea din România mai devreme sau mai târziu când voi intra în zona euro trebuie să intru în Uniunea Bancară şi să iau decizia de pe acuma. Ori la noi s-a ajuns la un consens politic şi preşedintele, şi premierul vorbesc despre intrarea României în zona euro”, a afirmat Mugur Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu mi-e milă de Isărescu că a plătit impozitul. Le ştie pe toate, dar spune numai părţi

     “M-am enervat pe el, nu l-am auzit pe guvernator spunând: «Domnule Ponta, nu introduce 35 de taxe noi, că sufocă economia, peste trei ani nu va putea creşte economia cum trebuie». Nu mi-e milă că a plătit impozitul, pentru că le ştie pe toate, dar spune numai părţi din ce ştie”, a spus Băsescu la B1TV.

    Băsescu a mai spus, referindu-se la Mugur Isărescu: “Dacă tot are de făcut observaţii, să le facă pe toate”.

    Preşedintele a mai precizat că guvernatorul ar trebui să spună ce se va întâmpla peste trei ani, dar şi faptul că actuala creştere economică este rezultatul măsurilor luate de Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro